In 27 de judete si in Municipiul Bucuresti sunt depasiri constante ale plafonului maxim de poluare cu pulberi in suspensie, conform masuratorilor oficiale efectuate anul trecut si date luni publicitatii, printr-un ordin publicat in Monitorul Oficial. Pulberile in suspensie, generic numite „praf”, sunt unul dintre cei 10 indicatori prin care se determina, oficial, gradul de poluare al aerului, conform Legii 104 din 2011, privind calitatea mediului inconjurator. Ceilalti zece poluanti sunt: dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, benzenul, monoxidul de carbon, plumbul, cadmiul, nichelul, arsenul si benzo(a)pirenul. Cel mai periculos este benzenul, un compus de cancerigen asociat cu multe cazuri de leucemie. Monoxidul de carbon este devastator pentru cardiaci. Oxizii de azot provoaca mutatii genetice, probleme respiratorii si de vedere. Oxizii de sulf ataca mucoasa respiratorie. Plumbul este cancerigen, mutagen si alergen. Cadmiul este cancerigen pentru om si este letal in doze mici pentru vietati esentiale balantei din natura, precum ramele din sol. Nichelul cauzeaza cancer la plamani, grave tulburari respiratorii si cardiace. Arsenul e responsabil de tulburari metabolice si digestive. Benzo(a)pirenul (BaP), este emis in principal in urma arderii lemnului sau carbunelui in sobele locuintelor private, e cancerigen si afecteaza caile respiratorii. Cel mai grav poluat este, de departe, judetul Mures, singurul cu depasiri constante ale nivelului maxim de poluare admis cu monoxid de carbon si cu benzen, foarte probabil compusi emanati tot de cel mai mare poluator al tarii, Combinatul de ingrasaminte azotoase din Targu Mures, care le serveste localnicilor amoniac non-stop. Dintre aglomerarile urbane, cel mai grav poluate sunt Bucurestiul si Craiova, cu depasiri constante ale plafoanelor maximale la cate patru categorii de noxe.
Listele aprobate de Ministerul Mediului, privind incadrarea unitatilor administrativ teritoriale in regimuri de evaluare privind calitatea aerului inconjurator au fost publicate, luni, in Monitorul Oficial al Romaniei. Calitatea aerului este data de nivelul de poluare cu zece poluanti / categorii de poluanti: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot si oxizi de azot (NO2/NOx), pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb), cadmiu (Cd), nichel (Ni), arsen (As) si benzo(a)piren.
Exista trei grade diferite de poluare stabilite de Legea 104 din 2011, privind calitatea mediului inconjurator, iar incadrarea zonelor tarii in acestea se face prin masuratori care se efectueaza cel putin o data la cinci ani, pe parcursul unui an intreg. In lista A (regim de evaluare A) se trec noxele (primele sapte dintre cele zece precizate mai sus) si unitatile administrativ teritoriale in care nivelul poluarii este mai mare decat „pragul superior de evaluare”. Acest prag difera, evident, de la un poluant, la altul, dupa cum vom arata mai jos si conform tabelului alaturat.
Mures – cel mai poluat judet
Conform masuratorilor efectuate anul trecut, rezulta ca, in 27 de judete si in Municipiul Bucuresti, sunt depasiri constante ale plafonului maxim de poluare cu pulberi in suspensie. Insa judetul Mures, care nu sta minunat nici la poluarea cu pulberi (il gasim cu bifa in lista B, ceva mai bine, dar tot departe de ideal), este, totodata, singurul din lista A cu depasiri constante la poluarea cu monoxid de carbon. De asemenea, este singurul judet din lista A cu depasiri constante ale nivelului maxim de poluare cu benzen, fapt ce explica incidenta mare a imbolnavirilor de cancer in zona. Cel mai mare poluator din judet este Combinatul de ingrasaminte azotoase din Targu Mures. Activitatea acestuia face sa se depaseasca foarte des limitele maxime de amoniac admise in atmosfera, dar si ale altor categorii de poluanti. Practic, targumuresenii sunt supusi unui constant bombardament chimic, nivelul acestuia depinzand doar de curentii atmosferici. Orasul de pe malul Muresului nu este prezent in lista intocmita de Ministerul Mediului, nefiind considerat „aglomerare urbana”. De altfel, limitarea numarului de aglomerari urbane, face ca lista zonelor drastic poluate sa fie mai restransa. Dintre aglomerarile urbane prevazute in lista, cele mai poluate sunt Bucurestiul si Craiova, cu depasiri constante la cate patru categorii de noxe (din cele sapte ale listei A). Urmeaza Braila, Pitesti si Ploiesti, cu depasiri frecvente ale plafoanelor maximale la trei categorii de poluanti.
Regimul de evaluare a calitatii mediului
Articolul 25 al Legii 104 din 2011 prevede:
(1) In vederea evaluarii calitatii aerului inconjurator pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, in fiecare zona sau aglomerare se delimiteaza arii care se clasifica in regimuri de evaluare in functie de pragurile superior si inferior de evaluare, prevazute la pozitia A.1 din Anexa nr. 3, dupa cum urmeaza:
a) regim de evaluare A, in care nivelul este mai mare decat pragul superior de evaluare;
b) regim de evaluare B, in care nivelul este mai mic decat pragul superior de evaluare, dar mai mare decat pragul inferior de evaluare;
c) regim de evaluare C, in care nivelul este mai mic decat pragul inferior de evaluare.
(2) Clasificarea in regimuri de evaluare se revizuieste cel putin o data la 5 ani, in conformitate cu procedurile prevazute la pozitia A.2 din anexa nr. 3.
Clasificarea in regimuri de evaluare se poate revizui la intervale mai scurte de timp, in cazul unor modificari semnificative ale activitatilor care au efecte asupra concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este relevant, de oxizi de azot, particule in suspensie, cum ar fi PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel sau benzo(a)piren.
