http://www.infocs.ro/
http://www.infocs.ro/
http://www.infocs.ro/

Potrivit unui studiu Greenpeace, Romania pierde 3 hectare de padure in fiecare ora. In perioada 2009-2012 s-au inregistrat in total la nivel national 31.456 de cazuri de taieri ilegale de arbori, soldate cu amenzi sau dosare penale. In 2012 au fost exploatati potrivit datelor oficiale peste 19 milioane de metri cubi de lemn, dintre care 3 milioane au fost achizitionati de compania austriaca Schweighofer. Specialisti si reprezentanti ai ONG-urilor de mediu vorbesc despre o crima organizata la nivel de stat si propun cateva solutii pentru combaterea defrisarilor: internationalizarea problemei si constituirea unui Birou Civic, ca platforma de actiune comuna a ONG-urilor implicate in lupta impotriva defrisarilor.

Octavian Berceanu, vicepresedinte al Institutului pentru Dezvoltare si Inovare, a aratat in deschiderea dezbaterii ”Defrisarile-cum pot fi oprite”, care a avut loc joi la Institute The Cafe, ca pe timpul lui Ceausescu, Romania exporta diverse cherestele, spre Asia, Europa de Vest si tarile arabe. Contractele se derulau prin societati patronate de Securitate precum Crescent iar pretul lemnului exportat era subventionat de stat, fiind mult sub pretul de productie.

Dupa decembrie 1989, o mare parte din contractele aflate in desfasurare au fost preluate de ofiteri apartinand fostei Securitati care au trebuit sa ”devina competitivi” si sa mentina exporturile de lemn (bustean sau cherestele). Pe de alta parte, au fost emise multe titluri de proprietate pentru padure, iar suprafetele au fost faramitate prin acordarea dreptului la 0,5 hectare per persoana sau 1 ha pe familie. In plus, perimetrele n-au fost bine delimitate in teren pentru ca ”oricare sa poata fura de la celalalt”. ”Prin legea 18/1991 au fost pusi in proprietate adevaratii posesori si proprietari fictivi astfel incat s-a ajuns la suprapuneri de proprietate. Punerea in proprietate s-a facut si prin marturia a doi vecini”, a precizat Berceanu.

Punerile in posesie au continuat cu acte fictive in virtutea legilor 1/2000 si 247/2005. Au fost puse in posesie institutiile de cult deposedate de proprietati de catre Al.I. Cuza prin reforma agrara din 1864. Din acel moment bisericile si comunitatile aveau drept de uzufruct al padurilor, dar nu si drept de proprietate. Punerile ilegale in posesie promovate de structurile statale pentru cumpararea alegatorilor si afacerile cu lemn inseamna peste 500.000 de hectare la nivel national.

Un alt factor negativ expus de specialistul in silvicultura a fost permiterea dezvoltarii unei retele de instalatii ilegale de debitat lemn provenit din defrisari ilegale. ”Cele mai multe dintre instalatiile de debitat lemn, respectiv gatere si banzice au functionat ilegal, prin furtul de energie electrica din reteaua nationala si prin angajarea la negru a intregului personal. La nivel national numarul de instalatii ilegale de debitat lemn in cherestea a depasit 10.000”, a explicat Berceanu.

El a detaliat modul cum se producea jaful padurilor, folosind forta de munca foarte ieftina care sa poata exploata si debita materialul lemnos la costuri minime, materie prima furata, in pretul careia se regasesc doar costurile date de munca ilegala a taietorilor de lemne si a utilajelor cu energie electrica furata din reteaua nationala de distributie.

Cat despre institutiile statului menite sa desfiinteze instalatiile ilegale si sa combata furtul de lemne, acestea au devenit in multe cazuri, contra cost, consultanti ai beneficiarilor finali ai lemnului, respectiv exportatorii si decidentii politici, oferind protectorat si asistenta celor angrenati in afacerile cu lemn. Mai mult, proiectele de reconstructie ecologica in perimetrele afectate sunt castigate prin licitatii aranjate tocmai de firmele care au beneficiat de pe urma taierilor ilegale, a mai spus vicepresedintele Institutului pentru Dezvoltare si Inovare.

La randul ei, Romana Puiulet, jurnalist la RISE Project, a aratat ca 350.000 de hectare de padure au fost rase de pe fata pamantului intre vara lui 2013 si vara lui 2014, iar in prezent 500.000 de hectare de padure nu sunt pazite, desi este obligatoriu. In opinia ei, exista o relatie de cauzalitate intre retrocedarile ilegale de padure si defrisari.

Reamintim ca padurile acopera in realitate 22% din suprafata Romaniei, fata de media tarilor UE, care este de 40%. Studiul Greenpeace arata ca in 2012 s-au inregistrat in total 19.495 de cazuri de taieri ilegale, aproape 53 de cazuri pe zi. Comparativ cu situatia anilor 2009-2011, perioada in care s-au inregistrat in total 31.456 de cazuri de taieri ilegale, numarul de cazuri este aproape dublu fata de media numarului de cazuri inregistrate in cei 3 ani.

Problema Schweighofer

Jurnalistul Mihai Gotiu a amintit o alta latura a problemei, si anume cvasimonopolul firmei austriece Schweighofer Holzindustrie. Aceasta preia cantitati uriase de masa lemnoasa nu doar de la Romsilva, ci achizitioneaza si o parte a lemnului taiat ilegal, inclusiv din rezervatii si parcuri naturale. ”Acest lemn este transformat in cherestea (pentru pietele asiatice) si brichete pentru foc (din rumegusul ramas, pentru statiile de benzina si supermarket-urile din Austria), lemnul in discutie aducand un profit absolut minimal pentru Romania, tocmai din cauza exportului intr-o forma absolut primara de prelucrare”, scrie Romania Curata.

Actiunile companiei, ale carei operatiuni in Romania ii aduc profituri anuale de peste 100 de milioane de euro, au efecte negative nu doar pentru mediu, ci si pentru comunitatile locale si micile afaceri. ”Schweighofer Holzindustrie ucide cateva sute de fabrici micute de lemn care ar oferi mai multe locuri de munca”, a explicat Gotiu in acest sens. El a mai aratat ca lemnul taiat ilegal si din parcuri naturale ajunge fara acte in fabricile companiei austriece din Sebes si Radauti.

Pe aceeasi linie, jurnalista Romana Puiulet a observat ca Schweighofer absoarbe intreaga piata, iar fabrici mici de lemn din localitati precum Campeni sunt sufocate de concurenta acesteia. In opinia ei, trebuie gasite instrumentele juridice pentru a ”pune pe butuci” activitatile companiei din Romania, aratand ca aceasta si-a construit fabricile pe teren obtinut ilegal si demonstrand ca aceasta exporta ilegal.

De asemenea, nici exportatorii de lemn din Portul Constanta, sponsori ai serviciilor si ai clasei politice, si nici Schweighofer Holzindustrie nu au fost controlate, nicio institutie cu drept de control neavand voie sa verifice provenienta cherestelei.

Ce e de facut

Presedintele Klaus Iohannis a retrimis luni Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea si completarea Codului Silvic, argumentand ca exista prevederi care ”sunt de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si sa aiba un impact nedorit asupra mediului concurential si, implicit, asupra economiei, creand premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator”. Reprezentantii ONG-urilor se tem insa ca decizia acestuia ar putea sa fi fost influentata de lobby-ul companiei austriece.

”Am modificat vreo 40 de articole in bine din noul Cod Silvic, dar acesta a ajuns apoi la producatorii de cherestea. Per ansamblu, a iesit o forma de Cod Silvic cu doar patru articole nemultumitoare”, a explicat Dan Trifu, vicepresedintele ONG-ului de protectie a mediului EcoCivica, care a participat la procesul de consultare cu societatea civila pentru elaborarea acestuia. ”Murim cu Codul silvic de gat la Universitate. Avem procese in instanta iar mentalitatea judecatorilor s-a schimbat si incepem sa castigam 90% din procese. Judecatorii sunt mai tematori in chestiunea asta, dar daca venim tot mai multi cu procese vom avea castig de cauza asa cum am avut pe patrimoniu”, a mai spus Trifu.

La randul ei, activista pentru mediu Maria Olteanu a propus ca solutie abordarea Ambasadei Austriei la Bucuresti in privinta activitatilor companiei Schweighofer, dublata de o presiune in Austria pentru a arata publicului si decidentilor de acolo ce face aceasta in Romania. Prin realizarea de filme si reportaje in colaborare cu media din Austria ar urma sa fie sensibilizata opinia publica austriaca pentru a face presiune pe proprii decidenti politici. Si Mihai Gotiu a sustinut ca internationalizarea cazului este foarte importanta, dat fiind ca ”opinia publica si presa din Austria sunt mai sensibile la astfel de teme decat cele din Romania”.

Pe de alta parte, Octavian Berceanu a prezentat un proiect pilot al unui Birou Civic, care urmeaza sa fie lansat in curand. Acesta ar urma sa fie o interfata intre societatea civila si Ministerul Mediului. Rolul sau va fi acela de a prelua cererile societatii civile si de a sintetiza si structura informatiile legate de defrisari. Voluntarii Biroului Civic vor verifica informatiile primite si le vor trimite catre minister cu o propunere de solutie. Apoi vor fi informate ONG-urile membre in legatura cu raspunsul autoritatilor. Aceasta organizatie cu personalitate juridica va functiona ca o umbrela a tuturor ONG-urilor preocupate de combaterea defrisarilor si ca o platforma comuna de coordonare a actiunilor.

Dan Trifu a sustinut ca platforma va avea in primul rand nevoie de un Birou juridic si a avertizat ca unele ONG-uri ar putea fi folosite de mediul politic pentru a submina activitatea Biroului Civic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here