Andrei Orban – Presedinte, Asociatia „Environ”
Comisia Europeana a propus revizuirea Directivei 2002/95/CE (RoHS) privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice (transpusa in Romania prin HG nr. 992/2005 privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice) precum si a Directivei 2002/96/CE (WEEE) privind deseurile de echipamente electrice si electronice (transpusa in Romania prin HG nr.448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice).
Scopul Directivei 2002/96/CE este prevenirea producerii de DEEE, promovarea reutilizarii, reciclarii si a altor forme de valorificare a acestora pentru a se reduce volumul de deseuri eliminate. Directiva vizeaza si imbunatatirea performantelor de mediu ale tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata a EEE, indiferent ca discutam despre producatori, distribuitori si consumatori si nu in ultimul rand de operatori implicati in colectarea si tratarea DEEE.
Scopul Directivei 2002/95/CE (RoHS) este armonizarea legislatiei statelor membre privind limitarea utilizarii substantelor periculoase in EEE si contributia acestora la protectia sanatatii si la recuperarea si eliminarea ecologica a deseurilor de echipamente electrice si electronice. Practic, exista o legatura foarte stransa intre cele doua acte normative, una influentand-o pe cealalta. Nu se poate realiza o tratare si reciclare corespunzatoare a produselor daca acestea din punct de vedere constructiv nu respecta standarde precise ce se refera la substantele si componentele din care sunt fabricate.
Comisia Europeana a propus revizuirea acestor directive, bazandu-se pe faptul ca eficienta acestora este inca influentata de factori care nu pot fi controlati si influentati in totalitate de Statele Membre, neputand astfel sa sustina atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila a Uniunii cu limitarea la maxim a impactului negativ asupra mediului. Studiile la nivel comunitar arata ca, in ciuda existentei legislatiei inca din anul 2002, din cele 24 kg DEEE care se genereaza anual in UE per cap de locuitor, numai 33% din acestea sunt raportate ca fiind colectate si tratate. O cota de 13% ajunge inca direct catre gropile de gunoi, iar restul de 54% din deseuri sunt tratate sub standarde in interiorul dar si in afara UE. Impactul acestei situatii, care din pacate are accente dramatice in anumite State Membre, a generat mare ingrijorare dar si preocuparea de a gasi solutii viabile.
La nivel European, Grupurile de Lucru dezbat propunerea de modificare a Directivei 2002/96/CE, incercandu-se totodata evaluarea impactului presupus de modificarile propuse.
In acest sens, voci unanime atrag atentia asupra aspectelor prevazute in proiectul de modificare a 2002/96, care, in loc sa imbunatateasca cadrul general prin perfectionarea mecanismelor de lucru aplicate de actorii implicati, genereaza si mai multa confuzie, blocand practic, sistemul.
Astfel, revizuirea propunerii de transfer al obligatiilor pentru colectarea EEE, integral de la autoritatile centrale si locale catre producatorii de echipamente electrice si electronice va determina o lipsa totala de implicare tocmai din partea acelora care dispun de instrumentele de autorizare si control al operatorilor si centrelor de colectare a deseurilor de EEE.
In prezent, in Romania, statul reprezentat prin autoritatile locale sunt responsabile pentru colectarea DEEE de la populatie si dispun de infrastructura de colectare necesara, atat prin intermediul operatorilor de salubritate cat si prin societatile autorizate de primarii ca puncte de colectare municipale.
In aceste conditii, directionarea responsabilitatilor de colectare DEEE exclusiv catre producatori este o masura inadecvata care exonereaza de raspundere statul, eliminand eronat rolul pe care acesta trebuie sa si-l asume in calitatea sa de factor regulator la nivel economic si social, responsabil fata de bunastarea populatiei. Cum pot oare producatorii, fie ca discutam de cei individuali sau de cei organizati in scheme colective, sa se prezinte intr-un oras cu peste 20000 de locuitori, pentru a incepe colectarea deseurilor, de orice natura ar fi acestea, fara a dispune de autorizarile necesare, de mijloace de transport adecvate, de contracte cu populatia, de know-how? Practic se genereaza un haos, atat institutional cat si operational, producatorii substituindu-se astfel operatorilor de salubritate specializati si autorizati la nivel local.
Recunoscuta si condamnata ca practica neconforma si ilegala de oficialii europeni laolalta cu producatorii si reciclatorii, existenta pietei gri a deseurilor de EEE la nivel comunitar nu este combatuta prin mecanisme introduse in noul proiect de Directiva. Propunerile Comisiei Europene nu contin obligatii de atingere a tintelor de reciclare si pentru colectorii si reciclatorii autorizati care nu demonstreaza parteneriate cu producatorii. Absenta prevederilor clare incurajeaza existenta sistemelor paralele de gestiune a DEEE care, de cele mai multe ori, scapa de sub controlul autoritatilor statului fiind responsabile in special de tratarea ilegala sau sub standarde cu impact negativ asupra mediului. Lipsa standardelor minimale de tratare la nivel European ca si lipsa enforcement-ului sunt responsabile la nivel European de lipsa de transparenta si performanta a industriei de tratare confruntata cu o concurenta neloiala in aproape toate Statele Membre.
CE a propus spre modificare tinta de colectare DEEE in valoarea absoluta de 4 kg per cap de locuitor. Practica ultimilor ani a demonstrat ca atribuirea unei valori unice si egale tuturor Statelor Membre este disproportionata si inadecvata datorita elementelor de specific national precum: gradul de dezvoltare economica, veniturile per cap de locuitor, infrastructura de colectare, obisnuintele de consum ale populatiei, gradul de educare si responsabilizare, samd. Noua tinta de colectare propusa in proiectul de modificare a Directivei 2002/96/CE vizeaza atingerea unei tinte de 65% din cantitatea de EEE pusa pe piata in anul precedent celui de referinta. Aceasta este de asemenea o masura nerealista intrucat, in prezent, in Romania inca se colecteaza deseuri istorice al caror volum nu poate echivala volumul deseurilor generate de o societate de consum aflata la maturitate. In tara noastra, conform statisticilor oficiale, spre exemplu, numai 70% din gospodarii au o masina de spalat rufe, iar vechimea parcului in exploatare depaseste in unele zone si 15 ani. Mai mult decat atat, si aceasta propunere a CE nu ia in considerare indicatorii specifici la nivel de stat: veniturile populatiei, rata de colectare, structura pietei, durata de viata a produselor, etc.
Aspectele semnalate sunt de maxima importanta si constituie prioritati in cadrul dezbaterilor intre reprezentantii producatorilor si autoritatilor centrale in vederea expunerii unei pozitii documentate si argumentate a tarii noastre in cadrul forului European. La nivel national, Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, Garda Nationala de Mediu conlucreaza cu reprezentantii consumatorilor, ai autoritatilor locale si cu asociatiile colective ale producatorilor in cadrul Grupurilor de lucru periodice pentru elaborarea documentului de pozitie al Romaniei fata de propunerile CE.
Intarirea capacitatii administrative, imbunatatirea stabilitatii macro-economice, reducerea substantiala a birocratiei excesive in scopul imbunatatirii mediului de afaceri sunt obiective clare ale strategiei tarii noastre in aceasta perioada de post-adereare, iar succesul proiectului noii Directive depinde de existenta unor mecanisme transparente si clare, care sa reglementeze rolul si obligatiile tuturor actorilor implicati.
Pentru detalii ale stadiului negocierilor referitoare la noul proiect de Directiva, puteti contacta direct Asociatia Environ la: [email protected] sau tel: 021-528.03.69.
Sigla Environ
Sursa: Infomediu Europa
