Lapte de soia, tofu si pate, sortimente variate de paine, paste, napolitane, fulgi de cereale, ceaiuri, suc de mere, conserve din fructe, branzeturi, cascavaluri, unt, uleiuri, vin. Gama de alimente ecologice produse in Romania se diversifica de la un an la altul, iar majoritatea acestora ia drumul pietelor externe.

Agricultura fara chimicale creste incet, dar sigur: de la un an la altul, apar noi producatori, procesatori si importatori, suprafetele cultivate si efectivele de animale se „rotunjesc”, iar oferta de produse comercializate se diversifica. Astfel, anul acesta, comparativ cu precedentul, va aduce o majorare cu circa 11% a terenurilor cu roade bio si a numarului de animalute si pasari de acelasi tip, potrivit estimarilor Ministerului Agriculturii. Adica vom ajunge la circa 166.500 hectare de culturi ecologice: pasuni, plante furajere, grau, orz, ovaz, porumb, soia, floarea-soarelui, rapita, plante medicinale din flora spontana, fructe de padure, vie, capsuni, livezi de meri, visini, nuci, tomate, vinete, ardei, castraveti, salata, spanac, varza, conopida, ceapa, cartofi, ridichi si zarzavaturi. Plus 10.500 de vaci, 96.200 de oi si capre si 6.300 de galinacee.

„La 1 iunie 2007 – data-limita a inregistrarii operatorilor in scriptele ministerului – figurau 3.836 producatori, comparativ cu 3.409, anul trecut, si 13 importatori, fata de 3, in 2006”, ne-a declarat Teodora Aldescu, sef Birou Produse Ecologice in cadrul Ministerului Agriculturii. Si procesatorii s-au inmultit, de la 39 anul trecut la 48 anul acesta. Dar nu acopera inca toate „domeniile” ecologice si mare parte din recolte sunt exportate ca materie prima in alte tari. De unde se mai intampla sa revina in Romania, ca alimente, la preturi de trei-patru ori mai mari.

PRODUSE

Totusi, cresterea numarului de procesatori, extinderea si diversificarea culturilor bio au dus la aparitia mai multor produse alimentare ecologice „made in Romania”. „Avem produse prelucrate din soia – lapte si tofu -, napolitane ecologice, sortimente variate de paine, paste fainoase din grau durum, fulgi de cereale, nenumarate ceaiuri din flori si fructe de padure, suc de mere, conserve din fructe si produse apicole – polen, propolis, ceara”, a spus Teodora Aldescu. Si acestea sunt doar „prospaturile”.

Pentru ca producem si vin bio, ulei de floarea-soarelui, rapita si nuci, un pate din soia ecologica, malai, faina, foarte multe tincturi care au la baza poduse apicole, conserve de legume, unt, branzeturi de vaca, capra, oaie si chiar bivolita – exista o ferma de bivolite eco in judetul Brasov -, branza-crema cu fructe, cascavaluri, svaiter, ne-a spus Ion Toncea, presedintele Federatiei Nationale de Agricultura Ecologica. Mai sunt pliculete cu grau pentru diverse tratamente naturiste si pentru pus la incoltit, pungi cu seminte de floarea-soarelui, seminte de soia pentru a fi prajite si folosite in diverse preparate sau pentru obtinerea humusului. Sa nu uitam mierea, laptele si ouale bio. Iar la anul s-ar parea ca vom produce si muraturi ecologice, care sunt foarte cautate pe piata externa, si apa minerala – plata si cu bule -, potrivit lui Toncea.
COMERT

„Pe piata romaneasca se vand toate alimentele care se produc in Romania, inclusiv fructe si legume”, a precizat Teodora Aldescu. „In functie de zona, produsele ecologice se pot cumpara direct de la producatori, din magazinele specializate si din reteaua de magazine angros (Metro si Sell Gros)”, a adaugat Aldescu. De asemenea, alimente bio se mai gasesc prin Carrefour, Cora, Mega Image. Desi aparent reteaua de distributie e mare, produsele bio nu sunt simplu de identificat pe rafturile marilor retaileri, pierzandu-se, de multe ori, in multitudinea celorlalte produse. Magazinele specializate sunt putine, iar de cele mai multe ori cea mai buna modalitate de achizitionare a alimentelor ramane contactul direct cu fermierul, respectiv procesatorul. Mai exista si o bursa online, www.agricultura-ecologica.ro, creata in cadrul unui proiect cu Banca Mondiala, dar ofertele sunt putine, iar o parte din postari dateaza din 2005. „Noi inca nu am ajuns in faza de a face afaceri pe internet. Cel mai bine ne gasim clienti participand la targuri”, a explicat Ion Toncea.
PRETURI MAI MARI

Produsele bio sunt mai scumpe decat cele clasice pentru ca este necesara mai multa munca pentru obtinerea lor, productiile sunt mai mici, iar certificarea este costisitoare. „Preturile difera in functie de cat de greu este sa obtii un anumit soi in regim ecologic. Astfel, daca la mierea de albina ecologica pretul practicat este cu vreo 20% mai mare decat in cazul mierii clasice, kilogramul de cartofi bio este cu 100% mai scump decat kilogramul de cartofi neecologici”, explica Dan Craioveanu, reprezentantul Asociatiei Bioagricultorilor Biotera.

Insa pana la urma pretul este dat de piata si nu numai. „Sunt multi care au fost nevoiti, dupa recolta, sa vanda la pretul produselor traditionale, pentru ca trebuiau sa-si achite datoriile la diversi furnizori de seminte sau utilaje. Furnizorii utilajelor necesare in campania de recoltare, de exemplu, cer produse in schimbul carora ofera pretul practicat pe piata la produsele traditionale”, a explicat Toncea. Probleme au micii producatori, care nu au contracte de export si se vad nevoiti sa se lupte cu preturile de pe piata traditionala.
PRODUCTIE

Ca si in agricultura clasica, si in cea ecologica 2007 a fost un an excelent pentru struguri si vin. „Rezultatele sunt mai bune decat cele din 2006, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ”, a declarat Ion Toncea. Insa celelalte culturi au avut de suferit din cauza secetei, productia medie pe hectar de anul acesta fiind mai mica decat cea din 2006. „Au existat pierderi de productie chiar si de 50% la hectar la grau, floarea-sorelui sau porumb”, a adaugat Toncea. Insa, ca urmare a majorarii suprafetelor cultivate in acest sistem, productia totala pe sectorul vegetal va fi, anul acesta, cu circa 15% mai mare decat cea de anul trecut, considera el. Nu va imaginati ca agricultorii si procesatorii ecologici din Romania sunt „coplesiti” sub zecile de mii de tone de produse obtinute. Potrivit statisticilor, anul trecut s-au realizat in total circa 166.000 de tone de produse ecologice, dintre care circa 8.700 tone de legume. S-au mai obtinut circa 11,2 milioane de litri de lapte de vaca, 1.243 tone de miere eco si 576 tone de svaiter.
EXPORTURI

Consumul autohton de produse ecologice s-a dublat in ultimii doi-trei ani. Acesta este estimat la doar vreo 10 milioane de euro, potrivit lui Ion Toncea. Comparativ insa, exporturile de materie prima si alimente au adus, anul trecut, circa 50 de milioane de euro, spune Teodora Aldescu. Valoarea exporturilor potrivit datelor Ministerului Agriculturii este ceva mai mica decat cea de 75 de milioane de euro avansata de Departamenul de Comert Exterior din cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Turism, Comert si Profesii Liberale. Ministerul Agriculturii apreciaza ca abia anul acesta incasarile din exportul bio vor fi undeva la 80 de milioane de euro. Si asta si datorita faptului ca nu numai Romania a fost afectata de seceta, ci si alte tari, iar cererea foarte mare a determinat o majorare a preturilor pe piata internationala de circa 20%-30% fata de anul trecut. „Din informatiile pe care le am pana la aceasta data, rezulta ca marfa care s-a obtinut pana la ora actuala in Romania s-a comercializat toata si inca nu s-au onorat toate comenzile la export”, a explicat Ion Toncea.
PIETE DE DESFACERE

Cantitati importante din toate „roadele” ogoarelor, livezilor, viilor, albinelor sau gainilor eco autohtone, dar si din produsele procesate ajung in Italia, Grecia, Germania, Franta, Elvetia sau Olanda.

Cele mai cautate sunt cerealele, floarea-soarelui, soia, uleiul de floarea-soarelui, plantele medicinale, mierea, produsele procesate din lapte, conservele de legume. Insa anul acesta au fost la mare cautare si graul, si porumbul. La cereale exportam circa 50% din productia certificata, la plante oleaginoase si proteice – circa 30% si la colectare flora spontana – 75%, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Insa pentru 2007 se estimeaza dublarea cantitatii destinate exportului la cereale si oleaginoase.

Cum isi gasesc producatorii bio autohtoni clientii straini? Participand la targuri internationale. „De exemplu, participam, cu ajutorul Ministerului pentru Turism, Comert si IMM-uri, la cel mai mare targ de profil, Biofach, in Germania. La terminarea editiei de anul acesta, toti care am fost prezenti acolo am adunat „contracte de intentie” de 4 milioane de euro. Un coleg din Tulcea a avut astfel de contracte de un milion de euro, iar pana in septembrie a vandut la export produse de 8 milioane de euro. Si cred ca pana la sfarsitul anului va ajunge la 12 milioane de euro, pentru ca fiecare persoana cu care intri in contact la targ povesteste si altora, aducandu-ti noi clienti”, a povestit Toncea.

Nu avem abatoare
Desi numarul procesatorilor creste, Romania mai are mult de investit la acest capitol deoarece nu avem nici o unitate de abatorizare si prelucrare a carnii animalelor crescute in sistem ecologic. Gainile eco sunt crescute, deocamdata, doar pentru oua, iar vacutele, oile, caprele si bivolitele pentru lapte. „Animalele crescute in sistem bio se sacrifica si se valorifica precum cele „conventionale”. Nu avem abatoare si linii de prelucrare bio. Cerintele de siguranta alimentara si igiena sunt foarte mari si in sistemul clasic, necesitand investitii masive. Iar in sistem bio acestea sunt si mai mari”, a declarat Toncea.

Topul judetelor bio
Dupa numarul de producatori, Suceava conduce in topul judetelor „ecologice” din Romania, cu 2.190 de fermieri specializati in productia animaliera, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Urmeaza Muresul, cu 544 de producatori – in mare parte crescatori de animale, dar si apicultori – Bacaul, cu 219 producatori, Tulcea, cu 110 fermieri specializati in productie vegetala, Sibiul, cu 84 de crescatori de oi, Bihorul, cu 60 de producatori de „de toate”, Ialomita, cu 59 de producatori bio, Aradul cu 42 si Teleormanul, cu 22. Ca suprafete cultivate in sistem bio, primul loc in top este ocupat de judetul Tulcea – care in vreo trei ani a „urcat” de la zero la circa 15.000 hectare -, urmat de Teleorman – unde este cea mai mare ferma eco din Romania, care are peste 2.000 hectare -, considera Ion Toncea. Pe pozitii fruntase sunt si Constanta, Timis si Arad, in aceste ultime doua judete fiind implicati in agricultura ecologica mai multi investitori straini.

Rigorile agriculturii eco
Ca sa treci de la agricultura clasica la cea ecologica, este necesara o perioada de conversie: 1 an in zootehnie, 2 ani pentru culturile cerealiere si 3 ani in horticultura. Abia dupa acest interval produsele obtinute sunt certificate ca ecologice si pot fi comercializate ca atare. Producatorii de cereale, legume sau fructe bio nu au voie sa foloseasca substante chimice pentru intretinerea culturilor sau combaterea daunatorilor. Gandacii sunt adunati cu mana, bolile se trateaza cu fel si fel de ceaiuri. Nici apicultorii si crescatorii de animale nu-si pot trata vietatile cu antibiotice in caz de imbolnavire si trebuie sa aiba mare grija cu ce se „infrupta” acestea. De aceea productia obtinuta in sistem eco este cu aproape 50% mai mica decat cea in sistem clasic.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here