In plina revolutie a gazului, „profetita” de agentiile internationale de energie, Uniunea Europeana a avut o incercare modesta de a demonstra ca nu este atat de conservatoare precum este acuzata si ca nu spune „nu” din start gazului de sist, resursa neconventionala care vor aduce Statelor Unite, pana in 2035, independenta energetica mult-visata.
Parlamentul European a dezbatut si supus la vot, saptamana trecuta, doua propuneri de rezolutie despre gazele de sist – una despre efectele industriale (raportor Niki Tzavela), alta despre impactul asupra mediului. Textele au fost nelegislative (UE nici nu are cum sa impuna legi energetice statelor membre) si au trecut cu majoritati confortabile. Aparent, deci, a fost o victorie pentru adeptii gazelor de sist.
Realitatea, insa, este ca, dupa ce au fost votate separat si respinse mai toate amendamentele-cheie, care cereau, de exemplu, o infrastructura adecvata explorarii si exploatarii gazelor de sist, au ramas doar „scheletele” acestor rezolutii, fara nimic substantial.
In ceea ce priveste rezolutia despre impactul activitatilor de extractie ale gazelor si uleiului de sist asupra mediului (raportor, polonezul Boguslaw Sonik), toti romanii au votat pentru, cu exceptia Oanei Antonescu, eurodeputata PDL Oana Antonescu abtinandu-se.
In cazul amendamentului 4, care cerea interzicerea la nivelul Uniunii a noilor metode de fracturare hidraulica (amendamentul nu a trecut), toti europarlamentarii romani care au votat au fost in favoarea unei asemenea interdictii, exceptie facand Iuliu Winkler (UDMR, PPE), care a votat impotriva. De asemenea, Adina Valean (PNL, ALDE) si Ioan Mircea Pascu (PSD, S&D) s-au abtinut de la acest vot.
De altfel, Winkler a avut un vot atipic pe rezolutii, el votand „da” pe linie in cazul rezolutiei despre efectele industriale si aproband inclusiv amendamentele despre importanta gazelor de sist in mixul energetic european, nevoia de sustinere la nivelul UE a infrastructurii si productiei de gaze de sist. In cazul celei de-a doua rezolutii, insa, Winkler s-a abtinut la votul pe textul per ansamblu si a spus „nu” (singurul dintre romani) interzicerii noilor metode de fracturare. Eurodeputatul a explicat pentrugandul ca prima rezolutie i s-a parut „mai generala”, in timp ce a doua era „mai tare si sustinea trendul global” pro-sist, cu care Winkler nu este de acord.
„Daca ma intrebati daca statele europene ar trebui sa faca cercetare (articol in draftul lui Tzavela), sa nu ne bazam pe lucrurile prefabricate pe care ni le vand americanii, spun ca da, trebuie sa cercetam, sa vedem efectele”, ne-a explicat Winkler.
EBA: „Daca se vor descoperi gaze de sist in zona Marii Negre, Romania va impune respectarea standardelor de mediu”
Sceptic fata de noul „aur energetic” si tehnologia pe care o implica exploatarea lui, europarlamentarul roman subliniaza ca nu se opune catusi de putin exploatarii, atat timp cat se poate face in siguranta.
De asemenea, Winkler atrage atentia ca, indiferent despre ce resurse este vorba, exista prea multa „incrancenare” publica si prea putina „dezbatere” si aduce aminte despre scandalul sisturilor din Romania, ori despre Rosia Montana. Chiar si in situatia actuala, Iuliu Winkler considera ca „oricum Europa este mai transparenta decat SUA (in chestiunea energiei alternative, n.red.), unde intai actioneaza industria, pe urma se autosesizeaza societatea civila”.
Colega de grup a lui Winkler, Elena Basescu, a votat „da” pe linie, pentru ambele rezolutii si amendamentele supuse separat la vot, deci inclusiv pentru cele pro-sustinerea productiei de gaze de sist si anti-noi metode de fracturare hidraulica. Basescu a declarat pentru gandul ca aceste rezolutii i se pare „foarte importante”.
„Vot indicativ, asa cum a fost si cu ACTA”
„Cu toate ca rapoartele sunt nelegislative, este un vot indicativ, asa cum a fost si cu ACTA, cand, inainte de votul cu putere de decizie, au mai fost cateva voturi pentru a monitoriza trendul”, a explicat pentru gandul Doru Frantescu, policy director al VoteWatch.eu, un institut de monitorizare a activitatii Parlamentului European si a Consiliului UE..
„Spre exemplu, finantarea pentru sustinerea activitatilor din domeniul gazelor de sist aproape ca a trecut, ceea ce este un semnal foarte important. Daca s-ar reintroduce aceasta prevedere intr-o rezolutie legislativa, ar putea sa treaca”, a adaugat Frantescu.
De asemenea, se observa ca, la Bruxelles, raportul de forte in chestiunea sisturilor a ajuns foarte echilibrat, dovada ca a si fost nevoie de doua rapoarte diferite, in lipsa unui consens asupra unui singur raport.
„E foarte greu de crezut ca va iesi in viitorul apropiat o lege care sa interzica sau sa sustina exploatarea gazelor de sist, dar asta nu inseamna ca nu va exista presiune din partea lobbistilor, care au avut acum ocazia de a masura trendurile de opinie”, a mai explicat policy director-ul VoteWatch. In opinia lui, exista o tendinta favorabila dezvoltarii sectorului gazelor de sist in Europa.
AIE: Gazele de sist, cheia independentei energetice a americanilor
Peste doar un deceniu, Statele Unite vor intrece Arabia Saudita si vor deveni cel mai mare producator de petrol la nivel mondial. Mai mult, in jurul anului 2035, SUA vor fi independente energetic, iar cheia acestei performante sta in primul rand in dezvoltarea exploatarilor de gaze de sist, potrivit noului raport anual al Agentiei Internationale de Energie (AIE), pe care gandul l-a prezentat AICI.
Productia de sisturi in SUA a crescut rapid din 2005 si pana acum, ajungand in 2010 sa reprezinte 20% din toata productia energetica a Statelor Unite. In prezent, datorita sisturilor bituminoase, americanii sunt in pragul autonomiei la capitolul gazelor naturale. De asemenea, aceste exploatari vor asigura independenta energetica pe care o prognozeaza AIE pentru 2035, ele deblocand sisturile petroliere, pronosticuri care au fost mentionate si in textele votate de Parlamentul European.
In acelasi raport al AIE, se arata ca, in ciuda rezervelor, Europa continua sa fie foarte conservatoare din punct de vedere energetic, ramanand sceptica in privinta sisturilor. „A fi conservator nu e un lucru rau, aici e vorba despre precautie. Noi, europenii, suntem mult mai precauti si transparenti decat americanii”, a conchis Iuliu Winkler.
