Soiurile traditionale ar putea disparea de pe piata, daca UE interzice vanzarea semintelor traditionale

Soiurile traditionale ar putea disparea de pe piata, daca UE interzice vanzarea semintelor traditionale
Soiurile traditionale ar putea disparea de pe piata, daca UE interzice vanzarea semintelor traditionale

Soiurile traditionale ar putea disparea de pe piata, daca UE interzice vanzarea semintelor traditionale. Certificarile sunt prea scumpe pentru gospodariile taranesti.

Daca intentia UE de a interzice vanzarea de soiuri traditionale necertificate se va transpune in practica, Romania va fi cea mai afectata tara din Europa,pentru ca nu mai putin de patru milioane de tarani ar putea sa dispara de pe piata. Afectati vor fi insa si consumatorii, pentru ca nu vor mai gasi la tarabe rosii gustoase si sanatoase, crescute pe sol natural si nu fortate cu substante chimice cum sunt cele din import.

In plus, exista riscul ca piata locala sa fie invada de rosii de import, fara gust si culoare, care stau si cateva luni prin depozite. Ca sa-si poata vinde produsele, taranii ar trebui sa-si certifice semintele traditionale, transmise de sute de ani din generatie in generatie. Un lucru aproape imposibil, daca ne gandim ca inregistrarea unui singur soi in Catalogul Oficial costa peste 12.000 de euro.

‚‚In zonele de deal, fiecare familie are 4-5 seminte transmise de generatii intregi. De unde sa aiba oamenii atatia bani sa le inregistreze’’, se intreaba Nicolae Lalu, un mic producator de seminte traditionale, membru al asociatiei Eco – Ruralis, care promoveaza agricultura traditionala. Lalu nici nu vrea sa se gandeasca cat l-ar costa pe el, de exemplu, sa inregistreze cele 45 de soiuri de rosii pe care le multiplica anual, 24 de soiuri de fasole si 12 soiuri de ardei.

Ce soiuri vor disparea de pe piata locala

Interzicerea la vanzare a semintelor ‚‚necatalogate sau neomologate’’, cum le spune Lalu ar putea sa duca la disparitia de pe piata a unor soiuri cunoscute cum ar fi rosiile „Inima de bou’’, rosiile sarbesti sau varza de Buzau, a ardeiului kapia traditional in doua muchii sau a iutelui bucurestean. Iar lista nu se opreste aici. Pe de alta parte, nu se stie nici ce se va intampla cu Banca de Gene de la Suceva, care detine o colectie impresionanta de seminte traditionale. O astfel de banca are si asociatia Eco-Ruralis care distribuie celor interesati seminte de dovleac, marar, castraveti sau rosii.

Pozitia UE

Oficialii de la Bruxelles considera ca ‚‚semintele vechi, rare sau traditionale nu prezinta suficienta puritate a materialului genetic, calitate si siguranta pentru consumatori’’, motiv pentru care trebuie sa se conformeze cerintelor industriei biotehnologice. Producatorii nici nu vor sa auda de proiect si suspecteaza ‚‚oarece’’ interese ale unor companii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *