Cercetarile oamenilor de stiinta confirma indoielile cu privire la decizia de interzicere a unor pesticide

Albina sălbatică din Europa, pe cale de dispariție
Cercetarile oamenilor de stiinta confirma indoielile cu privire la decizia de interzicere a unor pesticide
Cercetarile oamenilor de stiinta confirma indoielile cu privire la decizia de interzicere a unor pesticide

Dupa reglementarile din 2013 care au dus la interzicerea unor insecticide din grupa neonicotinoidelor, care au facut obiectul catorva studii privind mortalitati la albine, fermierii din Europa au inceput sa foloseasca pesticide mai vechi, la care mai multi daunatori au dezvoltat rezistenta. Acum, din cauza infestarii cu daunatori, putem asista la o scadere de pana la 15% a recoltei la nivel european la culturile de rapita.

Fanghong
Un studiu recent arata ca in cadrul experimentelor ce au dus la interzicerea la nivel European a insecticidelor incriminate, cercetatorii au dat albinelor o supradoza de pesticide, viciind rezultatele.

“Cand eliminam un element central din sistem, acest lucru pune si mai multa presiune asupra elementelor care au mai ramas. Acum sunt utilizate mai multe pesticide si, in mod ironic, productia de rapita scade drastic”, a declarat agricultorul Martin Jenkins.

UE a motivat aceasta decizie controversata, de a interzice pesticidele neonicotinoide, prin nevoia de a proteja albinele pe care agricultorii se bazeaza pentru a poleniza mai mult de 80% din culturile si plantele salbatice ale Europei. Miza este una urisa: 22 de miliarde de euro anual s-ar pierde daca albinele ar disparea. In timp ce studiile cu privire la modul in care neonicotinoidele au afectat albinele nu au fost concludente, autoritatile de reglementare europene au declarat ca riscurile sunt prea mari, si astfel, incepand cu anul 2013, a fost impusa o restrictie de folosire a insecticidelor in cauza. In provincia canadiana Ontario masuri similiare au fost luate in trecut, iar noi reguli sunt in curs de revizuire in SUA, cel mai mare producator mondial de seminte oleaginoase.

Cercetarile efectuate au declansat dispute aprinse dintre doi cercetatori de la aceeasi universitate, ce au opinii diferite legate asocierea pesticidelor neonictoinoide si declinul populatiilor de albine. Dezbaterea este atent supravegheata de fermieri, care si-au vazut recoltele de rapita distruse de un daunator de sol din cauza interdictiei, la nivelul Uniunii Europene, de utilizare a celor mai eficiente tehnologii de protectie a culturilor.

Norman Carreck, cercetator in cadrul universitatii Sussex, l-a acuzat pe colegul sau, Dave Goulson, ca ar fi administrat bondarilor doze foarte mari de imidacloprid. Carreck, care a studiat albinele timp de mai bine de 25 de ani, fiind director stiintific al Asociatiei Internationale pentru Cercetari Apicole, a constatat ca doza aleasa de profesorul Goulson si de catre colegii sai a fost de cateva ori mai mare decat ar fi fost posibil ca albinele sa asimileze in mediul natural.

Mai mult, Norman Carreck sustine ca experimentul a fost dus la extreme, incercand sa se reproduca un scenariu aproape imposibil. El a mai analizat si alte studii care au fost folosite pentru justificarea interzicerii si a constatat ca cercetatorii au administrat albinelor tot pesticidul deodata – si nu in doze mici la intervale regulate, asa cum s-ar fi intamplat in natura.

Norman Carreck concluzioneaza faptul ca interdictia europeana de doi ani, care a fost pusa in aplicare in decembrie 2013, ar putea face mai mult rau decat bine. Agricultorii au inceput deja sa foloseasca pesticide mai vechi care dauneaza biodiversitatii.

Profesorul Goulson, pe de alta parte, neaga ca ar fi supus albinele la o supradoza. El a declarat: “Norman este un pic selectiv atunci cand foloseste referinte cu privire la nivelul dozajului folosit in cadrul experimentului”. Goulson sustine ca unele studii efectuate in natura au evidentiat faptul ca nivelul de pesticide din polen si nectar este mult mai mari decat dozele folosite de el in cadrul experimentului. In acest context, Goulson sustine ca decizia de interzicere a pesticidului ar trebui extinsa si dincolo de luna decembrie, atunci cand expira perioada de prohibitie.

Decizia este acum in mainile Centrului de Ecologie si Hidrologie care, dupa ce va efectua propriile studii, va reveni cu o pozitie oficiala in privinta acestui caz.

Context

Neonicotinoidele afecteaza sistemul nervos central al insectelor, provocand paralizie sau deces. Semintele sunt acoperite cu neonicotinoide, insecticidul avand rolul de a proteja planta in primele faze de dezvoltare de atacul insectelor de sol.

Comisia Europeana a interzis trei tipuri de substante active apartinand clasei de neonicotinoide: clotianidin, imidacloprid si thiametoxam. Interdictia a venit ca urmare a unor studii care identifica neonicotinoidele ca avand un “efect grav asupra albinelor” expuse la insecticide din aceasta categorie.

Ramane de vazut ce decizie va lua CE in privinta neonicotinoidelor. Studiile trebuie sa fie bine documentate iar decizia sa fie atent cantarita, pentru ca o decizie buna poate face diferenta dintre succes si un colaps financiar al agriculturii la nivel european.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *