O singura statie de monitorizare a plouarii cu praf in aerul din Bucuresti, „si aia stricata de o luna jumate

O singura statie de monitorizare a plouarii cu praf in aerul din Bucuresti, "si aia stricata de o luna jumate

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a povestit joi la o dezbatere cum, interesat de modul in care se masoara nivelul de poluare cu praf din aerul Bucurestiului, a ajuns la „un profesor batran” care i-a spus ca in Capitala exista o singura statie de monitorizare, „si aia stricata de o luna jumate”.
Oprescu a vorbit despre acest subiect cu ocazia participarii sale la o dezbatere pe tema rezultatelor unui sondaj menit sa evidentieze lucrurile care-i nemultumesc cel mai mult pe bucuresteni. Poluarea aerului si a apei a fost, dupa problema cainilor fara stapan, cel mai deranjant factor pentru bucuresteni, conform respectivului sondaj. Mai multe studii recente au evidentiat faptul ca aerul Capitalei este poluat in special de praf, denumit, stiintific, „particule” sau „pulberi in suspensie”, si de noxele emise de masini.

„Am vrut si eu sa vad cum se masoara praful asta, ca am tot auzit ca, domn’le, avem prea mult praf in Bucuresti. Si m-au dus acolo si am gasit un profesor batran. Cand l-am intrebat, mi-a spus: «Bai Sorine, avem o singura statie de masura, si-aia stricata de o luna jumate!»”, a spus Oprescu.

Primarul general a vorbit apoi despre problemele pe care le-a intampinat in tentativa de a realiza „bariera verde” a Bucurestiului, recomandata in repetate randuri de specialisti si considerata unul dintre modurile de a proteja orasul de praful adus de vant din Baragan. Astfel, edilul Capitalei a povestit ca legile nu-i permit sa obtina terenul, iar cand, intr-un final, un primar din Ilfov a gasit o zona propice pentru plantare, „au fost pusi o suta si ceva de copaci” care insa imediat au disparut. „Au fost imprumutati definitiv”, a spus, glumind, Oprescu.

Intrebat apoi de presa daca intr-adevar apreciaza ca in Bucuresti „nu este atat de mult praf pe cat se spune ca ar fi”, Oprescu a raspuns ca nu asta a vrut sa spuna atunci cand a povestit despre intalnirea cu „profesorul batran”. Intrebat apoi despre bariera verde, primarul general s-a declarat constient de necesitatea realizarii ei si a povestit ca, „la doua-trei luni” dupa ce a devenit primar, a avut o discutie pe acest subiect cu Guvernul.

„Mi-au spus: «Stai linistit, cautam noi solutii!», si-asa a ramas si pana in ziua de astazi”, a declarat Oprescu.

Conform site-ului www.calitateaer.ro, in Bucuresti functioneaza sase statii de monitorizare a calitatii aerului, in zonele Lacul Morii, Drumul Taberei, Cercul Militar, Titan, Mihai Bravu si Berceni. O alta este amplasata in apropierea Capitalei, in localitatea ilfoveana Magurele. Conform site-ului citat, toate cele sase statii din Bucuresti functioneaza, datele obtinute de acestea putand fi accesate si vizualizate in timp real. Toate aceste statii masoara inclusiv cantitatea pulberilor in suspennsie, notate cu simbolul PM10.

Simona Saceanu, directorul Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, ca, desi uneori au mai aparut probleme in functionarea unora dintre cele sase statii de monitorizare din Bucuresti, defectiunile au fost „imediat” remediate.

„Nu s-a intamplat vreodata ca niciuna dintre statiile de monitorizare a calitatii aerului din Bucuresti sa nu functioneze. Au mai fost defectiuni, dar niciodata nu au fost stricate toate”, a precizat Saceanu.

Aceasta a refuzat sa comenteze declaratia lui Oprescu, opinand ca primarul s-ar fi putut referi la „posibile instalatii de monitorizare detinute de Primarie”. Saceanu a adaugat ca nu stie daca autoritatea locala are sau nu in dotare astfel de instrumente de masura.

Institutia condusa de Saceanu este cea care aduna datele oficiale privind poluarea aerului in Capitala.

Problema poluarii cu praf in marile aglomerari urbane din Romania ar putea fi temeiul unui nou proces al Romaniei la Curtea Europeana de Justitie de la Luxembourg, procedura de infringement in acest caz fiind deja declansata. In aprilie 2011, Comisia Europeana a transmis Romaniei un aviz motivat suplimentar referitor la depasirea valorilor maxime zilnice si anuale de praf in aer. Acest aviz reprezinta o noua faza a procedurii de notificare a Romaniei de catre Comisia Europeana pentru nerespectarea unor conditii din directivrele europene si un nou pas catre un proces intentat Romaniei la Curtea de Justitie a CE.

„In Romania, s-a constatat ca limitele privind PM10 sunt depasite in 17 zone. In 2010, Romania a solicitat o derogare pentru 11 dintre aceste 17 zone, iar Comisia a trimis un aviz motivat privitor la cele sase zone care nu intrau sub incidenta cererii de derogare. Dupa analizarea cererii de derogare, Comisia a ajuns la concluzia ca nu se intrunesc conditiile necesare, prin urmare va trimite Romaniei un aviz motivat pentru alte noua zone (din cele 11 pentru care se ceruse derogare, n.r.)”, dupa ce in celelalte doua situatia s-a ameliorat, afirmau oficialii Comisiei Europene intr-un comunicat de presa din 6 aprilie.

Bucurestiul se afla intre aglomerarile urbane din Romania in care poluarea cu praf depaseste limitele maxim admise conform normalor europene.

Conform unui studiu publicat in 30 martie de organizatia non-guvernamentala Ecopolis, peste 800 de locuitori ai Capitalei care au murit in perioada 2004-2009 ar fi putut fi salvati daca media anuala a anumitor poluanti din aer, inclusiv praful, ar fi putut fi mentinuta si in Bucuresti in limitele impuse de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).

Conform aceluiasi studiu, „227 de copii decedati in primele 12 luni ale vietii ar fi putut sa fie salvati” daca, in Bucuresti, intre 2004 si 2009, media anuala pentru factorul poluant denumit „pulberi in suspensie PM10” ar fi fost de 20 µg/m³, asa cum recomanda OMS.

Potrivit studiului citat, in conditiile in care ar fi fost respectate normele OMS, alti aproape 300 de bucuresteni din totalul celor care au fost internati cu probleme respiratorii numai in 2009 ar fi putut evita spitalizarea, fapt care ar fi adus o economie de 400.000 de lei pentru sistemul sanitar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *