Fenolii, ftalatii si fitoestrogenii din alimentele, bauturile si substantele cu care venim in contact au determinat scaderea, in ultimii ani, a varstei la care apare pubertatea la fetite.
Ambalajele alimentare, biberoanele, anumite produse cosmetice (sampoane si lacuri de unghii) au determinat in ultimii ani o scadere a mediei de varsta la care apare pubertatea.
Efectul este determinat de substante care perturba mecanismul endocrin natural. „Oare fetitele care de la varste fragede isi lacuiesc unghiile au de suferit?”, s-au intrebat specialistii newyorkezi. De la aceasta intrebare au pornit un amplu studiu care a inclus 11.551 de fetite cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani.
Cercetatorii au masurat in urina subiectilor testati eventuala prezenta a trei tipuri de substante: ftalati, fenoli si fitoestrogeni. Aceste clase de substante sunt suspectate ca ar determina declansarea mai rapida a pubertatii.
Rezultatul a confirmat temerile specialistilor: nu numai ca acesti compusi au fost detectati in majoritatea esantioanelor prelevate, dar s-a stabilit o legatura clara intre concentratiile crescute si pubertatea precoce (aparitia caracterelor sexuale secundare).
Spre exemplu, la varsta de 8 ani, la una din trei fetite incepuse deja dezvoltarea sanilor si la una din cinci fetite s-a constatat aparitia pilozitatii pubiene, scrie „L’Express”.
Specialistii sunt ingrijorati de faptul ca peste Ocean, de exemplu, varsta pubertatii a scazut in ultimul secol de la 17 ani la 13 ani in prezent. Pe de alta parte, cresterea numarului anomaliilor testiculare descoperite in ultimii ani la baieti este pusa tot pe seama acestor substante.
Pe de alta parte, din cauza maturarii precoce a oaselor, pubertatea precoce stopeaza cresterea normala in inaltime a copiilor, iar aparitia caracterelor sexuale secundare, atat la baieti cat si la fete, determina aparitia libidoului si a unor tulburari emotionale neconforme cu varsta psihologica.
Potrivit Institutului National de Sanatate din SUA, in secolul 19, varsta medie de aparitie a primei menstre era 17 ani, in 1960 scazuse la 12-13 ani, iar in 2005 a ajuns la 9 ani si tinde sa scada.
Perturbatori hormonali
„In Romania, din partea autoritatilor nu prea exista interes legat de analizarea acestor probleme. Nu prea stiu sa existe preocupari in acest sens”, spune prof. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti (ICA).
In ceea ce priveste bisfenolul A, acesta este un component al materialelor de tipul policarbonat, explica directorul ICA. „Acesti policarbonati sunt folositi pentru a fabrica diverse recipiente pentru alimente, dar si la fabricarea biberoanelor care astfel devin mai usoare si incasante. Insa, exact cum PET-urile elibereaza ftalati, acest policarbonat elibereaza la lumina si la temperaturi mai ridicate bisfenol A in alimentele continute de recipientele fabricate din policarbonat”, avertizeaza prof. Mencinicopschi. Iar dozele eliberate pot dauna organismului uman.
„Bisfenolul A este un puternic perturbator hormonal, deoarece are o actiune similara (mimetica) cu cea a estradiolului, hormon feminin. Astfel, bisfenolul A poate provoca aparitia pubertatii precoce, la fete creste riscul aparitiei unui cancer de san, iar la baieti/barbati, creste riscul aparitiei cancerului testicular. Are influente si asupra fertilitatii, deoarece are actiune de tip estrogenic”, atentioneaza specialistul.
„In plus, explica prof. Mencinicopschi, in cazul biberoanelor fabricate din policarbonat, de multe ori firmele livreaza si echipamentul de sterilizare a biberonului (in special cu microunde). Iar aceste echipamente, care duc la o incalzire mai puternica a biberoanelor, determina o si mai mare eliberare de bisfenol A din biberon in laptele pe care il bea sugarul”, conchide directorul ICA.
Compusii daunatori
Ftalatii sunt un grup de compusi chimici care se regasesc in compozitia PET-urilor, a jucariilor, a produselor medicale, in cosmetice (deodorante, fixativi de par, lac de unghii, cosmetice pentru corp etc.), insecticide.
Bisfenolul A este un compus care imita actiunea estrogenilor si, desi e de 1.000 de ori mai slab, prezenta lui masiva in mediul inconjurator influenteaza mecanismul hormonal uman.
Se gaseste in special in compozitia anumitor tipuri de biberoane, CD-uri si ochelari de soare.
Xenoestrogenii (fitoestrogeni artificiali) se gasesc in conservanti, in produsele cosmetice, in masele plastice si in insecticide.
Sursa: Adevarul
