Nivelul si modalitatile de reglementare a exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica

Libia nu mai furnizeaz? gaz Europei: Robinetul conductei Greenstream a fost închis
Nivelul si modalitatile de reglementare a exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica

In prezent, Uniunea Europeana nu dispune de o legislatie specifica utilizarii metodei fracturarii hidraulice pentru exploatarea gazelor de sist. Factorii de decizie politica continua sa monitorizeze situatia pentru a evalua daca sunt necesare noi reglementari si care sunt acelea. Reglementarile la nivel comunitar privind gazele de sist sunt un subiect aprins de dezbatere in Parlamentul European, vizand de la completarea normelor existente, pana la a interzice procedeul in acelasi timp, disputa pare a se duce si intre Parlament sl Comisia Europeana.

In timp ce in iunie 2011, un studiu de referinta al expertilor din Parlamentul European  – „Impactul extractiei gazelor de sist si a petrolului de sist asupra mediului si a sanatatii umane” – recomanda revizuirea a peste 40 de Directive si regulamente, un alt studiu comandat de catre Comisia Europeana si publicat la inceputul acestui an” si avand ca obiect legislatia concesiunilor din 4 state (Franta, Germania, Polonia, Suedia) a concluzionat, generalizand, ca exista deja un cadru adecvat de reglementare in Europa pentru activitatea de gaze de sist. Aceasta pozitie a generat ingrijorari si chiar dezbateri violente in forurile europene.

Potrivit expertilor din Parlamentul European, riscurile specifice fracturarii hidraulice nu sunt insa acoperite suficient au fost identificate noua lacune majore:
• lipsa unei directive-cadru privind industriile extractive;
• lacune privind protectia mediului si a sanatatii umane; un prag insuficient; in directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM), pentru extractia gazului natural;
• caracterul facultativ al declaratiei privind materialele periculoase;
• lipsa obligativitatii aprobarii pentru substantele chimice ramase in sol;
• lipsa documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Technique Reference, BREF) in domeniul fracturarii hidraulice;
• cerintele privind tratarea apelor uzate nu sunt definite in mod adecvat, Iar capacitatile instalatiilor de tratare a apei sunt probabil Insuficiente in conditiile in care injectia sl eliminarea in straturile subterane vor fi Interzise;
• participarea insuficienta a publicului la luarea deciziilor la nivel national;
• ineficacitatea dlrectlvel-cadru privind apa;
• lipsa obligatiei de a efectua o analiza a ciclului de viata.
Studiul arata, de asemenea, ca potrivit cadrului legislativ european actual, se impune realizarea unei evaluari a impactului asupra mediului numai atunci cand productia putului depaseste 500.000 m3 pe zi. Aceasta limita este mult prea ridicata si ignora realitatea puturilor de gaz de sist a caror productie initiala este de ordinul a cateva zeci de mii de m3 pe zi. O evaluare a impactului asupra mediului cu participarea publicului ar trebui sa fie obligatorie pentru fiecare sonda. Autoritatile regionale ar trebui sa aiba dreptul de a interzice activitati de fracturare in zonele sensibile (zone de protectie a apei potabile, sate, teren arabil, arii protejate ete.). Mai mult, autoritatile regionale ar trebui sa aiba o mai mare autonomie in a decide interzicerea sau autorizarea fracturarii hidraulice pe teritoriul lor.

La nivelul Comisiilor Parlamentului European, de asemenea, au fost remise recent doua proiecte de rapoarte, privind diferite aspecte legate de gazele de sist. Ambele sunt rapoarte non-legislative, iar scopul lor este de a permite Parlamentului European sa isi stabileasca pozitia politica inainte de a adopta orice noua reglementare sau politica propusa de Comisia Europeana.

Proiectul de raport al Comisiei ITRE (Industrie, Energie si Cercetare), privind „Aspecte industriale, de energie, precum si alte aspecte ale gazului de sist si petrolului” este in general favorabil. Raportul mentioneaza rolul crucial la nivel mondial al productiei de gaze de sist !n asigurarea securitatii energetice fl a diversitatii pe termen lung, Inclusiv in Europa, precum sl contributia sa la atingerea tintei UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80-95% pana in 2050, comparativ cu nivelurile din 1990 (pe baza Foii de parcurs a UE in domeniul energiei pentru 2050).
Proiectul al doilea de raport, axat pe „Impactul asupra mediului al extractiei gazelor de sist si a petrolului din sisturi bituminoase”, este elaborat de Comisia ENVI (Mediu}, ai carei membri sunt mai putin favorabili. Proiectul de raport, confirma faptul ca riscurile sunt bine Intelese si ar putea fi eventual gestionate cu tehnologia existenta si folosind cele mai bune practici. in special, se subliniaza feptul ca integritatea cimentarii tubajului forajului este esentiala pentru prevenirea contaminarii apelor subterane.

Nici unul din proiectele de raport mentionate nu solicita noi regulamente, dar raportul ENVI considera ca este nevoie In continuare de monitorizarea legislatiilor europene si nationale pentru a evalua adecvarea acestora si „a masurilor de imbunatatire”, care urmeaza sa fie luate in cazul in care este necesar.

In ceea ce priveste dezvaluirea substantelor chimice utilizate hi fluidele de fracturare, aceasta se considera a fi o problema-cheie in ambele rapoarte, Comisia IT RE solicitand informatii complete, iar Comisia ENVI, pe de alta parte, solicitand prezentarea lor in mod obligatoriu. Exista un interes crescand si din partea industriei a se adopta o procedura in UE, in concordanta cu linia data de FracFocus in Statele Unite. FracFocus este un registru national on- line, condus de Consiliului de protectie a apelor subterane si Departamentul de Energie al SUA. Registrul va permite publicului accesul la Informatii, folosind o baza de date care va contine Informatii de la toate forajele, cu privire la componentele chimice utilizate in fracturarea hidraulica. In unele state din SUA, publicarea pe FracFocus este deja obligatorie.
Amintim ca relevante in domeniu, in cadrul legislativ european pentru protectia mediului, fara ca lista sa fie epuizata:
• Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC);
• Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore care implica substante periculoase (SEVESO);
• Directiva privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului;
• Directiva Cadru privind Apa 2000 /60/EC;
• Directiva privind apele subterane;
• Directiva privind epurarea apelor uzate urbane;
• Directiva privind zgomotul;
• Natura 2000;
• Directiva privind deseurile periculoase;
• Regulamentul privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH), in vigoare deja de cinci ani.
Conform REACH (1907/2006), un operator de fracking ar putea fl clasificat ca un „utilizator din aval” al produselor chimice, acest fapt declansand o serie de obligatii. Dintre acestea: obligatia de a demonstra utilizarea in conditii de siguranta a substantelor prin furnizarea de scenarii de expunere si emiterea de rapoarte de securitate privind utilizarea substantelor chimice, cerintele de informare. Operatorii au, de asemenea, si obligatia de a notifica ECHA” daca o substanta utilizata se gaseste in conformitate cu REACH in lista din categoria celor interzise sau in categoria considerata a produce o „ingrijorare foarte mare” si avand potentialul de a fi interzise.

De exemplu Acrilamia (folosita pentru a forma poliacrilamida), din cauza proprietatilor sale cancerigene si mutagene, se gaseste pe lista REACH. in ceea ce priveste procedurile de inregistrare a chimicalelor utilizate, exista deja mai multe studii in curs de desfasurare sub auspiciile REACH (Regulamentul pentru produse chimice), cu o baza mai larga, nu doar in ceea ce priveste activitatea legata de gaze de sist. Exista o intelegere la nivelul UE, ca desi REACH nu reprezinta un instrument care sa ofere publicului accesul la informatiile pe care le cauta, asemenea informatii corecte ar trebui sa fíe insa furnizate in dosarele de inregistrare, pentru a se putea lua masurile adecvate de gestionare a riscurilor. Intr-o alta opinie, ar trebui pur sl simplu interzise.

La nivelul statelor membre pe teritoriul statelor membre, abordarea variaza de la Marea Britanle, unde reglementarile de mediu existente sunt considerate suficient de stricte pentru a raspunde sl gazelor de sist, la Germania, unde solicitarile pentru noi reglementari sunt in crestere. In Polonia, noile reglementari recent adoptate se axeaza mai mult pe managementul de acorduri de gaze de sist (de exemplu, ofera companiilor care cumpara gaz din sisturi prioritate atunci cand solicita un permis de exploatare) si de impozitare a productiei de hidrocarburi, decat pe impunerea unor controale suplimentare. Marea Britanie ramane in continuare, statul membru cel mai in cunostinta de cauza, fiind primul care a efectuat un studiu detaliat Alte state membre au comandat studii care sa informeze despre nivelul de adecvare al reglementarilor lor. in Germania, rezultatele unul studiu global comandat expertilor de catre Ministerul Federal pentru Mediu sl de landul Renanla de Nord-Westfalla, cu privire la impactul fracturarii hidraulice asupra mediului, este asteptat in aceasta vara (2012). In acelasi timp, exista o solicitare crescanda de reglementari la nivel federal si un moratoriu informai privind fracturarea hidraulica a fost introdus in landul Hessen, in asteptarea publicarii studiului de mediu. In Franta, guvernul a publicatin martie 2012 studiul expertilor francezi privind gazele de sist, care este in favoarea explorarii. Ulterior, guvernul a emis un decret de instituire a unei Comisii Nationale care sa evalueze problemele de mediu pe care le implica gazele de sist a fost de altfel primul semn in dezbaterea din Franta, de la interdictia introdusa in iulie 2011 impotriva gazelor de sist.

Situatia reglementarilor specifice a fractionarii hidraulice in Romania

Transparenta decizionalia potrivit prevederilor din normele de aplicare a Legii Petrolului (HG2075 /2004], oferta este declarata castigatoare in baza analizei impactului asupra mediului si a programului de refacere a acestuia, iar pe de alta parte, potrivit reglementarilor in domeniul protectiei mediului, toate actele normative care vizeaza modificarea conditiilor de mediu trebuie aduse la cunostinta publicului. In fapt, actele normative privind concesionarea de perimetre pentru lucrari generice de explorare si exploatare, au fost initial in intregime secretizate, desi informatiile privind protectia mediului sunt de interes public, iar orice licenta data de ANRM [Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) ar trebui in mod obligatoriu sa alba un studiu detaliat privind protectia mediului.

In conformitate cu prevederile legale, aceste Informatii despre protectia mediului trebuie sa fie facute publice la cererea celor interesati. Modul in care sunt ascunse publicului informatiile privind impactul asupra mediului si a conditiilor de viata si sanatate reprezinta o incalcare a principiilor si normelor europene. In comparatie, in SUA si Canada multe din rapoartele de detaliu cu privire la bazinele cu rezerve de „shale gas” sunt accesibile pe internet (a se vedea site-ul U.S. Energy Information Administration].

1. Prevederile art. 6 din Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, proiectul Hotararii de Guvern trebuia publicat pe site-ul autoritatii competente, MECMA-ANRM, in vederea dezbaterii publice, exceptie facand strict informatiile si datele referitoare la fondul geologic si rezerve geologice care sunt clasificate [cf. Art. 4 din Legea Petrolului nr. 238/2004, preluat din Legea 23/1971 din regimul comunist).
2. Prevederile Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000.
Art 20 (1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, dupa caz, asigura informarea, participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie.
3. OUG nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului (3) Consultarea publicului este obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilita prin acte normative specifice. 4. LEGEA nr. 265 din 29 Iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protectia mediului.

Cadrul de reglementare general specific

Exista in Romania, ca si in Europa, si o serie de probleme privind cadrul general de reglementare specific domeniului: nicaieri nu sunt macar mentionate in legislatia de petrol si gazele neconventionale. Romania are de exemplu legislatie privind concesionarea, doar pentru explorare si exploatare de petrol si gaze in rezervoare conventionale. Gazele de sist sunt in categoria neconventionalelor pentru care ANRM nu are o legislatie aplicabila. Sigur ca se pot crea noi reglementari. De exemplu, in Pennsylvania au fost refacute reglementarile in vigoare; dar este nevoie de timp pentru a face acest lucru. Cu alte cuvinte. Romania nu are la aceasta data o legislatie adecvata pentru gazele de sist.Industria extragerii de gaze de sist in Romania este inca la inceput si, deoarece nu exista momentan nicio legislatie specifica, se folosesc aceleasi legi care se aplica sectorului conventional de gaze, se precizeaza si intr-un studiu privind legislatia din acest domeniu: „Legal status of shale gas in key countries”, publicat de Reuters, la sectiunea Legal News”. Referitor la lipsa unor prevederi care sa permita operatiunile solicitate de companiile petroliere si identificate chiar de ANRM11, Presedintele Agentiei declara in vara anului trecut pentru REUTERS, ca Romania va introduce noi reglementari care sa permita exploatarea gazelor de sist; legate de mediu, regimul proprietatii si accesul la gazoducte.

Comentariu: in Romania sl Europa, dreptul de proprietate asupra terenurilor este distinct de cel asupra resurselor subsolului, care apartine exclusiv statului. In SUA, detinatorii de terenuri detin sl drepturile comerciale asupra subsolului, ceea ce a usurat accesul companiilor petroliere.

Regimul acordarii licentelor miniere in Romania

Romania are legislatie pentru concesionare doar pentru explorare si exploatare de petrol si gaze in rezervoare conventionale. „Gazele de sist” sunt din categoria nonconventionalelor pentru care ANRM nu are o legislatie aplicabila.

Ministerul Economiei (initial denumit al Industriei si Resurselor) detine responsabilitatea pentru politica de petrol si elaborarea strategiei. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM-NAMR potrivit site-ului institutiei) a fost infiintata In 1993 pentru a administra si a reglementa operatiunile petroliere. Atunci cand licentele sunt puse la dispozitie, ANRM publica o lista de blocuri disponibile pentru concesionare in Monitorul Oficial. Companiile romanesti si straine trebuie sa isi inregistreze interesul pana la o data specificata si sa depuna cereri in termenul limita de aplicare. Solicitantii trebuie sa faca dovada capacitatii lor financiare, expertiza tehnica, si alte cerinte stabilite. Oferta castigatoare se bazeaza pe un sistem de notare.

ANRM negociaza, in numele statului roman, termenii de acordare a licentelor. Acordul de licenta este apoi prezentat Guvernului pentru aprobare. Data aprobarii de catre Guvern este data intrarii in vigoare a licentei. Blocurile care nu reusesc sa atraga un nivel stabilit prin oferte sunt re-ofertate intr-o runda ulterioara de licentiere. Conform cu actuala Lege a petrolului sl normele el de aplicare, concesionarea pentru explorare este pe 30 ani.

ANRM poate emite, de asemenea, un permis de prospectiune sau o concesiune de petrol. Un permis de prospectiune este dat pentru desfasurarea lucrarilor de cartografiere geologica, prin: magnetometrie, gravimetrie, seismologie, geochimie, detectare de la distanta, si pentru foraje, in scopul de a stabili conditiile generale geologice care favorizeaza acumulari de petrol. O concesiune de petrol ofera drepturi exclusive de a efectua explorare de petrol si pentru productie In cadrul unui acord petrolier.

Regimul fiscal aplicabil fracturarii hidrauluce. Redevente

Regimul fiscal din Romania este format din redevente, accize si impozitul pe venit. Doua forme de plati sunt datorate statului:

(1) Un procent din valoarea productiei brute pe baza de camp petrolier, procentul fiind fixat pe oscara variabila, in functie de nivelurile de productie. Procentul acestor drepturi rezultate din productie variaza intre 3,5% si 13,5% pentru titei si intre 3% si 13% pentru productia de gaze naturale.

(2) Un procent fix din venitul brut obtinut din transportul si tranzitul de petrol prin conducta sistemului national si din operatiunile petroliere efectuate prin terminalele de produse petroliere apartinand statului procentul acestor taxe este stabilit in prezent la 5%.

Titularul de licenta plateste impozitul pe profit, dar se bucura de o scutire de un an la impozitul pe venit incepand din prima zi de productie. Impozitul pe profit este calculat la 16%. Toate costurile suportate in legatura cu operatiunile de explorare, dezvoltare si productie sunt deductibile din impozitul pe venit. Accizele se platesc pe petrolul brut sl gazele naturale, la rata de 4 euro pe tona de titei sl 7,4 euro pe 1.000 de metri cubl de gaze naturale. Accizele nu sunt percepute pentru petrolul brut sau gazele naturale livrate ca redeventa catre guvern sl nici in mod direct pentru cantitatile exportate. Companiile rezidente care remit dividendele in afara Romaniei sunt supuse unui impozit retinut la sursa pe dividende, variind intre 0-16%, in functie de procentul din capitalul detinut de beneficiar si de tara sa de resedinta. Se aplica scutiri – adica nu se platesc taxe vamale la exportul de petrol si nici taxe vamale pentru importul de materiale necesar pentru desfasurarea operatiunilor petroliere. Exista, de asemenea, o taxa pe valoarea adaugata de 24%. Titeiul este evaluat la un pret de piata, in timp ce pretul la gaze este legat de un pachet de tarifare bazat in parte pe pretul de import si, in parte, pe pretul intern.

Legislatia privind protectia mediului

Din cadrul legislativ european pentru protectia mediului, amintim Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC sau Regulamentul REACH privind substantele chimice, ultimul in vigoare deja de cinci ani, ca avand o aplicare directa. In Romania, Directiva Cadru privind Apa a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 310/2004 (care modifica si completeaza Legea Apei nr. 107/1996), iar calitatea apei potabile e reglementata de Legea nr. 458/2002 (completata si modificata de Legea nr. 311/2004). Eliminarea substantelor periculoase este reglementata de HG 351/2005 (completata si modificata de HG 1038/2010) in timp ce conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate sunt reglementate prin HG 188/2002 (modificata de HG 352/2005), pentru a mentiona doar cateva dintre actele normative cu relevanta in acest domeniu.

HG 1213/2006 stabileste procedura- cadru de evaluare a Impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private. in Anexa 1 se afla lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului. Referitor la extractia gazelor naturale, evaluarea devine obligatorie doar cand cantitatea extrasa depaseste 500.000 m3/zi. Cea mai importanta carenta a legii este ca pragul fixat” pentru realizarea evaluarilor impactului asupra mediului in cadrul activitatilor de fracturare hidraulica pentru extractia de hidrocarburi este mult prea ridicat pentru orice potentiale activitati industriale de acest tip, motiv pentru care acesta ar trebui coborat substantial.

La aceasta data, la presiunea opiniei publice. Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM) a publicat unele din contracte, initial secretizate, prin care compania americana Chevron ar urma sa exploateze gaze de sist in Romania, cu exceptia clauzelor privind investitiile asumate de Chevron. Dintr-o eroare tehnica generata de superficialitate, contractele Chevron publicate pe site-ul ANRM au avut insa un grad prea mic de securizare, iar valoarea investitiilor asumate de Chevron a putut fi observata mai mult de o ora printr-o simpla operatiune de miscare a cursorului si a paginii respective de internet. 21,1 milioane de dolari SUA reprezinta costurile primei faze a programului investitional desfasurat de Chevron. Ulterior, ANRM a ascuns cifra investitiilor cu un alt program de securizare, modificarea fiind insa tardiva.

Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului „Gazele de sist: o noua provocare”, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat.

Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu

  1. Ce sunt gazele de sist?
  2. Scurta istorie a exploatarilor de gaze de sist
  3. Fracturare Hidraulica – Ce este? Tehnologia pe intelesul tuturor
  4. Riscurile metodei de fracturare hidraulica – Impactul asupra mediului
  5. Emisiile fugitive de gaz in cazul fracturarii hidraulice si contributia lor la efectul de sera
  6. Substante chimice radioactive si metale grele in procesul de fracturare hidraulica
  7. Zgomotul si noxele produse in procesul de fracturare hidraulica pentru exploatarea gazelor de sist
  8. Riscul producerii de cutremure cauzate de exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica
  9. Substantele chimice folosite in fracturarea hidraulica si riscurile pentru sanatatea umana si organismele vii
  10. Riscurile de securitate si explozii in cazul fracturarii hidraulice
  11.  Cum afecteaza fracturarea hidraulica biodiversitatea
  12. Exploatarea de gaze de sist amana schimbarea strategica spre utilizarea energiei regenerabile
  13. Nivelul si modalitatile de reglementare a exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica
  14. Metoda de fracturare hidraulica in Europa. Incotro?
  15. Stadiul lucrarilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin fracturare hidraulica in Romania

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *