Gunoieri de mediu, mizgilitori de scaune si functionari cu raspunsuri trasnite

Gunoieri de mediu, mizgilitori de scaune si functionari cu raspunsuri trasnite

In „Ziarul de Iasi” din data de 19 aprilie 2011, sub semnatura L.O. a fost publicat articolul „Zece scoli din Iasi participa la competitia Coltul Verde”. Tematica acestei competitii mi se pare foarte actuala si cu bataie lunga in plan social.

Initiativa asociatiilor ecologiste Mai Bine si Teris, de atragere a unui numar de 10 scoli iesene in competitia Coltul Verde, apare ca o actiune cu un promitator rol educativ pentru generatia tinara.

Premiul

in natura oferit scolii cistigatoare, cu sprijinul Asociatiei Recolamp, in valoare de 1.000 lei, nu este prea mare. In schimb, deprinderea de a pastra un mediu curat, de a recicla deseurile si bunurile uzate va fi un cistig remarcabil pentru comunitate.

In ceea ce priveste criteriile de evaluare a scolilor competitoare, poate mai importante sint cele privitoare la numarul de elevi si cadre didactice implicate in actiune decit creativitatea spatiului amenajat si cantitatea de deseuri colectate selectiv.

Ce bine ar fi daca ministerul ar generaliza o asemenea initiativa educativa in toate scolile din tara, fara a se exagera in privinta criteriilor cantitative, dar urmarindu-se fixarea deprinderii pentru o viitoare conduita ecologisto-civica, corespunzatoare generatiei aflate acum in formare!

Organizatii ecologiste, voluntari si salariati cu obligatii in domeniu merg pe teren si aduna mizeria lasata de nesimtitii care au petrecut citeva ore la iarba verde. Se mai consuma fonduri pentru manusi, saci de plastic si transportul gunoaielor adunate. Ia sa incerci sa-i amendezi si ai sa vezi cit de violent reactioneaza! Poate ca micii scolari de astazi, bine educati in privinta protectiei mediului, cind vor iesi la iarba verde ii vor face uitati pe gunoierii de astazi…

Cum se impaca tramvaiele mizgilite cu o capitala culturala europeana?

Chiar daca nu va place fotbalul, ar fi bine sa mergeti odata pe stadion. De cind semintele de floarea-soarelui se vind ambalate la toate chioscurile si magazinele

alimentare, dupa terminarea unei partide de fotbal ramii impresionat de ceea ce ramine la urma. Poate scolarii de astazi, intr-un viitor apropiat vor colecta propriile coji de seminte (apropo: din aceste coji se extrage furfurolul, utilizat in industria fibrelor artificiale si a maselor plastice).

Din banii impozitelor platite de noi, Primaria a montat niste aparatori de ploaie foarte elegante in statiile de tramvai si autobuz. Dupa mai putin de un an, foarte multe dintre ele au fost vandalizate, printre care si cea din „statia mea”, unde eram si eu „proprietar” in cota indiviza, pe 1 centimetru patrat de sticla. Situatia este pur si simplu revoltatoare: acesti spargatori nu doresc sa ne civilizam. Ei vor sa ne intoarcem inapoi, in Epoca de Piatra, dar impreuna cu tot sortimentul de bauturi alcoolice de astazi!!

Tramvaiele donate noua de catre elvetieni au sosit la Iasi cu tapiteria si spatarele scaunelor curate. Acum aproape ca nu este spatar de scaun nemizgilit pe spate. Nu stiu cum s-ar impaca aceste mizgileli neghioabe cu… Iasul – Capitala Culturala Europeana.

Lupta cu „falsa fericire” produsa de etnobotanice

O alta „ocupatie” care a produs

foarte mult rau tinerilor naivi si doritori de senzatii tari este comertul si consumul de asa-zise „etnobotanice”, denumire improprie. „Dictionarul etnobotanic cuprinzind denumirile populare romanesti si in alte limbi ale plantelor din Romania” (1968) al lui Alexandru Borza, nu pomeneste „etno-” la nici o planta. In „Dictionarul Limbii Romane Moderne”, cuvintele etnic, etnograf, etnografic, etnografie, etnolog, etnologic si etnologie nu au absolut nici o legatura cu drogurile. Produsele vegetale si plantele reunite incorect sub numele de „etnobotanice” ar trebui numite ori plante halucinogene, ori fitohalucinogene sau mai simplu halucinogene. Aceste specii apartin grupului de plante toxice. Consumate in cantitati infime, ele produc halucinatii, dar induc si dependenta, iar in cantitati mai mari produc… moarte!

Comerciantii de halucinogene si de extrase din aceste plante toxice sint comparabili – fara exagerare – cu criminalii, pentru ca erodeaza societatea, pericliteaza viitorul si viata tinerilor si aduc numai nefericire in familii

. Lupta cu „falsa fericire” produsa de halucinogene este o lupta grea si de lunga durata, dar ea ramine datoria suprema a trioului familie-scoala-societate.

„S-ar putea sa aveti dreptate, dar tot trebuie sa achitati factura”

In sfirsit, iata si bomboana de pe coliva necivilizatiei, pentru ca ne referim la o categorie de concitadini care te uimesc cu raspunsurile lor date petitionarilor. O clienta a E.ON Gaz Iasi, incarcata in mod nejustificat la factura de plata, din cauza unei montari gresite a contorului – defectiune recunoscuta de cei care au si remediat-o, – cind a vrut sa discute cu conducerea unitatii i s-a spus: „Duceti-va la Berlin” (de ce nu s-ar duce ei acolo?). Pentru o asemenea obraznicie, taranii aveau o vorba de duh: „S-a suit scroafa-n rachita”. De altfel, E.ON-ului i-a „mers buhul ca de popa tuns”, vorba lui Creanga, pentru ca aproape nu este zi

in care sa nu i se pomeneasca numele in ziare, numai ca – vezi bine! – nu-i pasa… Daca ar exista un concurs de „raspunsuri trasnite”, atunci E.ON ar accede sigur pe podium!

Sa speram ca din rindul copiilor de astazi, bine educati in spirit eco-civic, nu vor mai aparea gunoieri de mediu, spargatori de adaposturi, mizgilitori de scaune, consumatori de halucinogene sau functionari cu raspunsuri trasnite si care concluzioneaza tembelic: „S-ar putea sa aveti dreptate, dar totusi trebuie sa achitati factura”!!! Si daca are dreptate, atunci de ce?

ing. dr. Ionel LUPU, Asociatia Dendro-Ornamentala „Anastasie Fatu” Iasi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *