Icebergurile se desprind din calota Wilkins

Mai multe iceberguri au inceput sa se desprinda din marea calota glaciara Wilkins, ca urmare a rupturii, de la inceputul lunii aprilie, a unui pod de gheata care leaga Antarctica de Insula Charcot, a anuntat, marti, Agentia Spatiala Europeana (ESA).
iceberguri
„Imaginile din satelit arata ca icebergurile au inceput sa se desprinda din partea de nord a calotei glaciare Wilkins, evidentiind faptul ca aceasta placa imensa a inceput sa devina instabila”, precizeaza ESA intr-un comunicat, citat de AFP.

Datele furnizate de sateliti arata ca primele iceberguri au inceput sa se desprinda din calota pe 24 aprilie. ESA estimeaza ca, pana in prezent, au fost pierduti 700 km2 din calota Wilkins, a carei suprafata totala este de 16.000 km2.

„Opt placi glaciare care se afla de-a lungul peninsulei antarctice au dat semne de subtiere pe parcursul ultimelor decenii. Nu incape indoiala ca aceste schimbari au drept cauza incalzirea climatica a peninsulei antarctice, care a fost cea mai rapida din emisfera sudica”, a explicat David Vaughan de la British Antarctic Survey, citat de ESA.

Vaughan este convins ca placa Wilkins va reprezenta un „laborator viu” pentru intelegerea modalitatii in care banchiza raspunde la schimbarile climatice.

Fostul vicepresedinte american Al Gore, un sustinator infocat al luptei impotriva schimbarilor climatice, a facut apel, marti, la Tromsoe (nordul Norvegiei), la o actiune rapida prin care sa fie oprita topirea gheturilor. „Gheata este importanta pentru ecosistemul Pamantului din mai multe motive, dar unul dintre ele este legat de capacitatea sa de reflexie”, a reamintit Al Gore.

Calota trimite 90% din razele solare inapoi in atmosfera, in timp ce masele de apa care o inlocuiesc cand aceasta se retrage absorb caldura, proces ce are ca efect incalzirea climatica. „In cazul in care temperatura terestra va continua sa creasca, caldura se va propaga in adancimile Oceanului Arctic si va fi imposibil ca gheata sa reapara”, a avertizat fostul vicepresedinte.

Cercetatorii au aratat ca suprafata banchizei arctice a atins cel mai scazut nivel in septembrie 2007, cand a inregistrat doar 4,13 milioane de km2, iar grosimea ei din ce in ce mai mica o face mult mai vulnerabila unei topiri rapide. Fiecare crestere cu un metru a nivelului marii va provoca 100 de milioane de „refugiati climatici”.

Pentru oamenii de stiinta prezenti la Tromsoe, viitorul este sumbru, intrucat amploarea si rapiditatea actuale ale incalzirii depasesc cele mai pesimiste scenarii ale Grupului Interguvernamental de experti in Evolutia Climei (GIEC). Masurile luate, pana in prezent, de diferite state impotriva incalzirii climatice vor permite reducerea emisiilor de CO2 cu doar o treime din nivelul necesar.

In cazul in care nu vor fi puse in aplicare actiuni suplimentare, temperatura planetei va creste, la sfarsitul acestui secol, cu inca 4,5 grade Celsius, iar nivelul de crestere care poate fi suportat este de 2 grade Celsius.

Printre actiunile pe termen lung ce vizeaza reducerea emisiilor de dioxid de carbon, participantii la conferinta de la Tromsoe au identificat si o serie de actiuni rapide pentru a incetini topirea ghetii. Acestea vizeaza reducerea altor poluanti, cum ar fi funinginea, care, alaturi de particulele fine, este transportata de vant spre Arctica, unde se depune pe calote si mareste capacitatea acestora de absorbtie a energiei solare.

Sursa: Intact News

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *