Obiectivele noii strategii energetice sunt securitatea alimentarii cu energie, mentinerea unui pret suportabil la consumatorii finali si protectia mediului, iar necesarul de investitii in sector se ridica la 100 miliarde euro pana in 2035, potrivit unui document elaborat de Departamentul pentru Energie.
pub Cele mai bune companii recruteaza pe eJobs. Aplica acum!
„Pentru a atrage noi investitii in sectorul energetic, Romania trebuie sa asigure existenta unei piete stabile, previzibile si transparente, prin strategii si politici publice si inlaturarea unor potentiale bariere in atragerea investitorilor. Consideram ca necesarul de investitii in sectorul energetic romanesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro”, se arata in proiectul de strategie energetica pus in dezbatere publica de Departamentul pentru Energie, potrivit Mediafax.
Documentul prezinta starea actuala a sistemului energetic national, obictivele propuse pentru perioada 2015-2035 si angajamentele asumate de Romania fata de Comisia Europeana. In sectorul gazelor, proiectul mentioneaza ca Romania dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrala si de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi si cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. Consumul anual al Romaniei este de circa 14 miliarde metri cubi, iar productia nationala este de 11 miliarde metri cubi.
La o productie medie anuala de 11 miliarde de metri cubi si in conditiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rata de inlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia ca rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza intr-o perioada de aproximativ 14 ani.
De asemenea, Romania dispune de rezerve sigure de titei de 60 milioane de tone, precum si de rezerve geologice de 2 miliarde de tone. Marea majoritate a resurselor geologice si a rezervelor sigure identificate pana in prezent este localizata onshore si doar 4% in zona platformei continentale a Marii Negre. La productia medie anuala din ultimii ani (4,2 milioane tone) si in conditiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% si o rata de inlocuire de 5% pentru rezervele de titei si condensat, se poate aprecia ca rezervele actuale de titei ale Romaniei s-ar putea epuiza intr-o perioada de aproximativ 23 de ani.
„Pe termen scurt si mediu, rezervele sigure de titei se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care sa conduca la cresterea gradului de recuperare in zacamintele existente, iar, pe termen mediu si lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adancime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicata in domeniul onshore si a zonelor offshore din Marea Neagra, indeosebi a zonei de apa adanca”, se spune in proiect. Sectorul productiei de electricitate inregistreaza un excedent de capacitati, pe fondul crizei financiare si a contractarii economiei din ultimii ani, cele mai afectate fiind unitatile pe carbune.
Cele mai multe surse de productie a electricitatii si-au depasit durata tehnica de viata
„Transformarea sectorului energetic trebuie sa fie sustinuta in deceniul urmator prin investitii semnificative, in principal, in eficienta energetica, noi capacitati energetice de productie, transport si distributie, precum si in retehnologizarea si cresterea gradului de eficienta a celor existente. Implementarea acestor investitii este necesar a fi abordata in mod corespunzator de catre autoritatile statului si companiile energetice din Romania”, potrivit proiectului de strategie.
Chiar daca Romania dispune de mai multe surse de productie a electricitatii, cele mai multe dintre acestea si-au depasit durata tehnica de viata, fiind neeconomice si poluante. Aproximativ 30% din capacitatile de productie au depasit durata de 40 de ani de functionare, iar 25% au deja de 30 de ani. In proiectul de strategie se mai arata ca aproximativ 80% din grupurile termoenergetice au fost instalate in perioada 1970-1980 si au depasit durata de viata normata. Majoritatea capacitatilor sunt supradimensionate si in proportie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbana.
Proiectul de strategie precizeaza ca dupa 2015 Romania va avea deficit de capacitati de productie a electricitatii, care se va accentua dupa 2020-2025, in conditiile in care Uniunea Europeana insista pe reucerea emisiilor poluante. Pentru a preveni acest deficit, vor trebui construite noi unitati de productie. „Se pune problema necesitatii implementarii unor mecanisme suport care sa faciliteze realizarea investitiilor mari de infrastructura energetica, bazate pe principiile pietei libere de energie si cu respectarea reglementarilor europene privind transparenta, competitia si ajutorul de stat. Securizarea va putea fi realizata atat prin mecanisme fiscale, cat si cu ajutorul unor instrumente comerciale care sa permita, in principal, predictibilitatea recuperarii investitiei pentru investitorii in capacitati de producere a energiei prin tehnologii cu emisii reduse de carbon”, potrivit documentului citat.
In 5 ani ar urma sa fie reabilitate hidrocentrale de 2.400 MW
Totodata, pana in 2020 ar urma sa fie reabilitate si modernizate hidrocentrale de 2.400 MW, aproape jumatate din capacitatea totala a companiei de stat Hidroelectrica. Alte planuri de dezvoltare a capacitatilor hidroelectrice pana in anul 2025 includ constructia hidrocentralei 1.000 MW de la Tarnita-Lapustesti, judetul Cluj, si constructia a patru grupuri cu o putere instalata totala de 32,9 MW la varsarea Oltului in Dunare.
La fel ca precedentele proiecte de strategie, noul document mentioneaza ca printre obiectivele de investitii „considerate necesare sau strategice” se numara dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 si 4 ale centralei din Cernavoda, dezvoltarea infrastructurii smart metering si smart grid, precum si modernizarea centralelor pe carbune. Proiectul precizeaza ca necesarul de combustibil nuclear pentru reactoarele 1 si 2, de aproximativ 200 tone de echivalent uraniu anual, este asigurat din productia interna, dar pentru functionarea unitatilor 3 si 4 resursele interne sunt insuficiente, fiind luata in calacul varianta importului de octoxid de uraniu, care poate fi procesat intern.
Alte proiecte sunt dezvoltarea sau extinderea capacitatilor de interconexiune si facilitarea exportului/ importului de electricitate, exploatarea zacamintelor de gaze naturale din Marea Neagra si marirea capacitatii de extractie a depozitelor de inmagazinare, dar si investitiile in vederea conformarii la cerintele de mediu ale UE. Proiectul de strategie mentioneaza ca principalele bariere care au descurajat investitorii includ, printre altele, instabilitatea cadrului de reglementare in sectorul energetic si in sistemul fiscal, taxa pe constructii speciale, introdusa de Guvern in acest an, lipsa politicilor publice si nerespectarea celor existente, inclusiv in privinta „numeroaselor” amanari ale noilor investitii.
„Impactul negativ al acestora se reflecta prin reducerea gradului de incredere in stabilitatea si predictibilitatea sectorului energetic, reducerea investitiilor, cresterea asteptarilor de remunerare sau reprezentari si garantii suplimentare solicitate de investitori ca raspuns la riscul suplimentar asumat de acestia, cu efecte directe si asupra economiei si mediului de afaceri din Romania”, se mai spune in document.