Poluarea sta la baza fenomenului de incalzire globala, dar si in spatele unui fenomen mai putin mediatizat pana acum, numit de specialisti Intunecare Globala. Masuratorile realizate timp de patru decenii, intre anii 1960 si 2000, au scos la iveala o scadere a capacitatii razelor solare de a atinge suprafata Pamantului. Intunecarea Globala presupune un efect de racire care a mascat partial adevarata putere a Incalzirii Globale.
Documentarul BBC „Horizon”, regizat de David Sington, ridica problema Intu-necarii Globale. Autorul ar-gu-menteaza ca acest fenomen nou descoperit va produce reevaluari importante in ceea ce priveste efectele Incalzirii Globale.
Desi este acceptata in prezent doar la nivel de teorie, Intunecarea Globala, spun specialistii, a fost cauza reala care a provocat decesul a sute de mii de oameni, prin anii „80, care au murit de foame in Etiopia. Povestea a inceput in anul 1960, cand Gerry Stanhill, un biolog englez, a fost chemat in Israel pentru a proiecta un sistem de irigatii.
Biologul trebuia sa masoare capacitatea Soarelui de a lumina aceasta tara. Nu s-a intamplat nimic spectaculos la momentul respectiv. Surpriza a aparut abia peste 20 de ani, cand Stanhill a repetat masuratorile. El a constatat atunci, cu stupoare, ca intensitatea luminii solare scazuse in Israel cu 22 la suta!
Biologul a facut in continuare cercetari pe aceasta tema si a descoperit o scadere a cantitatii solare cu 10 la suta si in Statele Unite, cu aproape 30 la suta in cateva zone din Rusia si cu aproximativ 16 la suta in insulele britanice. Desi efectul este variabil de la o regiune la alta, la nivel global s-a inregistrat un declin al cantitatii radiatiilor solare cu 1-2 la suta.
Gerry Stanhill si-a denumit descoperirea „Intunecarea Globala”, dar lucrarea sa stiintifica, editata in 2001, nu a fost primita cu prea mare entuziasm de catre multi cercetatori. Initial, expertii s-au aratat sceptici fata de noua descoperire a lui Stanhill, atitudinea lor fiind una fireasca: mai putina energie solara ar fi trebuit sa raceasca planeta, cand, in realitate, toti oamenii vorbeau despre o incalzire accentuata a Pamantului.
Abia recent cercetarile biologului englez au fost confirmate de nenumarati oameni de stiinta care au utilizat modalitati diferite pentru masurarea intensitatii luminii solare, dar care au ajuns la acelasi rezultat: puterea de luminare si de incalzire a Soarelui asupra Pamantului este din ce in ce mai scazuta. In anii 2000, teoria Intunecarii Globale a fost recunoscuta la nivel mondial.
Intunecarea Globala este produsa de poluare. Aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de stiinta in urma a patru ani de cercetari ce au avut loc in Insulele Maldive din Oceanul Indian.
Carbunele, petrolul si lemnul arse in masini, centrale sau bucatarii nu produc numai dioxid de carbon invizibil, principalul gaz cu efect de sera, responsabil pentru Incalzirea Globala, ci si particule atmosferice minuscule vizibile de cenusa, funingine, compusi de sulf si alti poluanti.
Aerosolii din atmosfera rezultati in urma activitatilor umane absorb astfel energia solara si reflecta razele inapoi in spatiu. De asemenea, aerosolii schimba proprietatile optice ale norilor. Poluatorii devin nucleul pe care se prind picaturile de apa care stau la baza formarii norilor. Aceste picaturi fuzioneaza in jurul particulelor, dar aceeasi cantitate de apa este repartizata in mai multe picaturi. Norii ajung sa se constituie astfel dintr-un numar mai mare de picaturi mici. Din aceasta cauza aerosolii transforma norii in adevarate oglinzi care trimit lumina Soarelui inapoi in spatiu.
Norii mai au insa si o alta proprietate: intercepteaza atat razele Soarelui, cat si caldura radiate de pe Pamant. Interceptarea razelor solare are loc, de obicei, in timpul zilei. Radiatia de pe Terra are loc noaptea, Pamantul pierzand astfel mai putina caldura.
Evaporarea dovedeste Intunecarea Globala
In ultima jumatate de secol, rata de evaporare a apei dintr-un vas a fost atent supravegheata. Prin anii „90, cercetatorii au fost surprinsi sa constate ca rata evaporarii scadea, desi normal li s-ar fi parut sa creasca, avand in vedere Incalzirea Globala. Explicatia a fost pusa pe seama Intunecarii Globale. Multi meteorologi considera rata de evaporare a apei dintr-un recipient ca fiind cea mai de seama dovada a prezentei Intunecarii Globale.
Si poluarea produsa in urma traficului aerian ar putea fi socotita una dintre cauzele producerii Intunecarii Globale. Din cauza traficului aerian constant din ultimii ani, nu a fost posibila realizarea vreunui test prin care sa se poata constata diferenta de temeperatura care s-ar inregistra in lipsa acestui trafic. Dar sansa a venit odata cu 11 septembrie 2001, cand, in conditiile opririi complete a traficului aerin civil din SUA, in unele regiuni s-au observat variatii de temperaturi de peste 1°C, ceea ce la nivel individual poate parea infim, dar la nivel climatic inseamna foarte mult.
Eradicarea poluarii, singura solutie
Cercetatorii sunt neli-nistiti acum ca Intunecarea Globala protejeaza oceanele de puterea Soarelui si poate astfel perturba modelul de precipitatii din lume. Prin urmare, Intunecarea Globala are efecte devastatoare asupra climei. Seceta din Africa Sub-Sahariana din anii „70-„80 este un exemplu. Atunci au murit mai mult de un milion de persoane pentru ca in regiune nu mai plouase vreme de 10 ani. Studiile recente au demonstrat ca Intunecarea Globala a schimbat cursul musonului sezonal din regiunea respectiva, modificand practic traseul ploilor tropicale. Cercetatorii sunt acum ingrijorati pentru Asia, acolo unde acelasi muson aduce ploi pentru miliarde de oameni.
Intunecarea Globala insa a tinut ascunse, ani de zile, efectele Incalzirii Globale, celalalt fenomen produs de poluare. Aici vorbim despre pericolul cel mai mare. Atata timp cat aerosolii atmosferici vor impiedica razele Soarelui sa mai atinga Pamantul, Incalzirea Globala nu se va face resimtita la adevarata ei putere. Pe de alta parte, tocmai aceste particule sunt vinovate pentru schimbari climatice aducatoare de seceta si moarte. Singura solutie sta in reducerea poluarii.
Sursa: Adevarul
