Tineri din toata lumea se mobilizeaza impotriva exploatarii combustibililor fosili. Hai si tu!

0
83
„Nu fora cand planeta arde!” Artist: Angie Vanessa Cárdenas
Artist: Angie Vanessa Cárdenas

Pe masura ce tot mai multe tari se indreapta spre forme extreme de exploatare a combustibililor fosili, forand tot mai departe, tot mai adanc, cu riscuri tot mai mari, din ce in ce mai multi tineri se organizeaza si se mobilizeaza la nivel global ca sa se asigure ca guvernele lumii actioneaza pentru viitorul lor, si nu numai pentru o perioada de 4 ani, cat timp dureaza mandatul lor. De la Global Power Shift la Reclaim Power, 2013 este anul in care mobilizarea tinerilor cetateni ai planetei pentru o transformare a resurselor energetice a luat proportii mondiale. Construind punti intre grupuri din diferite tari, evenimente precum tabara de vara a Tinerilor Prieteni ai Pamantului in Europa arata ca scena pentru cauzele conectate ale tinerilor este internationala.

Schimbarile climatice sunt problema morala a generatiei actuale. Incalzirea climei cauzata de emisiile provenite din arderea combustibililor fosili afecteaza vietile oamenilor din intreaga lume. Fiind generatia care va trai cu consecintele de peste cateva decenii ale acestor schimbari, tinerii de astazi sunt cu privirea atintita spre orizont: la efectele asupra ecosistemelor, asupra nivelului oceanului planetar si asupra ritmului extinctiei speciilor. Intr-un climat economic instabil, care face tot mai dificila asigurarea unui loc sigur de munca, cu proiectii sumbre pentru asigurarea unei pensii la batranete, aceasta este generatia care va trebui sa gaseasca solutii de adaptare la fenomene climatice tot mai extreme, seceta, inundatii si valuri de caldura tot mai frecvente. Aceasta este generatia care va trebui sa plateasca pentru ridicarea digurilor in jurul tarmurilor pentru protejarea marilor orase si a zonelor populate. Inaltimea acestor diguri depinde in mare masura de deciziile luate astazi pe plan politic.

Avem prea mult petrol, carbune, gaze… Un simplu calcul matematic. 350.org

Fiecare dintre tinerii preocupati de modul in care schimarile climatice le vor afecta viitorul cunoaste urmatorul calcul. In prezent, companiile petroliere au in rezervele lor de cinci ori mai mult petrol, carbune si gaze decat ar trebui sa se permita sa fie ars la nivel global. Dupa cum a atras atentia Bill McKibben, ecologist si fondator al 350.org, prin intermediul filmului documentar si al turneului Do the math, exista trei numere pe care trebuie sa le retinem: 2 grade – Aproape toate guvernele din lume au fost de acord ca mai mult de 2°C in plus fata de temperaturile din epoca pre-industriala ar insemna un sistem climatic ce ar scapa de sub controlul omenirii. 565 gigatone – Oamenii de stiinta estimeaza ca daca mai punem 565 gigatone de dioxid de carbon in atmosfera, inca mai putem limita efectul de incalzire globala la doar 2°C – orice crestere a temperaturii globale peste aceasta limita ar putea fi insa catastrofala pentru civilizatia umana. 2795 gigatone – Problema este ca arderea combustibililor fosili pe care corporatiile le mai au in rezervele lor actuale ar cauza emiterea a 2795 gigatone de dioxid de carbon – adica de cinci ori mai mult decat cantitatea cu care am putea inca mentine un nivel de incalzire de 2°C. Asadar, trebuie sa lasam 80% din combustibilii fosili in subteran pentru a mentine viata pe pamant in forma acceptabila.

Am castigat o batalie in Norvegia. Lupta, insa, continua. YFOEE

Spre sfarsitul lunii iulie, 300 de tineri norvegieni si 100 de tineri din 25 de tari din intreaga lume se indreptau catre insulele Lofoten din nordul Norvegiei uniti de un singur gand. Conform declaratiei Young Friends Of the Earth Europe (YFOEE):”Tinerii Prieteni ai Pamantului din Europa se opun extractiei petrolului si a tuturor combustibililor fosili si nu doresc ca forajele petroliere sa inceapa in insulele Lofoten, resursa murdara, distrugatoare a climatului.”

Locatia este in mod clar importanta: o data la patru ani, de fiecare data cand sunt alegeri parlamentare in Norvegia, resursele de combustibili fosili din insulele Lofoten, Vesterålen si Senja (LoVeSe) risca sa fie exploatate, activitate care, asa cum YFOEE a subliniat, ar deteriora frumusetea naturala a locului, ar contribui la schimbarile climatice si, totodata, ar ameninta stilul de viata al localnicilor, care depind de resursele generoase si sanatoase de cod din Marea Nordului.

Participantei de origine romana i-a luat cinci zile – calatorind mai mult ziua, cu trenuri, feriboturi si autobuse – sa ajunga de la Brad, judetul Hunedoara, la Kabelvag, unde a avut loc intilnirea. Motivatia ei de a lua parte are la baza conexiunea intre local si global: „Avem o singura atmosfera. Gazele cu efect de sera nu raman suspendate intre niste linii trasate pe o harta. Norvegia a pus suficienti poluanti in spatiul atmosferic si este timpul sa-si limiteze contributia la cantitatea globala de emisii.” Totul este conectat. „Ceea ce se intampla la celalalt capat al lumii ne afecteaza mai devreme sau mai tarziu si pe noi in tara noastra. De exemplu, conform scenariilor climatice, Romania se afla printre statele europene cele mai amenintate de seceta globala. Intr-o perioada in care importul de produse de peste mari si tari va fi un lux, vom depinde tot mai mult de resursele de apa ca sa ne asiguram securitatea alimentara la nivel local, in contextul unei agriculturi tot mai fragile. Sper doar ca nu ne vom trezi prea tarziu din cosmarul gazelor de sist”, marturiseste Adela Nistora.

Multi dintre tineri sunt implicati in propriile lor lupte pentru a pastra combustibilii fosili in pamant. In cazul in care guvernul Norvegiei ar decide sa permita exploatarile petroliere in aceste zone, aceasta ar stabili un precedent dezamagitor pe plan international si ar face mai greu pentru multe grupuri sa ceara guvernelor lor restrictii puternice privind activitatile de forare pentru petrol si gaze. „Daca Norvegia, ca una dintre tarile cele mai bogate din lume, nu isi poate permite sa lase o parte din petrol si gaze in sol, atunci ce tara ar putea sa faca asta? Si daca nici macar zonele pretioase si unice ale insulelor Lofoten, Vesterålen si Senja nu sunt « off limits » pentru industria de petrol si gaze, atunci care sunt zonele care merita sa fie protejate?” intreaba Natur og Ungdom (Tinerii Prieteni ai Pamantului Norvegia).

Desi toate natiunile industrializate au o datorie climatica semnificativa, ocupand mai mult decat partea lor echitabila din spatiul atmosferic, Norvegia in special a beneficiat de exploatarea rezervelor de combustibili fosili. De-a lungul ultimelor decenii, tara scandinava a exportat petrol si gaze naturale in valoare de miliarde de dolari, emisiile ei totale de carbon rezultate in urma exploatarii acestor resurse ridicandu-se la 52,9 milioane de tone. „Dupa ce a devenit o natiune bogata si stabila, in parte datorita acestei exploatari, Norvegia ar trebui acum sa investeasca masiv in energia din surse regenerabile atat acasa, cat si in tari in curs de dezvoltare. Deschiderea zonei insulelor Lofoten companiilor petroliere ar trada nu numai comunitatile locale, ci si toate generatiile viitoare”, scria Nathan Thanki, de la Earth in Brackets, SUA, inainte sa porneasca inspre Lofoten.

In luna septembrie, in Norvegia au avut loc alegeri parlamentare, iar noul guvern ales a trebuit sa hotarasca soarta insulelor LoVeSe. Conform declaratiilor facute de diversi politicieni, exista un risc real sa se mearga mai departe cu planuri controversate de a permite forajul petrolier in aceasta locatie vulnerabila ecologic si social. Sub presiunea comunitatilor locale de pescari, a grupurilor nationale si internationale de protectia mediului, decizia noului guvern a fost aceea de a pastra petrolul in sol in urmatorii patru ani.

Lasa petrolul in sol! Nu fora cand planeta arde! ERA, Nigeria

Cei cinci activisti de la Environmental Rights Action (ERA), Nigeria, prezenti in Lofoten au impartasit din experienta lor despre problemele cu industria titeiului in tara lor si realitatea vietii de zi cu zi in umbra deversarile de petrol. Ogoniland este una dintre regiunile cele mai afectate din Delta Nigerului. Poluarea a devastat mediul inconjurator si mijloacele de existenta ale fermierilor si pescarilor – decenii intregi de scurgeri de petrol si de ploi acide, produse prin arderea constanta a gazelor, au contaminat solul si apa, au ucis pestii. In prezent, nigerienii depind in mare masura de pestele din import – inclusiv de codul norvegian – pentru a satisface nevoile de consum.

Intr-un raport al Natiunilor Unite (UNEP), compania Shell a fost acuzata ca nu a curatat corespunzator petrolul scurs din conducte si alte instalatii industriale, precum si pentru incapacitatea sa de a se conforma cu propriile proceduri interne in siturile contaminate din Ogoniland. Oricine poate sprijini comunitatile afectate de poluarea in Delta Nigerului, prin simpla adaugare a numelui la petitia adresata directorului executiv al Shell, Peter Voser (semneaza petitia aici).

Hai sa transformam Arctica intr-un sanctuar global! Greenpeace

Oricine, din oricare colt al lumii, poate sustine miscarea climatica. Un efort oricat de minuscul, cum ar fi cateva secunde dedicate semnarii unei petitii, multiplicat de cateva milioane de ori poate schimba radical suprafata Pamantului. In acest moment 2,7 milioane de nume stau ingropate sub gheata, intr-o capsula a timpului ce a fost coborata aproape de fundul Oceanului Arctic, ca marturie a faptului ca Arctica apartine intregii lumi. Arctica nu ar trebui sa fie exploatata de cateva state cu interese pe termen scurt, ci ar trebui sa fie protejata pentru ca si generatiile viitoare sa se poata bucura de ea.

Cu cateva luni inainte sa porneasca inspre Lofoten, Kiera Kolson, ambasadoare a tinerilor din Canada, luase parte la expeditia de la Polul Nord din cadrul campaniei Salvati Arctica. Aceasta campanie globala majora atrage atentia asupra faptului ca Arctica se topeste, fiind sub amenintarea forajelor petroliere, a pescuitului industrial si a razboiului. Dincolo de imaginile cu ursi polari care sunt in pericol de a-si pierde habitatul, vine mesajul ca toti depindem de sanatatea Arcticii, oceanul inghetat care are rolul de reglare termica a intregii planete. Lansata anul trecut, campania a strans pana in prezent aproape 4 milioane de semnaturi din toata lumea, obiectivul fiind de 5.000.000 de semnaturi. Chemarea „Hai sa transformam Arctica intr-un sanctuar global!” vine la 15 de ani dupa ce, la celalat pol, continentul antarctic era declarat „rezervatie naturala consacrata pacii si stiintei” (si tu poti salva Arctica, semneaza petitia aici).

Un obiectiv realizabil: dezinvestirea. Canadian Youth Climate Coalition

Cei care vor sa contribuie mai mult decat prin simpla semnare a unei petitii, pot lua actiune la nivel local, in comunitatile lor. Una dintre solutiile care ii imputerniceste pe tineri sa ia actiune, discutata la tabara din Lofoten, este aceea de dezinvestire in industria de combustibili fosili, propusa de catre Canadian Youth Climate Coalition (CYCC). „Premisa este simpla”, spune Sarah Newton, reprezentanta a CYCC. „Pune presiune oriunde se afla sfera ta de influenta (liceu, facultate, grupul de la biserica, municipalitate, firma, fondul de pensii etc …) sa inghete investitiile in combustibili fosili imediat, iar in decursul unei periode de cinci ani sa elimine complet investitiile facute de catre companiile de combustibili fosili. Acesta este un obiectiv realizabil pentru orice fond care are o componenta de constiinta sociala.” Pentru cei carora dezinvestirea li se pare o solutie putin viabila exista unele argumente finaciare care pot fi destul de convingatoare. Campania Go Fossil Free a fost lansata in Statele Unite si s-a raspandit rapid la nivel global.

21 de oameni s-au urcat pe cosul unei termocentrale, dar au coborat 64 000! No Dash For Gas, Marea Britanie

Atunci cand scrisorile, petitiile si marsurile nu reusesc sa opreasca decizii politice care dau unda verde exploatarii combustibililor fosili, unii tineri activisti recurg la ultima solutie care mai poate aduce schimbarea: actiunea directa. Danny Chivers, de la grupul britanic No Dash For Gas, a impartasit cu tinerii prezenti in Lofoten povestea despre cum 21 dintre activistii din grupul sau au ocupat pentru o saptamana o centrala termoelectrica pe gaz in Marea Britanie, despre cum au fost apoi dati in judecata de compania energetica EDF pentru 5 milioane de lire sterline si despre modul in care au invins sistemul in cele din urma. Victoria in procesul No Dash for Gas a fost posibila pentru ca foarte multi oameni si-au aratat solidaritatea fata de activisti – 64.000 de semnaturi pe petitia online si o serie intreaga de alte actiuni de sustinere. Astfel, procesul de intimidare al unui gigant energetic a esuat deoarece atat de multi oameni si-au unit puterile impotriva acestuia. In doua cuvinte, people power.

Luna globala de actiune asupra energiei – Reclaim Power!

Perioada 11 octombrie – 11 noiembrie a acestui an este luna in care oameni din toate partile lumii isi unesc fortele ca sa raspunda situatiei de urgenta climatica. Cerintele cetatenilor planetei sunt urmatoarele: o interdictie globala a noilor proiecte energetice murdare; un capat la investirea taxelor contribuabililor in companiile de energie murdara; si sprijin ca acestea sa fie redirectionate catre sisteme energetice comunitare si descentralizate. „Ne unim cunostintele, viziunea, vointa, compasiunea si solidaritatea ca sa combatem schimbarile climatice si cauzele acestora, si sa construim solutii care functioneaza pentru oameni si nu distrug planeta.” Acesta este apelul la actiune Reclaim Power!, pe website-ul caruia sunt inregistrate o serie de actiuni.

Speranta pentru un viitor?

Astfel de evenimente adauga la puterea combinata a miscarii climatice a tinerilor, care lupta, de cele mai multe ori fara nici un fel de sprijin financiar, pentru urgenta accelerare a tranzitiei catre o lume fara energie murdara, reiterand faptul ca oamenii si planeta sunt mai importanti decat profitul. In timp ce actiunea la nivel de comunitate este esentiala, lupta nu poate fi dusa numai la nivel local. „Fiind aici, impreuna cu tineri de pe aproape fiecare continent, pune intr-adevar lucrurile in perspectiva si iti dai seama ca, desi fiecare ne confruntam cu provocari diferite, la care raspundem in diverse moduri, scopul final ne conecteaza pe toti”, scria Maruska Mileta, membra a Zelena Akcija Croatia si Push Europe, in timp ce se afla in Lofoten impreuna cu tineri prieteni ai pamantului din toate colturile lumii.

Odata cu tinerii activisti pe Climat Express, trenul catre a 19-a Conferinta a Partilor (COP 19), Conventia ONU privind schimbarile climatice care anul acesta va fi gazduita de Polonia (11-22 noiembrie), se imbarca speranta ca 2013 va marca schimbarea inspre o politica climatica influentata de oameni, si nu de marii poluatori. Tinerii se vor alatura marsului pentru justitie climatica si sociala ce va avea loc la Varsovia, sambata 16 noiembrie, pentru a transmite mesajul ca, daca nu actionam acum pentru a reduce emisiile de carbon in limitele recomandarilor IPCC, milioane de oameni, peste tot in lume, sunt in pericol de a-si pierde mijlocul de trai.

Dupa aproape douazeci de ani de negocieri fara rezultat, este mai evident decat oricand ca guvernele lumii trebuie sa faca mai repede alegerea intre un viitor sustenabil sau un viitor fosil? Pentru a da tinerilor speranta pentru un viitor, aceasta alegere trebuie facuta acum, nu mai tarziu.

Articol de Adela Nistora

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here