Guvernul a dat unda verde Chevron pentru otravirea Marii Negre • Pentru Ungureanu, afacerea cu gazul de sist este mai presus de avertismentul tarilor civilizate • Metoda fracturarii hidraulice folosita la exploatarea gazelor de sist are efecte catastrofale pentru mediul inconjurator • Panza freatica ce furnizeaza apa dulce pentru Romania, Ucraina, Bulgaria si Turcia ar putea fi infestata cu substante deosebit de toxice • Procedeul ce urmeaza a fi utilizat de Chevron in exploatare, poate genera cutremure devastatoare • Romania risca sa-si puna vecinii in cap
Guvernul Ungureanu a aprobat astazi un proiect economic in parteneriat cu firma Chevron, care ar putea conduce la seisme puternice si la otravirea Marii Negre. Premierul a decis inceperea, din acest an, a forajului de gaze de sist – gaze neconventionale – pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi si Costinesti.
Subiectul a fost initiat de presedintele Traian Basescu, care la inceputul acestei luni a vorbit intr-un discurs prezidential despre potentialul economic al exploatarii gazelor de sist din Romania. Laszlo Borbely, ministrul Mediului, a tinut sa precizeze inca de atunci ca presedintele fusese deja contactat de reprezentanti ai Chevron pentru a pune bazele unei noi colaborari cu Romania. Americanii detin deja un perimetru de exploatare a gazelor neconventionale din municipiul Barlad.
Romania a luat decizia politica de a se asocia in exploatarea gazelor de sist, in contextul in care Bulgaria a refuzat propunerea companiei americane inca de la jumatatea lunii ianuarie. Mai mult, Guvernul de la Sofia a anuntat atunci ca a anulat licenta Chevron de explorare a zacamintelor gazelor de sist si ca pregateste o lege pentru interzicerea totala a acestui tip de foraje, din cauza temerilor legate de impactul asupra mediului. Decizia Romaniei va afecta insa si Bulgaria, mai ales ca modul de extractie a gazelor de sist este extrem de neprietenos cu mediul si poate cauza, dupa cum vom prezenta in continuare, otravirea panzei freatice dintre noi si bulgari, generarea de cutremure si, nu in ultimul rand, o compromitere iremediabila a mediului marin.
Euro-dolari manjiti cu poluare
Poate cea mai devastatoare consecinta a exploatarii gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice este otravirea panzei freatice de care depinde nu numai populatia Romaniei, dar si cea a statelor vecine sau apropiate, precum Ucraina, Bulgaria si Turcia. Concret, sub Marea Neagra se afla un rau de apa dulce care alimenteaza statele cu acces la litoral. Metoda fracturarii hidraulice – unica prin care se poate extrage acest tip de zacamant -, infesteaza apa dulce cu compusi chimici deosebit de toxici.
Aceasta apa va ajunge, intr-un final, in panza freatica a tarilor care au deschidere la Marea Neagra. Romania va incasa euro-dolari manjiti cu poluarea unei intregi mari si a rezervelor de apa dulce a trei state vecine.
Ce spun specialistii
Contactat de ZIUAnews, prof. Univ. Dr. Ing. Marian Rizea, ne-a dezvaluit intocmai modul in care aceasta metoda de exploatare afecteaza mediul.
„Utilizarea metodei de fracturare hidraulica pentru exploatarea celor aproximativ 40-60 miliarde de metri cubi gaz de sist trebuie sa ia in calcul efectele acesteia pentru mediul inconjurator marin, subteran si terestru. Nimeni nu poate spune cu certitudine care va fi directia de dezvoltare a fisurilor si deci de deplasare a fluidului de foraj, compus din diverse chimicale.
Acestea ar putea ajunge cu usurinta in panza freatica din zona tarmului Marii Negre, acolo, unde la mica adancime, se afla o adevarata comoara subterana. Un acvifer de apa dulce care se intinde pana in Bulgaria.
Mai exista si riscul ca fisurile care au o traiectorie aleatoare, datorita imposibilitatii cunoasterii straturilor, sa permita iesirea in mare a unor mari cantitati de gaze, chiar pe unele rute ale navelor maritime. Efectele nu sunt greu de anticipat.”
Lumea civilizata a refuzat exploatarea acestui tip de zacamant din cauza catastrofelor
In timp ce tari precum Franta, Marea Britanie, Irlanda, Africa de Sud, Canada si alte 18 state americane au interzis folosirea unor tehnologii precum cele utilizate de Chevron, Ungureanu si-a dat acceptul cu multa usurinta.
Marea Britanie a oprit operatiunile de extragere a gazelor naturale din placile de sist din Lancashire, de teama seismelor, potrivit portalului informatia-zilei. In regiunea respectiva au avut loc doua cutremure in numai doua luni de la declansarea procedurilor. Si in zona Blackpool au avut loc seisme din acelasi motiv, iar in landul german Westfalia-Renania de Nord, parlamentul local se pregateste sa adopte un moratoriu in aceasta privinta.
In Oklahoma, unde exista foarte multe exploatari de genul acesta, au avut loc 1.047 de cutremure numai in 2010, in conditiile in care pana atunci numarul miscarilor telurice nu depasea 50.
De asemenea, in New York si Pennsylvania exista interdictia folosirii unei astfel de tehnici. Mai multi locuitori s-au filmat dand foc la apa de la robinet contaminata cu gaz metan, ceea ce a produs panica in randul autoritatilor care au stopat proiectele in desfasurare.
Proiectul lui Ungureanu
Arderea combustibilului rezultat din exploatarea zacamintelor de gaze de sist este mai ecologica decat in cazul carbunelui sau petrolului, datorita emisiilor de CO2 sensibil reduse. Problemele de mediu apar insa in momentul exploatarii, datorita modului de executare, a metodelor folosite, dar, mai ales, a efectelor pe care le genereaza. Motiv pentru care, cel putin pana la finalizarea unui studiu de impact asupra mediului inconjurator, cerut de Comisia Europeana, statele din Uniune raman reticente in ceea ce priveste exploatarile de acest gen.
Spre deosebire de gazele naturale conventionale care se regasesc in asa-numitele pungi, zacamantul de sist este imprastiat printre roci, fiind foarte greu de extras. Pentru exploatarea sa, se introduc sonde pana la stratul de roci, unde se genereaza mari presiuni in vederea spargerii violente a rocilor, pentru eliberarea gazului. Acesta este pompat la suprafata prin metoda fracturarii hidraulice. Fluidul utilizat in operatiunea de fracturare contine aditivi si produsi de transformare, substante dizolvate din formatiunea de sist, cum ar fi metale grele, hidrocarburi sau chiar elemente radioactive.
Exploatarea gazelor de sist, denumite si gaze neconventionale, are o raspandire mai larga in SUA, unde deja exista zeci de mii de puturi de mica adancime. La ora actuala, gazele de sist reprezinta 50% din consumul total de gaze din Statele Unite.
Succesul american a determinat si alte state sa incerce sa-si asigure independenta energetica fata de gazele rusesti si arabe. In acest sens, multe tari au incercat sa identifice pe teritoriul lor pretioasa resursa, investind tot mai mult in explorare.
La ora actuala, Ucraina este statul european cu cele mai mari zacaminte de gaze de sist, estimate la peste 30.000 de miliarde de metri cubi. Pe locul al doilea, se situeaza Polonia, un puternic sustinator al exploatarii gazelor neconventionale, cu aproximativ 5.500 de miliarde de metri cubi.
Rezultatele prospectarilor efectuate in bazinul Marii Negre in ultima perioada, au reliefat ca Romania poseda rezerve uriase de gaze acumulate intre placile de sist, fapt care a determinat cresterea interesului gigantilor din industria petroliera pentru tara noastra.
„In Romania exista rezerve uriase de gaze de sist, iar companiile sunt foarte interesate. Doar pe Platforma Moesica se estimeaza ca exista rezerve comparabile cu SUA sau Polonia”, a declarat Bogdan Popescu, directorul Zeta Petroleum.
Romania risca sa-si puna vecinii in cap
In anul 1992, Romania impreuna cu cele cinci state riverane (Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia si Ucraina) au ratificat o conventie pentru protejarea Marii Negre, care vizeaza un control mai eficient al resurselor maritime. In anul 2008, mai multi parlamentari europeni au atras atentia ca Marea Neagra este pasibila de un dezastru ecologic fara precedent, insistand ca tarile partenere sa isi intesifice cooperarea.
Prin aprobarea proiectului Chevron, Romania risca sa incalce atat normele europene, cat si acordurile internationale din care face parte pentru ca nu respecta intrutotul factorii de mediu. Deputatul PSD, Ion Calin, care este si vicepresedintele Comisiei pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic, a declarat in exclusivitate pentru ZIUAnews, ca proiectul semnat de Ungureanu cu Chevron nu are aplicapabilitate inca.
„Ungureanu nu poate sa faca ce vrea el. Mai intai trebuie sa vina cu proiectul in comisie si abia dupa ce va fi aprobat in Parlament isi va gasi aplicapabilitatea. Eu nu ma pronunt deocamdata. Daca respecta toate normele europene si tratatele la care Romania este parte, atunci este in regula. Daca nu, nu va trece. Stiti cum este, Ungureanu poate fi un premier bine intentionat, dar care greseste fundamental… asa ca voi analiza proiectul foarte bine impreuna cu comisia de specialitate”, a spus Calin.
