Incalzirea globala ameninta si umanitatea, nu doar ursii polari si pinguinii. Un barbat dintr-o mica insula din Pacific, care a solicitat unui tribunal din Noua Zeelanda sa-l recunoasca ca fiind primul refugiat climatic al lumii, se confrunta cu deportarea deoarece judecatorii i-au respins apelul.

Teitiota s-a nascut pe atolul Tabiteuea, una dintre cele 33 de insulite imprastiate de-a lungul unei intinderi de apa din oceanul Pacific ce apartine de Republicii Kiribati. Tara se intinde pe 3,5 milioane de kilometri patrati de ocean, dar suma teritoriului insulitelor reprezinta doar 810 kilometri patrati, o bucata de pamant de marimea unui stat american.

Kiribati, tara care cel mai probabil va da nastere primilor refugiati climatici Aflata la jumatatea distantei dintre statul american Hawaii si Australia, Republica Kiribati se confrunta cu lipsa apei potabile si cu declinul populatiei de pesti comparativ cu necesitatile unei societati ce se va dubla pana la mijlocul secolului al XXI-lea. Fara ploi, panza freatica se imputineaza.

Peste jumatate din cetatenii Kiribati locuiesc acum pe insula-capitala Tarawa, o proportie in crestere deoarece zi de zi sosesc noi locuitori din insulele indepartate, care sunt in cautare de slujbe, de bani, de scoli mai bune pentru copiii lor. Populatia din Capitala este atat de aglomerata incat se intinde pana in zonele periculoase, aflate la mila mareelor si vulnerabile la inundatii, descrie „Foreign Policy“ locul de unde provine primul refugiat din cauza incalzirii globale.   Kiribati, care se afla cu doar doi metri mai sus de nivelul marii, se afla pe lista celor mai vulnerabile locuri din cauza cresterii oceanelor. Cum apa oceanelor se va ridica cu aproape un metru in acest secol, dupa cum estimeaza majoritatea oamenilor de stiinta, Republica Kiribati va suferi o si mai mare eroziune si se va confrunta cu inundatii si mai puternice decat indura deja. Pe masura ce acest lucru se intampla, Kiribati va deveni, cu siguranta, una dintre primele tari din care oamenii vor fugi din cauza schimbarilor climaterice.

O poveste „obisnuita“ cu refugiati: fuga dintr-o tara saraca

Inainte de a se muta in Noua Zeelanda, in 2007, Teitiota a petrecut patru ani ca somer, in capitala Tarawa, impreuna cu familia sa, pe o bucata de teren aflata in spatele unui mic dig format din bucati de coral si ciment. Valurile oceanului distrugeau mereu bucati din acest zid si inundau locuinta familiei. De doua ori Teitiota s-a chinui sa recladeasca adapostul in care traiau.

La fel ca multi alti locuitori, el considera ca acesta este un mod normal de viata pentru cei ce locuiesc in apropierea oceanului. Cu siguranta ca nu se gandea la cresterea nivelului oceanului si ca acest fenomen ii va aduce multe necazuri, si atat de des. Ideea de schimbare climaterica abia daca i se inregistrase in subconstient, noteaza „Foreign Policy“.   In 2007, cand Noua Zeelanda i-a acordat viza de lucru lui Teitiota si sotiei lui, ei au parasit capitala in doar o luna, folosind banii stransi pentru pensie pentru a-si cumpara bilete de avion. Astfel el a devenit ingrijitor intr-un azil din Auckland, muncind si pe campurile si serele din apropiere. Cei doi soti au avut trei copii, iar ultimii opt ani, spune Teitiota, au trecut ca prin ceata: isi castiga traiul intr-o tara noua, iar viata lui era buna.

Desi povestea lui Teitiota suna familiar – un muncitor dintr-o tara saraca care isi ia slujbe prost-platite si perseverenta lui da roade, oferind o viata noua familiei lui pe un teritoriu strain – situatia nu este chiar asa. Cazul lui Teitiota este unul special.   In 2011, viza lui a expirat asa ca a depus o serie de apeluri la tribunal, incercand sa ramana in Noua Zeelanda. El voia ceva clar: extinderea vizei. A primit totusi un avocat care a decis sa prezinte cazul lui Teitiota ca fiind o victima a schimbarilor climatice si astfel, a fost initiat cazul menit sa schimbe legea internationala.

Argumentul avocatului este ca Teitiota nu se poate intoarce acasa deoarece inundatiile care vin nu ameninta doar Kiribati, dar si sanatatea si siguranta lui si a familiei sale. In consecinta, in ultimul an, fermierul imigrant in varsta de 38 de ani a devenit o vedeta internationala neobisnuita, un reprezentant al miilor de oameni din Kiribati si a altor milioane de oameni din lume care sunt supusi riscului de a se refugia din casele lor din cauza cresterii nivelului oceanului si a altor probleme climaterice ale unei planete care se supraincalzeste.   Teitiota concureaza pentru a devenit primul refugiat climatic al lumii, desi este unul accidental.

Teitiota traieste cu teama de deportare In jurul lumii, guverne, legislatori, activisti si academicieni se chinuie sa gaseasca solutii pentru noul val de migranti climatici, o categorie de refugiati care acum se regaseste in ceea ce directorul pentru refugiati din cadrul ONU numeste „un vid legal“. De fapt, problemele ridicate de cazul lui Teitiota au devenit parte din dezbaterile publicatiilor juridice, dar si din intalnirile internationale.

Acum, Teitiota, care abia vorbeste o engleza suficienta pentru a se intelege cu avocatul sau, este si indurerat si mirat de cum a cazut de partea gresita a legii. Si in timp ce multi din comunitatea internationala l-au ridicat la gradul de simbol, aceasta atentie l-a decazut in ochii locuitorilor tarii natale.   Dupa ce i s-a respins cazul de trei ori, Teitiota traieste acum cu teama de deportare, fiindu-i frica ca va ramane din nou somer si fiind ingrijorat de soarta copiilor lui, in varsta de 2, 4 si 6 ani, in cazul in care familia va fi trimisa intr-o tara care se lupta cu o mortalitate infantila mare, in care lipsesc toaletele si in care rezervele de apa sunt contaminate.   „Viitorul nostru este atat de nesigur. Avocatul nostru munceste, dar nu stim… Sunt ingrijorat ca voi auzi o bataie in usa si ca oamenii ne vor cere sa plecam“, a declarat Teitiota pentru „Foreign Policy“, cu ajutorul unui traducator.   Teitiota poate e primul, dar nu e ultimul caz de refugiere climatica Cazul barbatului din Kiribati nu va fi ultimul depus din partea celor care trebuie sa se mute din cauza incalzirii planetei. In 2013, aproape 22 de milioane de persoane au fugit din 119 tari din cauza inundatiilor, furtunilor si a altor dezastre naturale. Cifra acestora este de aproximativ trei ori mai mare decat cei refugiati din cauza conflictelor sau violentelor, potrivit unui raport al Centrului de Monitorizare al Refugiatilor si Consiliului Refugiatilor din Norvegia.  Oamenii de stiinta stiu ca o atmosfera mai calda conduce la si mai multe evenimente meteorologice extreme. Hartile cu zonele celei mai vulnerabile in fata schimbarilor climaterice arata ca traiul va fi cu siguranta mai greu pentru cei ce locuiesc in delte si in zonele joase de coasta.  

Nimeni nu stie sigur cati oameni vor fi nevoiti sa migreze in deceniile urmatoare din cauza incalzirii globale. Previziunile sunt intre 25 de milioane si 1 miliard, pana la jumatatea secolului, numarul maxim provenind din estimarile facute in 2007 de organizatia londoneza non-profit Christian Aid. Cel mai vehiculat numar din cadrul acestor estimari este de aproximativ 200 de milioane de oameni, pana in 2050, numar dat de Organizatia Internationala pentru Migratie.

Toate aceste cifre conduc la o singura concluzie: schimbarile climaterice nu doar ca arata o criza ecologica, dar si una umanitara. Adica, nu doar existenta ursilor polari si a pinguinilor este amenintata, ci si cea a oamenilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here