Parlamentul European a votatpentru oprirea sustinerii neconditionate a biocarburantilor din culturile terestre (culturi de plante sau arbori folosite pentru obtinerea de biocombustibili), ca alternativa pentru reducerea emisiilor din transport. Astfel, doar 7% din biocarburantii utilizati in Uniunea Europeana vor proveni din culturi terestre.
Votul a marcat sfarsitul reformeiacestor politici daunatoare si va determina o apreciere mai exacta aimpactului asupra mediului si a emisiilor biocarburantilor. Gandirea care sustinea ca folosirea biocarburantilor din culturi agricole terestre la scara larga ar fi benefica mediului a fost astfel demontata, conform comunicatului 2Celsius.
Decizia luata in Parlament este sa se limiteze utilizarea biocarburantilor obtinuti din culturi terestre – asa zisii biocarburanti conventionali – la 7% dintr-un total de 8,6%, cota la care se preconiza ca vor ajunge in 2020, in urma analizei planurilor nationale de actiune ale statelor membre privind energiile regenerabile. Aceasta limita va preveni emisii de pana la 320 de milioane de tone de CO2, adica echivalentul emisiilor de carbon ale Poloniei in 2012.
De cand folosirea biocombustibililor a fost introdusa obligatoriu in legislatia europeana, s-a demonstrat ca folosirea acestora la scara larga genereaza cresterea pretului la alimente, defrisari, pierderea biodiversitatii, acapararea terenurilor si chiar mai multe emisii decat carburantii conventionali,
explica Mihai Stoica, directorul Asociatiei 2Celsius.
Desi plafonul putea fi redus mai mult, acesta intareste o decizie anterioara a UE de a elimina in totalitate subventiile pentru biocarburantii conventionali dupa 2020, iar mesajul pentru industria de biocarburanti este clar: nu exista un viitor pentru acest tip de biocarburanti daunatori care au fost promovati mai mult de un deceniu pe o premisa falsa. In schimb, Europa si-a creat o bresa pentru sustinerea politica si financiara a unor solutii mai bune pentru reducerea emisiilor din sectorul de transporturi, precum sporirea eficientei energetice,utilizarea biocarburantilor avansati (din deseuri si reziduuri) si folosirea electricitatii provenite din surse regenerabile.
In plus, UE recunoaste pentru prima data in legislatia sa emisiile indirecte cauzate de cresterea culturilor procesate in biocarburanti, acest proces fiind cunoscut ca schimbari indirecte ale destinatiei terenurilor (SIDT). In cadrul reformei, companiile petroliere si Comisia Europeana vor trebui sa raporteze in totalitate impactul de mediu al biocarburantilor, incluzand emisiile din SIDT.
Desi importanta, aceasta decizie de a raporta emisiile indirecte este destul de departe de ceea ce ar fi insemnat contabilizarea totala a emisiilor biocarburantilor conventionali pentru care au pledat ONG-urile de mediu europene si comunitatea stiintifica. O contabilizare corecta ar fi exclus biocarburantii cu emisii indirecte de la numaratoarea catre tinta de energie regenerabila.
Contabilizarea emisiilor indirecte era una dintre mizele importante ale acestei reforme. E adevarat ca SIDT nu are loc pe continentul european, dar emisiile generate in alte parti ale lumii din cauza crearii unei cereri de biocarburanti pe piata europeana sunt emisii de care UE este direct responsabila,
a spus Mihai Stoica, directorul Asociatiei 2Celsius, organizatie care militeaza pentru reducerea emisiilor din transportul din Romania si cel european.
Mai departe, UE va fi nevoita sa isi schimbe fundamental abordarea fata de energia obtinuta din biomasa pentru 2030. Zece ONG-uri europene au publicat ieri un raport care prezinta nevoia unei serii de schimbari importante necesare pentru promovarea practicilor sustenabile in domeniul energiei obtinute din biomasa, prin care sa se evite impacturile negative generate de acestea si repetarea aceluiasi fiasco din cazul biocarburantilor. Schimbarile propuse in raport includ un plafon pentru toata energia pe baza de biomasa din mixul energetic in combinatie cu criterii de sustenabilitate solide si contabilizarea corecta a emisiilor din biomasa.
Europa ar trebui sa invete de pe urma esecului cu biocarburantii si sa nu faca aceeasi greseala cu energia din biomasa. Romania, cu precadere, dupa toate taierile salbatice de paduri din ultimii ani, ar trebui sa ceara Comisiei Europene sa puna criterii de sustenabilitate pe biomasa si sa-si intareasca legislatia existenta,
a declarat Ionut Apostol, coordonator de campanii Greenpeace Romania.
