Ziarul PUTEREA organizeaza astazi, la Hotel Pullman din Capitala, Sala New York, cu incepere de la ora 10.00, un eveniment special dedicat industriei energetice. Conferinta, cu tema „Carbunele – trecut, prezent si viitor in industria energetica”, va dezbate subiecte de actualitate din sectorul minier, referitoare la o noua strategie de exploatare a acestei resurse naturale, de care Romania beneficiaza din plin. De altfel, noua Strategie Energetica Nationala, proiect aflat in lucru la Departamentul pentru Energie din Ministerul Economiei, va pune un accent deosebit pe industria miniera. Noutati de ultima ora pe aceasta tema vor fi prezentate azi la conferinta organizata de PUTEREA de ministrul pentru Energie, Constantin Nita, si de presedintele ANRE, Niculae Havrilet. De asemenea, ministrul Muncii, Mariana Campeanu, va vorbi despre oportunitatile pe care relansarea industriei miniere le poate avea in Romania in ceea ce priveste crearea de locuri de munca. La randul lui, Laurentiu Ciurel, directorul general al CEN Oltenia, ne va explica rolul carbunelui in mixtul energetic romanesc. Carbunele a revenit in centrul atentiei nu numai in Romania, ci la nivel global, Agentia Internationala pentru Energie estimand ca, pana in 2018, cererea de carbune va creste in intreaga lume. Romania dispune de carbune, in special huila si lignit, pentru aproape 120 de ani. Cererea anuala de carbune va inregistra un ritm mediu de crestere de 2,3% pe an pana in 2018, mai putin fata de avansul de 2,6% preconizat, dar si fata de o crestere reala de 3,4% pe an inregistrata intre 2007 si 2012. Acestea sunt estimarile Agentiei Internationale a Energiei (IEA).
Iar cererea mondiala de carbune este in crestere, alimentata nu doar de China, ci si de India, Germania si Japonia si se prevede ca va creste cu 53% pana in 2030. Productia mondiala a fost in 2010 de 6,5 miliarde de tone (peste 8%), iar pretul merge in sus. Carbunele ramane de necontestat pe primul loc printre resursele energetice: 39% din energia lumii este produsa prin arderea acestuia, inaintea gazului si uraniului.
Un raport al unei agentii guvernamentale americane (Energy Information Administration – EIA) arata ca in China s-a inregistrat o crestere cu peste 9% a consmului de carbuni in anul 2011. Incepand cu anul 2000, China este responsabila de peste 80% din consumul de carbuni la nivel global. Explicatia sta in costul scazut al acestei surse energetice si in resursele bogate pe care tara le are.
„In pofida unui ritm de crestere usor mai lent, carbunele va ocupa o parte mai mare in cresterea cererii mondiale de energie primara decat petrolul si gazele naturale, continuand o tendinta care se inregistreaza de peste un deceniu. Fie ca ne place sau nu, carbunele va ramane o sursa importanta de energie pentru o perioada lunga de timp”, spun oficialii IEA.
In 2012, consumul mondial de carbune a fost estimat la 7,697 miliarde tone, cu 170 milioane tone (sau 2,3%) mai mult decat in 2011. In China (cel mai mare consumator mondial), ritmul de crestere a consumului de carbune a fluctuat de la un avans de 9,4% in 2011 la o crestere de 4,7% in 2012.
De asemenea, in SUA consumul total de carbune a scazut cu 10,7% in 2012 comparativ cu 2011, pe fondul cresterii productiei de gaze de sist si al scaderii pretului la gaze naturale. Potrivit IEA, noile norme de mediu din SUA „vor limita constructia de noi centrale pe baza de carbune si vor conduce la inchiderea unor instalatii mai vechi, in timp ce cresterea productiei de gaze de sist va continua sa incurajeze tendinta de trecere de la carbune la gaze”.
Cererea de carbune in Europa, in crestere
Si in ceea ce priveste Europa, cererea de carbune a crescut in 2012 comparativ cu anul 2011. Cele 28 de state membre UE importa o cantitate de carbune similara cu China, iar cererea europeana este vitala pentru companiile miniere din Rusia si SUA.
Productia de energie din carbune creste cu un ritm anual de 5% in Germania, care s-a angajat sa renunte treptat la energia nucleara, si cu 22% in Spania, stat marcat de criza economica. In acelasi timp, productia de electricitate prin arderea gazelor naturale scade cu 15% respectiv 23%. In conditiile in care functionarea unei centrale termoelectrice pe carbune este mai economica, gazele naturale au pierdut 5% din cota de pe piata europeana a energiei in 2012.
Totodata, in Germania atractivitatea termocentralelor pe gaze se reduce si mai mult din cauza cererii scazute pentru energie pe fondul cresterii economice slabe. Din aceste cauze, multe centrale pe gaze naturale risca sa fie inchise. Astfel, carbunele ramane inca o data pionul energetic principal.
Cei doi giganti au fost infiintati in 2012. Complexurile Energetice Oltenia si Hunedoara, principalii producatori de carbune
Cei doi mari producatori locali de carbune sunt Complexurile Energetice Oltenia si Hunedoara. De altfel, Complexul Energetic Oltenia este unul din cei mai mari producatori de energie din tara, acoperind circa 20% din total la nivelul tarii. Societatea comerciala Complexul Energetic Oltenia SA a fost infiintat in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1024/2011 privind unele masuri de reorganizare a producatorilor de energie electrica de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prin fuziunea prin contopire a Complexului Energetic Craiova, Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni si Societatii Nationale a Lignitului Oltenia SA. Societatea este condusa in sistem dualist si are ca obiect principal de activitate producerea si furnizarea energiei electrice si termice si exploatarea minelor si carierelor de lignit.
Complexul Energetic Oltenia are circa 19.000 de angajati, din care 6.000 in activitatea energetica si aproximativ 13.000 in activitate miniera. Cifra de afaceri anuala estimata a complexului este de 1 miliard de euro. Capital social este de 280 milioane de euro, principalii actionari fiind Departamentul pentru Energie (77%) si Fondul Proprietatea (21,5%).
Unul din principalele proiecte ale complexului este constituirea unei societati comerciale cu capital mixt de tip IPP, in vederea implementarii unui proiect „Green/Brown Field” pentru realizarea unui grup energetic nou de minim 500 MW la Termocentrala Rovinari”.
Societatea Complexul Energetic Hunedoara a fost infiintata tot in anul 2012, in baza Hotararii de Guvern nr. 1023/2011, ca urmare a procedurii de fuziune prin contopire a SC Electrocentrale Deva SA si SC PEET Electrocentrale Paroseni SA si a fuziunii prin absorbtie cu Societatea Nationala a Huilei. Compania este formata din: Sucursala Electrocentrale Deva, Sucursala Electrocentrale Paroseni si Sucursala Divizia Miniera.
In prezent, CEH asigura aproximativ 6% din productia de energie electrica a Romaniei, avand o putere instalata existenta de 1.435 MW si fiind singurul mare producator de energie electrica din zona de centru si nord-vest a tarii.
Infiintarea Societatii Complexului Energetic Hunedoara a fost dictata de necesitatea crearii unei companii producatoare de energie electrica pe baza de huila suficient de mare pentru a putea participa in proiecte regionale si internationale, in beneficiul pietei din Romania.
Compania devine in acest fel un actor principal in plan regional, cu o valoare adaugata ridicata si constanta pentru comunitate, prin valorificarea cu maxima eficienta a potentialului de care dispune Romania in domeniu.
Perspectivele de dezvoltare a societatii sunt: reabilitarea grupurilor energetice si realizarea investitiilor de mediu pentru conformarea la legislatia de mediu si in vederea cresterii performantelor si competitivitatii, refacerea capacitatilor de productie, prin realizarea de grupuri energetice noi, precum si reabilitarea capacitatilor de productie din cadrul Sucursalei Divizia Miniera, prin achizitia de echipamente tehnologice moderne si performante. In plus, complexul isi propune mentinerea capacitatilor de productie prin cresterea gradului de securitate a muncii in subteran.
Proiectul este estimat la 4,1 miliarde lei. Termocentrala de 500 MW de la Rovinari, pe lista chinezilor
Unul dintre proiectele care vor fi cuprinse in calendarul programelor de investitii convenite cu Guvernul Chinei in luna noiembrie a anului trecut este realizarea unui grup energetic nou de minimum 500 MW la Termocentrala Rovinari, valoarea investitiei fiind de 4,105 miliarde lei. Termenul preconizat pentru finalizarea acestui proiect este 2018. In acest sens, directorul Complexului Energetic Oltenia a incheiat cu presedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intentie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari.
„Obiectivul principal al proiectului este reprezentat de implementarea in cadrul Termocentralei Rovinari a unui bloc energetic nou de 500 MW, prevazut cu cazan cu ardere pulverizata cu parametrii supracritici, utilizand drept combustibil de baza lignitul”, spun autoritatile.
Obiectivele principale care stau la baza actiunii de atragere de capital si realizare a proiectului de tip „Green/Brown Field” prin constituirea de societati comerciale de tip IPP, avand ca aport in natura bunuri si/sau numerar ale societatilor comerciale si companiilor/societatilor nationale din portofoliul Departamentului pentru Energie si aport in numerar al unui potential investitor sunt: realizarea de noi capacitati de generare a energiei electrice si a energiei electrice si termice in cogenerare, sau reabilitarea celor existente, in vederea acoperirii cererii de energie din Romania si crearea unui mediu concurential in sectorul de producere a energiei electrice si termice; imbunatatirea performantelor tehnice (randamente, consumuri) si a sigurantei in exploatare prin realizarea unor structuri competitive in contextul integrarii sistemului energetic national in cel regional si european; indeplinirea obligatiilor de mediu la nivelul directivelor europene, in asa fel incat grupurile de generare in functiune, bazate pe materii prime fosile, sa indeplineasca conditiile de mediu la termenele prevazute in calendarul negociat cu Comisia Europeana.
„In continuare, participarea SC Complexul Energetic Oltenia – SA la realizarea noului bloc energetic si implicit in cadrul noii societati pe actiuni infiintata ca viitor producator de energie independent (IPP) va fi corespunzatoare aportului in natura, conform facilitatilor puse la dispozitie pe amplasamentul viitor, iar participarea investitorului selectat va fi exclusiv baneasca pana la incidenta valorii totale a proiectului”, au mai precizat autoritatile responsabile cu realizarea acestui proiect.
Grup energetic la CE Hunedoara
In ceea ce priveste Complexul Energetic Hunedoara, acesta a demarat achizitia echipamentelor tehnologice miniere pentru cresterea gradului de mecanizare si implicit reducerea costului de productie.
„Achizitia consta in diferite utilaje necesare in procesul de productie: de exploatare a zacamintelor de carbune (combine de abataj, sustineri mecanizate si transportoare), de sapare de galerii (combine de inaintare in carbune si steril), transportoare pentru evacuarea carbunelui (transportoare cu raclete si cu banda), instalatii de foraj, pompe pentru evacuarea apelor de mina, instalatii de comunicare si de control al atmosferei subterane. Finantarea va fi asigurata prin credit bancar asigurat de furnizor (de tip «credit furnizor»)”, spun oficialii complexului.
De asemenea, este avuta in vedere constructia unui grup energetic in ciclu combinat in condensatie cu capacitate de 400 MW si functionare pe gaze naturale la CTE Deva. Scopul principal al proiectului si, implicit, al investitiei aferente, este implementarea unui grup energetic nou de 400 MW, in ciclu combinat gaze-abur, in incinta Sucursalei Electrocentrale Deva, pe amplasamentul grupurilor 1 si 2.
CE Oltenia. 600 de posturi TESA dispar in 2014
Un numar de 600 de posturi de personal TESA din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO) vor fi desfiintate anul acesta, urmand ca angajatii care le ocupau sa fie redistribuiti in productie, a anuntat managerul companiei, Laurentiu Ciurel. Potrivit acestuia, numarul angajatilor care lucreaza la TESA in acest moment este de 2.347, dintre care 500 sunt economisti, iar 80 sunt juristi. „Angajatilor respectivi li se va da o alternativa de a merge in productie, acolo unde este deficit de forta de munca. O sa ii incadram unde se poate. Sunt 6.000 de oameni cu diploma in firma”, a precizat Ciurel, citat de Agerpres. El a adaugat ca in 2014 vor fi disponibilizate inca 600 de persoane, majoritatea fiind aproape de pragul de pensionare. Acesta a mai anuntat si inchiderea minei din zona Motru, iar dintre cei 400 de angajati existenti, unii vor fi distribuiti la alte cariere, iar altii vor iesi la pensie. Toti disponibilizatii vor primi plati compensatorii sub forma de salariu mediu brut pe unitate, numarul lor fiind stabilit in functie de vechime, maximul fiind de 16 salarii.
Strategie. Mix de resurse in sistemul energetic
Departamentul pentru Energie va elabora, pana in luna martie, un plan de reorganizare a sectorului de productie a energiei, bazata pe un mix de resurse, asa cum exista in tarile Uniunii Europene. Secretarul de stat in Ministerul Economiei, Maricel Popa, a declarat, recent, ca existenta unui mix energetic va permite dezvoltarea sectorului carbunelui, in conditiile in care aceasta resursa va avea cel mai mult de suferit in urma liberalizarii pietei. „Liberalizarea va fi moartea pentru unii, ceea ce nu este normal. Trebuie sustinute toate resursele. Avem o resursa indigena, carbunele, pe care trebuie sa o dezvoltam”, a spus Popa. Oficialul a adaugat ca planul de sustinere a carbunelui trebuie corelat cu modernizarea termocentralelor care utilizeaza aceste resurse pentru producerea de energie.
