Un cercetator roman vrea sa transforme fotosinteza intr-o sursa de energie regenerabila

Un cercetator roman vrea sa transforme fotosinteza intr-o sursa de energie regenerabila
Un cercetator roman vrea sa transforme fotosinteza intr-o sursa de energie regenerabila

Director al Centrului de Cercetari Biologice (CCB) si al Gradinii Botanice din Jibou, Cosmin Sicora a ales in urma cu cinci ani sa lase deoparte o posibila cariera in cercetare in Statele Unite ale Americii pentru provocarea de a se intoarce pe plaiurile natale si a incerca sa tranforme un mic oras de pe malul Somesului intr-un punct de referinta pe plan international in domeniul cercetarii biologice.

Transformarea energiei solare in hidrogen prin fotosinteza, ca sursa inepuizabila de energie regenerabila ce ar putea inlocui dependenta de combustibilii fosili, conservarea bazei genetice existente in cazul pomilor fructiferi si legumelor din satele Salajului, dar mai ales transformarea celui mai mare si bine conservat monument baroc din Transilvania, castelul Wesselenyi, intr-un centru international de studii avansate in domeniul fotosintezei si al biologiei vegetale sunt doar cateva din proiectele prin care Jiboul vrea sa ajunga un varf de lance pe harta mondiala a cercetarii biologiei vegetale.

In varsta de 39 de ani, Cosmin Sicora este originar din Jibou, fiind licentiat in Microbiologie al Universitatii „Babes-Bolyai”, Facultatea de Biologie si Geologie Cluj-Napoca, unde a obtinut si un master in manipularea genetica a plantelor. Studiile in Romania au fost completate de un doctorat in Biologia mediului inconjurator (summa cum laude) la Universitatea din Szeged, Ungaria, respectiv burse postdoctorale in mai multe tari.

„Am venit in Romania odata cu criza economica. Asta a fost un ghinion, pana la urma, in sensul ca banii din cercetare in Romania s-au imputinat foarte tare din 2008 incoace dar, cu toate acestea, am avut proiecte finantate din bani europeni si avem in continuare proiecte finantate prin programele de cercetare nationale, asta si datorita faptului ca am venit cu o zestre de publicatii stiintifice si cu o credibilitate poate in domeniul cercetarii care eu zic ca ne-a favorizat si am putut sa castigam proiectele acestea, care au fost putine.

Avem in derulare un proiect care merge pana anul viitor si care se refera la identificarea rolului unor proteine implicate in fotosinteza. Fotosinteza e procesul prin care plantele fixeaza energia solara si aduc un aport de substante, de energie pana la urma, pe Terra. Daca intelegem procesul acesta si il putem reproduce, ne-am asigura o sursa de energie practic inepuizabila pentru ca Soarele, de bine de rau, este o sursa de energie inepuizabila si am inlatura dependenta societatii umane de acesti combustibili fosili care prin folosirea lor produc gazele cu efect de sera, produc toate aceste probleme de schimbare a climei si tot ce implica lucrurile acestea. Proiectul se incadreaza in contextul pe plan international de dezvoltare a unor surse de energie verde, surse de energie regenerabila, nepoluanta, care sa asigure trecerea pana la urma a societatii umane de la combustibilii fosili ca sursa de energie pe hidrogen, pentru ca prin procesul de fotosinteza, fara a intra in detalii foarte profund, anumiti electroni de acolo trec si pot produce hidrogen prin actiunea unei enzime numita hidrogenaza.

Ei bine, lucru acesta il studiem noi: cum merg acesti electroni spre hidrogenaza, cum sa facem sa se produca mai mult hidrogen, sa se capteze practic energia solara si sa se transforme in hidrogen — combustibil care nu polueaza, pentru ca atunci cand ardem hidrogenul producem o molecula de apa ce nu are efect poluant pe planeta noastra. Nu e un proiect izolat al nostru, suntem in colaborari cu institute mari si puternice la nivel international pe tipul acesta de proiecte. Noi facem o bucatica a noastra din ce se lucreaza pe plan international. Colaboram cu Imperial College din Londra, colaboram cu Centrul de Cercetari din Szeged, niste institutii cu o traditie in domeniul cercetarii pe plan international. Mai avem in derulare un proiect la care tinem foarte mult si care se refera la identificarea unor populatii locale — soiuri locale, haideti sa le spunem, desi nu sunt omologate ca soiuri — de rosii, ardei, ceapa, deci de legume care sunt rezistente la numite conditii de mediu. E vorba de a merge prin sate si de identifica acei producatori care folosesc acelasi tip de samanta, a lor, ani de zile si in felul acesta obtin o rasa locala a acelei plante, care este adaptata conditiilor de mediu din zona noastra sau din zone saraturate, pentru ca studiem si solurile saraturate din zona de vest, nu numai din Salaj, ci si din Bihor. Cultivandu-le an dupa an, aceste plante devin mai reziste la factorii de stres.

Noi vrem sa le identificam, sa testam capacitatea lor de a rezista la conditii de stres, in ideea ca vor fi omologate poate pe viitor ca niste soiuri romanesti productive care sa fie bine adaptate la conditiile de mediu din Romania. Avem si alte proiecte de conservare a bazei genetice existente in satele Salajului, pentru pomii fructiferi. La bunicii nostri sau in jurul bisericilor vechi din Salaj exista acei meri sau peri „seculari”, am putea spune, foarte vechi, foarte batrani, care insa nu necesita stropiri, nu necesita ingrijire deosebita pentru ca au o rezistenta nativa la boli si daunatori. Din pacate, comercial nu se gasesc asemenea soiuri. Toate soiurile comerciale sunt foarte sensibile la acesti daunatori si boli, iar noi vrem sa conservam acea baza genetica ce exista inca in satele transilvane, salajene, pentru ca sa nu se piarda. Foarte putini mai altoiesc din acei pomi si, din pacate, in 50 de ani multi dintre ei vor disparea. In Gradina Botanica am alocat deja o suprafata pentru o livada din aceasta de tip ecologic, in care sa avem soiuri traditionale din zona noastra, a Salajului, conservate intr-o banca de gene vie”, a povestit cercetatorul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *