Intensitatea campului magnetic al globului pamantesc se modifica in orice moment.
Reducerea acesteia se produce, in mod normal, in sute sau chiar mii de ani. Un studiu realizat la Centrul de Studii Geofizice din Postdam arata insa ca modificarile din interiorul Pamantului au devenit mult mai rapide si au loc in decurs de cateva luni. „Cele mai intense schimbari au loc in sudul Atlanticului, acolo unde campul magnetic si-a redus capacitatea la o treime din valorile sale normale”, declara in luna iulie romanca Mioara Mandea, unul dintre specialistii implicati in proiect. Campul magnetic este direct afectat de schimbari bruste in miscarea nucleului magmatic al Pamantului. Cea mai importanta modificare ce se poate produce este inversarea polaritatii magnetice: polul Nord devine polul Sud si invers
Proprietatile statistice ale aparitiei inversiunilor in timp nu sunt intamplatoare, ci seamana cu statistica cutremurelor, potrivit savantilor italieni. Ultima modificare majora a avut loc acum 780.000 de ani, la ultima inversare a polilor magnetici, sustin oamenii de stiinta, convinsi ca o noua inversare este iminenta si se poate produce dintr-un moment in altul. In istoria Terrei, ei spun ca a existat o perioada in care campul magnetic nu a suferit nici o modificare timp de 30 milioane de ani. Altii considera ca in ultimii 25 de milioane de ani frecventa medie a inversarii polilor magnetici a fost de doua ori in jumatate de milion de ani, iar in ultimul milion de ani de 8-14 inversari, sau o inversare la fiecare 71000-125000 de ani. Se mai estimeaza ca o inversare dureaza intre 1000 si 28.000 de ani.
FURTUNI ELECTROMAGNETICE, SATELITI LA PAMANT, ANOTIMPURI DATE PESTE CAP, RAZE COSMICE
„O prima consecinta a slabirii campului magnetic terestru o vor reprezenta furtunile electromagnetice si valul de radiatii solare care vor afecta, in primul rand, satelitii artificiali ai Terrei”, arata Mioara Mandea, recunoscand ca expertii din toata lumea au fost luati prin surprindere de asemenea modificari. Pentru satelitii care se afla deasupra atmosferei, campul magnetic planetar este singurul scut protector impotriva particulelor aduse de vantul solar. Este motivul pentru care aparatele se defecteaza cand trec printr-un camp magnetic slab.
Geologul Brad Singer (UCLA), arata ca, odata cu inversarea polilor magnetici, anotimpurile si toate ciclurile naturale care depind de pozitia planetei fata de Soare sufera schimbari semnificative. Vicenzo Carbone (Universitatea din Calabria) vorbeste despre consecinte ingrijoratoare care includ marirea gaurilor de ozon din atmosfera,, modificarea nivelului oceanului planetar, caderea retelelor de electricitate sau punerea in dificultate a pasarilor migratoare sau a altor animale precum rechinii. Deja stiri alarmante vorbesc despre crescatori de porumbei calatori care se plang ca inaripatele „se pierd pe drum”: mii de porumbei au disparut in Suedia; pelicani in Idaho, Dakota de Nord si California, plus egrete dezorientate in Carolina de Sud… (New York Times). Asadar, schimbarea campului magnetic terestru ar afecta foarte mult orientarea animalelor in cursul migrarilor sezoniere.
MAGMA, AXE, POLI SI FURTUNI MAGNETICE
Nucleul Terrei este alcatuit dintr-un miez solid, inconjurat de o masa de magma incandescenta, la circa 3000 km dedesubtul scoartei terestre. In compozitia miezului si magmei se gasesc nichel si fier in stare lichida. Orice schimbare din miezul Pamantului se reflecta direct in campul magnetic, de unde este inregistrata de sateliti. Cu ajutorul lor, specialistii pot determina efectele asupra polilor magnetici. Pentru a identifica pozitia acestora si a intelege mai lesne orientarea acului magnetic in orice punct de pe suprafata Pamantului, iata cateva definitii: meridianul magnetic este linia obtinuta prin intersectia suprafetei Pamantului cu planul vertical in care se afla acul magnetic. In emisfera de nord, meridianele magnetice se intretaie intr-un punct, numit polul Sud magnetic al Pamantului. Acest punct se afla pe insula Melville, intre Groenlanda si golful Hudson (America de Nord). In emisfera de sud, punctul respectiv se numeste polul Nord magnetic al Pamantului si se afla pe insula Victoria, in sud-estul Australiei.
Punctele de convergenta a liniilor campului magnetic terestru nu se afla la suprafata Pamantului, ci in interiorul acestuia. Liniile campului magnetic nu se intalnesc la suprafata Pamantului, ci in interiorul scoartei terestre. Ele sunt neregulate si au diferite densitati. Centrul magnetic al Pamantului este deplasat fata de centrul propriu-zis al acestuia cu circa 430 km. Variatiile campului se produc destul de lent, de-a lungul a sute de ani, insa au loc si variatii anuale sau chiar zilnice. In anumite perioade, parametrii se pot modifica brusc si puternic in doar cateva ore – astfel iau nastere furtunile magnetice, cu durate de 6 pana la 12 ore. Apoi, totul revine la parametrii initiali.
Conform unor studii realizate de cercetatori rusi, viteza deplasarii polilor magnetici creste. Daca in anii 70 viteza polului Sud magnetic era de 10 km/an, in 2002 aceasta deja crescuse la 40 km/an. Pe baza acestor date, se presupunea ca, peste aproximativ 40 de ani, polul Sud magnetic ar fi localizat in Siberia. In lumina ultimelor descoperiri, ne aflam in fata unor modificari de proportii.
Datele sunt rezultatul unor masuratori foarte precise ale campului magnetic, realizate de catre satelitul geostationar CHAMP, combinat cu datele furnizate de satelitul Rsted si cu observatii de la sol realizate in ultimii noua ani la Centrul de Studii Geofizice din Postdam, National Space Institute / DTU Copenhaga, DTU Space, Universitatea Politehnica din California, Universitatea Calabria samd. In acest moment, unii dintre acestia sunt implicati in misiunea ESA Swarm, care va urma rezultatelor obtinute de CHAMP. Proiectul Swarm reprezinta o constelatie de 3 sateliti de tip CHAMP, care vor masura campul magnetic cu o acuratete sporita.
CAUZE POSIBILE
„De fapt, campul magnetic este alcatuit din doua campuri cu doua surse separate”, afirma Kenneth Hoffman de la Universitatea Politehnica din California. „Partea puternica este reprezentata de directia axului nord-sud si poate fi imaginata ca un magnet gigantic aflat in inima Pamantului. Partea slaba este cea care se afla mai aproape de suprafata.” Conform cercetatorilor, ambele campuri sunt produse ca urmare a miscarii electronilor din atomii de fier fierbinte intr-o curgere a nucleului..Miscarea particulelor incarcate in interiorul planetei creeaza campul magnetic, care „nu este intotdeauna stabil, directia si natura curgerii se schimba, cauzand inversarea polilor. In momentul in care puterea acestuia slabeste, devine mai putin capabil sa ajunga la suprafata Pamantului, iar ceea ce vedem noi este actiunea partii mai slabe a campului, care de regula este lasata la o parte”, explica Brad Singer, participant la studiile Champ.
Vincenzo Carbone si colegii sai de la Universitatea Calabria au descoperit ca secventa de inversari ale polaritatii nu este descrisa de o distributie de probabilitate Poisson, specifica proceselor aleatoare, ci de o distributie Levy – o distributie de probabilitate care caracterizeaza prezenta unor efecte de „memorie”, descriind fenomene critice precum cutremurele sau fluctuatiile bursei. „Inversarile de polaritate nu sunt evenimente intamplatoare independente unele de altele. Dimpotriva, exista un anumit grad de memorie in cadrul proceselor magnetice care le dau nastere.” Informatii despre alte inversiuni au aparut in urma analizelor asupra unor seturi de date paleomagnetice – urme lasate de inversari in roci.
Au fost propuse si teorii care considera ca inversarea polilor magnetici reprezinta un fenomen indus de furtunile solare. Cand in sistemul nostru solar intra praf cosmic din afara lui, Soarele devine extrem de activ si eruptiile solare pot fi de circa o mie de ori mai intense decat cele observate curent. Radiatia solara ce provine din aceste eruptii interactioneaza cu magnetosfera Pamantului.
Prima etapa a furtunilor solare implica o crestere brusca a puterii campului magnetic terestru, probabil datorita compresiei magnetosferei terestre de catre vantul solar. Urmeaza apoi o scadere temporara a campului geomagnetic. Aceasta perioada poate dura cateva zile si poate fi cauzata de radiatia solara captata in orbite spirale in jurul liniilor de camp magnetic ale Pamantului. Eruptiile solare majore produc o scadere a campului cu 5 x 10-3 gauss (circa 1% din intensitatea campului la suprafata Pamantului).
Sursa: Antena 3
