Calitatea vietii este de la an la an mai slaba si nu doar din punct de vedere economic, analizand nivelul de trai ci datorita calitatii produselor pe care le utilizam zilnic si care au atins un grad de periculozitate ridicat. De la produsele de vestimentatie, produse cosmetice, piese de schimb sau produse alimentare si pana la medicamente, calitatea acestora este mult diminuata uneori pana aproape de zero, punand in pericol sanatatea consumatorilor.
produse ecologice

Produsele pe care le consumam si care se gasesc din abundenta pe orice piata, in afara de faptul ca au retete in care se regasesc din abundenta elemente nocive pentru populatie, si fac trimitere aici la „adaosurile” sub forma de E-uri pe care le consumam vrand-nevrand, sunt in ultimii ani tinta falsificatorilor care nu se sfiiesc sa ne ofere produsele dorite la preturi „mai convenabile” care le fac mai atractive pentru amatorii de chilipiruri sau pentru cei cu venituri reduse.

Avand in vedere faptul ca reprezinta una din cele mai profitabile afaceri la nivel international, economia rezultata din comertul cu produse contrafacute se ridica la cote ingrijorator de mari la nivel national si international.

care se vand cu preturi ridicate si sub marci de prestigiu, motiv pentru care toate tarile lumii si-au dezvoltat un cadrul institutional cat si legislativ pentru a reduce la minim efectele acestui fenomen.

Din acest motiv, producatorii inregistreaza pierderi irecuperabile de cele mai multe ori deoarece investitiile realizate nu mai pot fi recuperate datorita nivelului din ce in ce mai scazut al vanzarilor iar consumatorii sunt atrasi de preturile mici ale produselor contrafacute in defavoarea produselor originale care pierd teren. Deoarece produsele contrafacute, prezinta o calitate slaba, in timpul consumului, consumatorii vor reclama neconformitatea acestora si treptat, bazandu-se pe experientele anterioare vor evita sa mai achizitioneze produsele respective. Exista multe cazuri de producatori corecti care parasesc piata din lipsa de interes a clientilor, generata de nemultumirea acestora legata de calitate.

Cei care aduc pe piata produse contrafacute sunt atrasi de castigurile generate de aceasta activitate deoarece avand de partea lor tehnologie din ce in ce mai performanta, fara investitii prea mari, fara cheltuieli cu resurse umane sau cercetare-dezvoltare, fara sisteme de managementul calitatii implementate, concureaza cu producatorii adevarati carora le aduc prejudicii de multe ori iremediabile.

Consumatorii sunt la fel de afectati ca si producatorii reali, avand in vedere ca de cele mai multe ori, un produs contrafacut reprezinta o amenintare pentru sanatatea si securitatea acestora. Asupra clientilor actioneaza o multitudine de factori dar cel mai important este calitatea, care in cazul produselor contrafacute este inferioara.

Organisme interesate in studierea fenomenului contrafacerilor au evidentiat faptul ca dezvoltarea deosebita a tehnologiei economice permite din ce in ce mai mult furtul de proprietate intelectuala prin contrafacere si piraterie.

Proprietatea intelectuala, incluzand, proprietatea industriala, drepturile de autor si drepturile conexe, este unul din motoarele dezvoltarii economice ale unei tari.

Din punct de vedere al Regulamentului CE 1383/2003 dreptul de proprietate intelectuala se considera incalcat de urmatoarele produse:

1. Marfuri contrafacute:

a. marfurile, inclusiv ambalajul acestora, pe care a fost aplicata, fara autorizatie, o marca comerciala care este identica cu marca comerciala valabil inregistrata pentru acelasi tip de marfuri sau care nu poate fi deosebita prin aspectele sale esentiale de marca comerciala respectiva si care, din acest motiv , aduce atingere drepturilor titularului marcii in cauza, in conformitate cu dreptul comunitar sau in temeiul dreptului national

b. orice simbol al unei marci (inclusiv o emblema, o eticheta, un autocolant, un prospect, instructiuni de utilizare, un document de garantie marcate cu simbolul in cauza), chiar prezentat separat, in aceleasi conditii ca marfurile mentionate la punctul (a);

c. ambalajele care poarta marcile unor marfuri contrafacute, prezentate separat, in aceleasi conditii ca cele prevazute pentru marfurile mentionate la punctul (a).Contrafacerea se apreciaza tinandu-se seama de asemanari si nu de deosebiri, existenta contrafacerii fiind o problema care se apreciaza prin prisma unor anumite reguli.

2. Marfuri pirat:

a. marfuri care sunt sau care contin copii fabricate fara consimtamatul titularului dreptului de autor sau al unui drept conex ori al titularului unui drept privind desenul sau modelul inregistrat (sau nu) in temeiul dreptului national sau al unei persoane autorizate in mod corespunzator

3. Marfuri care aduc atingere:

a. unui brevet prevazut de legislatia nationala a unui statului membru UE;

b. unui drept de protectie nationala a soiurilor de plante, in conformitate cu dreptul national sau de protectie comunitara;

c. denumirilor de origine sau indicatiilor geografice prevazute de dreptul national;

Dupa cum se observa sunt multimple modalitatile de contrafacere a produselor iar lupta de stopare a acestul flagel sau „crima secolului 21” cum a fost denumit, este din ce in ce mai dificila in egala masura pentru producatori, institutii implicate in stoparea fenomenului cat si pentru consumatori care incep sa devina sensibili la acest subiect si care sunt din ce in ce mai interesati sa consume produse originale, de buna calitate, care sa nu prezinte riscuri nici in momentul consumului si nici ulterior.

Pe fondul unor astfel de realitati cotidiene din ce in ce mai multe persoane sunt adepte ale produselor naturale, ecologice, urmand initial exemplul consumatorilor din occident iar in final din dorinta de a utiliza si consuma produse care nu implica riscuri, din convingere.

Daca in trecut consumatorii si magazinele distribuitoare alegeau un produs in functie de aspectele care tineau de calitate, pret, disponibilitate in egala masura, in prezent acestia adopta sau nu un produs si in functie de aspectele privind protectia mediului asociate acestuia. Efectele ce vizeaza mediul reunesc de fapt efectele exercitate de produs asupra mediului pe intreaga sa durata de viata. Consumatorii sunt preocupati de actualitatea protectiei mediului si au inceput sa caute in magazine dorind sa cumpere produse care sa poarte mentiuni de genul „natural”, „ecologic”, „biodegradabil” etc.

Deoarece in anii din urma pe piata din tara noastra au fost semnalate cazuri de produse improprii consumului uman, populatia Romaniei a inceput sa fie preocupata de calitatea si securitatea alimentelor, dorindu-se asigurari ca alimentele pe care le cumpara din magazine sau le consuma in restaurante si fast-food-uri sunt corespunzatoare din punct de vedere igienic, calitativ si nutritiv si corespund unui anumit standard.

Dupa ce oamenii au fost ingroziti de boala vacii nebune sau de dioxina prezenta in alimente au aparut reale motive de ingrijorare privind siguranta produselor agroalimentare. Consumatorii au devenit interesati si de aspecte privind calitatea alimentelor consumate solicitand tot mai des informatii legate de modul de obtinere al acestora. Politica privind calitatea produselor agricole si alimentare este o componenta a politicii agroalimentare a Romaniei, fiind elaborata de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, sub forma unor reglementari – hotarari si ordonante, norme metodologice si standarde pe produs. Astfel, un produs ecologic nu poate fi lansat pe piata decat dupa ce a fost controlat si i-a fost certificata aceasta calitate de catre organisme de inspectie si certificare din tarile Uniunii Europene. Produsele certificate ecologic se disting prin marca „ae” aplicata vizibil pe etichetele de pe ambalaje, si aceasta certificare se obtine prin proceduri riguroase, in regim de stricta monitorizare.

Pe eticheta si publicitatea unui produs ecologic se va aplica sigla -ae- specifica produselor ecologice controlate.

Sigla „ae” este utilizata in scopul certificarii-identificarii produselor agroalimentare ecologice si garanteaza ca produsele agroalimentare care poarta aceasta sigla indeplinesc urmatoarele conditii:

– provin din agricultura ecologica din Romania si sunt comercializate in conformitate cu prevederile OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice si a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.092/91;

– sunt certificate de un organism de inspectie si certificare acreditat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (M.A.P.D.R.);

– provin din import si sunt certificate in Romania de un organism de inspectie si certificare acreditat de M.A.P.D.R.

In fapt sunt verificate proprietatile produselor care nu sunt altceva decat insusiri ale marfurilor, care le confera acestora o anumita utilitate in consum, oferind o anumita satisfactie consumatorilor. Este utila cunoasterea acestora din punct de vedere economic, deoarece proprietatile se pot modifica pe parcursul pastrarii/utilizarii produselor cat si datorita aportului lor la definirea calitatii si a repartizarii produselor in anumite clase de calitate. In tari cu traditie in privinta ecoproduselor consumatorii sunt interesati de consumul unor astfel de produse pentru ca sunt convinsi de calitatea lor superioara, comparativ cu produsele conventionale. Daca la inceput magazinele specializate din aceste tari ofereau maxim 10 produse ecologice, in prezent acestea au in oferta lor sute de produse apreciate de consumatori. Din ce in ce mai mari suprafete de teren sunt atribuite obtinerii de produse ecologice reprezentand surse de venit importante atat pentru producatori cat si la nivel national datorita exporturilor acestui tip de produse. Din acest motiv cererea pentru acest tip de produse inregistreaza de la an la an cresteri tot mai mari.

Sigla „ae” in scop de certificare-identificare se inscrie/aplica, dupa caz, pe produs, pe etichetele si ambalajele produselor agroalimentare ecologice, obtinute in Romania sau, dupa caz, pe produs, pe etichetele sau ambalajele produselor agroalimentare importate.

Dreptul de utilizare a siglei „ae” pe produs, etichetele si ambalajele produselor agroalimentare ecologice il au producatorii, procesatorii si importatorii inregistrati la M.A.P.D.R. si care sunt supusi controlului unui organism de inspectie si certificare acreditat de M.A.P.D.R. Sigla „ae” in scop de certificare-identificare se inscrie/aplica pe produs, pe eticheta si ambalajul unui produs agricol, procesat sau neprocesat, sau pe produsele alimentare certificate in agricultura ecologica, doar daca cel putin 95% din ingredientele care intra in compozitia produsului sunt obtinute si respecta prevederile legale.

in Romania doar 1% din totalul pietei agroalimentare il detin produsele ecologice care sunt trimise, de regula, la export.

Romania este considerata o zona cu potential pentru agricultura ecologica, motiv pentru care nivelul fondurilor acordate ar trebui majorat substantial. Lipsa unor subventii consistente si a fondurilor pentru investitii, dezinteresul pietei pentru „produsele bio” sunt doar cateva dintre cauzele care fac ca potentialul romanesc sa ramana neexploatat. Avand in vedere faptul ca un produs ecologic nu se obtine atat de simpul iar fermierii romani nu dispun de mijloacele necesare, organismele abilitate au posibilitatea prin acordarea de fonduri sa impulsioneze dezvoltarea agriculturii ecologice. Pentru a incuraja agricultorii, exista propunerea ca sumele datorate pentru certificarea unui produs ecologic sa fie suportate din fonduri europene deoarece agricultorii romani nu dispun de fonduri de dezvoltare si aproape 65% practica o agricultura de subzistenta.

Dincolo de aspectul dramatic al situatiei, aceasta reprezinta si un avantaj, deoarece solul nu este tratat excesiv si cu subventii consistente se poate propulsa agricultura romanesca pe piata comunitara si nu numai. Acesta reprezinta un potential deosebit care sa permita Romaniei sa se transforme din oaia neagra in closca cu puii de aur a Europei. In Romania exista deja cateva produse ecologice consacrate a caror desfacere se realizeaza exclusiv in strainatate: produsele apicole ecologice, grau ecologic, apreciate de consumatorii din Franta, Germania, Marea Britanie, consumatori care prefera sa cumpere fructe ori legume a caror forma fizica nu este tocmai perfecta. Consumatorii din Romania apreciaza inca fructele cu forme perfecte, prelucrate, obtinute prin fertilizari cu diferite substante nocive, in defavoare celor obtinute ecologic.

La nivel comunitar, produsele ecologice precum si etichetarea acestora este reglementata de prevederile Regulamentului (CE) nr. 834/2007 privind productia ecologica si etichetarea produselor ecologice. Regulamentul precizeaza ca productia ecologica este un sistem global de gestiune agricola si de productie alimentara care combina cele mai bune practici de mediu, un nivel inalt de biodiversitate, conservarea resurselor naturale, aplicarea unor standarde inalte privind bunastarea animalelor si o metoda de productie care respecta preferintele anumitor consumatori pentru produse obtinute cu ajutorul unor substante si procese naturale.

productia ecologica alimenteaza o piata specifica ce raspunde cererii con-sumatorilor de produse ecologice si furnizeaza bunuri publice, contribuind la protectia mediu-lui si la bunastarea animalelor, precum si la dezvoltarea rurala.

Acest tip de productie se bazeaza pe urmatoarele principii:

– proiectarea si gestionarea adecvata a proceselor biologice, pe baza unor sisteme ecologice care utilizeaza resurse naturale interne sistemului prin metode care:

– utilizeaza organisme vii si metode de productie mecanice;

– practica productia vegetala si animaliera sau practica acvacultura cu respectarea principiului exploatarii durabile a resurselor pentru pescuit;

– exclud utilizarea de OMG-uri si produse realizate din sau prin OMG-uri, cu exceptia produselor medicale veterinare;

– limitarea utilizarii de materii prime externe.
Atunci cand materii prime externe sunt necesare sau in absenta practicilor si a metodelor corespunzatoare de gestiune, acestea se limiteaza la:

– materii prime produse ecologic;

– substante naturale sau derivate din cele naturale;

– ingrasaminte minerale cu solubilitate scazuta;

– limitarea stricta a utilizarii de materii prime chimice de sinteza la cazurile exceptionale in care:

– nu exista practicile corespunzatoare de gestiune;

– materiile prime externe nu sunt disponibile pe piata.

In prezent, la nivel de Uniune Europeana, produsele provenind din agricultura ecologica utilizeaza ca simbol un cerc verde in jurul caruia este inscriptionat agricultura ecologica insa Comisia Europeana urmeaza sa anunte competitia pentru crearea unei noi embleme pentru o agricultura ecologica.

Aceasta campanie a fost dezvoltata utilizand abordarea de tip umbrela, care serveste intereselor operatorilor ecologici nationali din cadrul UE si ii sustine pe acestia in promovarea activa a agriculturii ecologice.

CE a creat campania in cooperare cu grupul de experti in promovarea agriculturii ecologice.

Expertii nationali includ reprezentantii ministerelor nationale ale agriculturii, precum si asociatiile nationale si internationale care lucreaza cu agricultura si productia ecologica.

Sigla UE a agriculturii ecologice si cele ale Statelor Membre sunt folosite pentru a completa etichetarea si a mari vizibilitatea alimentelor si bauturilor ecologice pentru consumatori.

Prin urmare, consumatorii care achizitioneaza astfel de produse cu sigla UE au certitudinea ca: minim 95% din ingredientele produsului au fost obtinute dupa metode de productie ecologica; produsul respecta regulile schemei oficiale de inspectie; produsul provine direct de la producator sau procesator, intr-un pachet sigilat; produsul poarta numele producatorului, procesatorului sau vanzatorului si numele sau codul organismului de inspectie si certificare .

in ceea ce priveste eticheta produselor ecologice, ea trebuie sa indice in mod obligatoriu urmatoarele:

· numele si adresa producatorului sau prelucratorului;

· denumirea produsului, inclusiv metoda de productie ecologica utilizata;

· numele si marca organismului de inspectie si certificare;

· conditiile de pastrare;

· termenul minim de valabilitate;

· interzicerea depozitarii in acelasi spatiu a produselor ecologice alaturi de alte produse.

Folosirea siglei UE este facultativa in prezent, dar va deveni obligatorie pentru alimentele preambalate la inceputul anului 2009, odata cu intrarea in vigoare a noului Regulament UE pentru agricultura ecologica. Pentru produsele importate va continua sa fie facultativa si dupa aceasta data. Acolo unde, in viitor, este folosita sigla ecologica UE, o data cu aplicarea noului Regulament, aceasta va trebui sa fie insotita de indicarea locului de producere al materiilor prime agricole. Aceasta indicatie poate fi de forma ‘UE’, ‘non-UE’ sau numele tarii din UE sau din afara UE, unde au fost obtinute produsul sau materiile prime ale acestuia. Daca operatorii vor dori sa-si vanda produsele intr-un alt stat comunitar, trebuie sa afiseze o Sigla aditionala ce va fi recunoscuta pe acele piete. Folosirea siglei ecologice UE poate evita aceasta dublare, oferind recunoasterea in intreaga Uniune Europeana.

Conform statisticilor publicate de Federatia Internationala a Miscarilor de Agricultura Organica (I.F.O.A.M.), cu sediul in Germania, ce grupeaza peste 670 de organizatii si institutii din peste 100 de tari din intreaga lume, suprafata totala de teren cultivata in sistem ecologic, la nivel mondial, se ridica la 31,4 milioane ha, din care Australia si Oceania detin 12,2 milioane ha, America Latina – 6,4 milioane ha, iar Europa – 6,5 milioane ha .

Analizand datele prezentate se observa usor importanta mare care este atribuita acestui tip de agricultura in Australia dupa cum reiese si din figura alaturata.

Germania este cea mai mare piata de desfacere a produselor ecologice, cu vanzari de 2,8 miliarde de euro pe parcursul anului 2007.

In Romania, in prezent, suprafata cultivata in regim ecologic reprezinta din pacate mai putin de 1% (0,94%) din suprafata agricola – 14,82 milioane ha, in timp ce, la nivelul Uniunii Europene, suprafata consacrata agriculturii ecologice este de 6,5 milioane ha, adica sub 4% din suprafata de 162,3 milioane ha cultivate. Romania ocupa locul 16 in functie de suprafata cultivata.

In 2007, Romania a exportat produse agroalimentare ecologice in valoare de 80 milioane de euro, fata de 50 de milioane in 2006, cresterea inregistrata fiind de aproximativ 60%. au fost cultivate ecologic 180.000 de hectare, iar cantitatea de produse prognozata pentru 2008 este de peste 200.000 de hectare cultivate.

Avand in vedere trendul alimentelor ecologice, este de dorit ca si Guvernul Romaniei sa adopte politici speciale pentru fermierii care doresc sa abordeze acest domeniu, care pentru moment produc alimente ecologice mai mult pentru propriul consum avand in vedere ca trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica se face prin respectarea perioadei de conversie, care in productia vegetala are o durata de 2 ani pentru culturile anuale si de 3 ani pentru culturile perene.

Analizand simplu cele prezentate, atat din punctul de vedere al consumatorilor si producatorilor dar si din punct de vedere national este limpede ca prin fructificarea avantajelor antropice si economice, produsele ecologice pot constitui un atu puternic pentru anii care vin, pentru a reusi incadrarea economica in mediul hiperconcurential pe care il parcurgem in prezent.

BIBLIOGRAFIE

1. Iacob A.A., Pascu E., Managementul relatiei cu clientii, note de curs, editie revazuta si adaugita, ed. Prouniversitaria, Bucuresti, 2008

2. Macovei I. , Dreptul proprietatii intelectuale , editura All Beck, 2005

3. Olaru M., Managementul calitatii, ed. Economica, 1999

4. Paraian E., Pascu E., Expertiza marfurilor, ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2007

5. Regulamentul (EU) nr.1383/ 2003, art 2

6. Stanciu I, Fundamentele stiintei marfurilor, ed. Renessence, 2007

7. Viefhues, M., Linklaters Oppenhoff & Ro¤dler, Counterfeiting and Organized Crime, International Trademark Association, Special Report of Counterfeiting, September 2004

8. www.mpublic.ro

9. http://ec.europa.eu/agriculture/organic/organic-farming/what-organic/the-farm_ro

10. http://ec.europa.eu/agriculture/organic/consumer-confidence/logo-labelling_ro


[1] www.mpublic.ro

[2] Paraian E., Pascu E., Expertiza marfurilor, ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2007

[3] Iacob A.A., Pascu E., Managementul relatiei cu clientii, note de curs, editie revazuta si adaugita, ed. Prouniversitaria, Bucuresti, 2008

[4] Olaru M., Managementul calitatii, ed. Economica, 1999

[5] Regulamentul (EU) nr.1383/ 2003, art 2

[6] Macovei I. , Dreptul proprietatii intelectuale , editura All Beck, 2005

[7] Viefhues, M., Linklaters Oppenhoff & Ro¤dler, Counterfeiting and Organized Crime, International Trademark Association, Special Report of Counterfeiting, September 2004

[8] Stanciu I, Fundamentele stiintei marfurilor, ed. Renessence, 2007

[9] http://ec.europa.eu/agriculture/organic/consumer-confidence/logo-labelling_ro

[10] http://ec.europa.eu/agriculture/organic/organic-farming/what-organic/the-farm_ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here