Un sistem eficient de cismele si tasnitori in Bucuresti ar reduce poluarea, ar garanta locuitorilor accesul la apa potabila gratuita si ar aduce economii semnificative la bugetul local si in randul bucurestenilor. Asociatia Militia Spirituala, alaturi de alte 15 organizatii din Bucuresti, lanseaza campania Cismele pentru Bucuresti, ca sa promoveze revitalizarea sistemului de cismele atat in randul autoritatilor publice, cat si in randul cetatenilor sceptici in ce priveste apa de la robinet.
Echipa din spatele proiectului se va adresa Ministerului Mediului si Garzii de Mediu pentru a vedea daca exista studii punctuale legat de colectarea deseurilor, in special a celor de masa plastica, pentru ca „de fapt aici e toata povestea campaniei noastre”, spune Mihail Bumbes, presedintele Asociatiei Militia Spirituala.
In acelasi timp, vor sa afle un status actualizat al tasnitorilor si cismelelor existente in Bucuresti: in administratia cui se afla acestea, cate au fost in 1990, ce s-a intamplat cu ele, cate exista in momentul de fata si care e starea lor. Pentru aceasta, vor solicita informatii de la administratiile publice de sector, primariile de sector, primaria capitalei si Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti.
In timp ce cismelele se alimenteaza din panza freatica, tasnitorile se alimenteaza din reteaua publica de apa. Astfel, voluntarii vor discuta si cu Apanova, care e responsabila de reteaua publica de apa, sa afle cate cismele au instalat acestia in ultimii ani si sa solicite niste studii privind calitatea apei. In plus, ii vor instiinta de demersul initiat, si ii vor invita la niste discutii de colaborare.
Militia Spirituala isi doreste sa acceseze si arhivele nationale, ca sa vada care era situatia cismelelor in perioada interbelica si in perioada comunista, sa vada care erau politicile publice in acele vremuri si sa faca un scurt istoric.
Dupa ce aduna toate aceste informatii, echipa va lansa o campanie de informare a bucurestenilor, insotita de o petitie si de o harta interactiva.
„Lansam o petitie prin care vrem sa strangem semnaturi care sa sustina demersul nostru in momentul in care vom merge catre pasul urmator, cand vom interactiona direct cu primariile de sector, vom avea discutii cu primari, cu consilieri s.a.m.d. Vom incerca sa-i convingem de initiativa noastra, de demersul nostru, ca e unul sustenabil si necesar bucurestenilor si Bucurestiului”, spune Mihail Bumbes.
Pe harta vor pune toate tasnitorile si cismelele existente, impreuna cu informatii privind starea fiecareia, dar si calitatea apei. Ei isi doresc ca fiecare cetatean sa se implice in campanie, asa ca harta e deschisa: oricine poate sa puna un pin prin care sa semnaleze o locatie unde, momentan, nu se afla nici o sursa de apa potabila publica, insa ar fi necesara.
Procesul de informare a bucurestenilor va include o campanie de stenciluri, de stickere si de fotografie.
„In primul rand, vrem sa-i incurajam pe oameni sa consume apa din reteaua publica, care e potabila, ca sa-i dezobisnuim de a mai cumpara si sa ii informam si cu privire la campanie, si cu privire la faptul ca pe langa ca dau banii pe PET, contribuie si la poluare”, spune Alexandra Panait, membra voluntara a Asociatiei Militia Spirituala. „Cred ca-i mai degraba o campanie de constientizare. Marile companii se straduiesc sa recupereze PET-urile pe care le vand pentru a le recicla, si nu au sorti de izbanda, desi se chinuie de foarte mult timp, PET-urile sunt aruncate, chiar si reciclarea PET-urilor implica costuri foarte multe, cred ca tasnitorile ar rezolva partial problema asta. Apoi, la nivel de cheltuieli ale autoritatilor locale, cred ca o tasnitoare de exemplu poate inlocui mult mai bine corturile acelea, anti-canicula. Oricum se investesc niste fonduri in ele, paznic, apa – la PET – si tot asa. Cred ca ar putea fi utilizate fondurile alea pentru constructia de tasnitori, care sunt si o varianta mult mai sustenabila. In sensul ca presupun costuri mai mici”, mai spune Alexandra.
Inainte de a merge catre autoritati, echipa va mai intocmi o documentare de bune practici din minim zece orase de pe mapamond. Ei au facut o predocumentare legat de asta, insa ar vrea sa aiba o evidenta mult mai clara legat de sistemele de apa potabila publica din marile orase.
Asta ii va ajuta, apoi, la realizarea unui concept de politica publica. Cu toate datele adunate, ONG-urile implicate in campanie vor adresa autoritatilor o propunere punctuala, cerandu-le acestora sa faca un studiu de fezabilitate, sa vada unde ar trebui amplasate mai multe cismele.
„Pentru ca anticipam ca e o campanie lunga, ii vom chestiona inclusiv pe viitorii candidati la primaria capitalei, si candidatii pentru posturile de consilieri in consiliul general al Municipiului Bucuresti. Cumva, e prielnic acest moment, e numai bine ca putem pune presiune iar ei pot lua o decizie. In final, scopul nostru e ca primaria, consiliul Municipiului Bucuresti sa adopte o rezolutie, prin care sa stabileasca ca punctual vor spune da, incepand cu data cutare vor fi revitalizate, reinstalate, revigorate etc. sistemele de tasnitori si cismele publice”, a declarat Bumbes.
ONG-urile cred ca isi vor atinge obiectivele cel mai curand in 2017, dar asta depinde de raspunsul autoritatilor. In paralel, insa, ei vor incerca sa convinga Apanova sa instaleze macar 100 de tasnitori publice pe cont propriu (adica sa primeasca aprobarea primariei, dar sa foloseasca resurse proprii), eventual intr-un anume cartier, ca sa fie un experiment. S-ar putea analiza astfel consumul de PET-uri – inainte si dupa instalarea cismelelor sau tasnitorilor.
Extinderea sistemului de cismele publice ar reduce cu cel putin 30% cheltuielile capitalei pentru salubritate
Bucurestiul are, la ora actuala, un numar insuficient de cismele si tasnitori publice pentru a satisface setea bucurestenilor intr-o zi obisnuita de vara (mai ales in zonele aglomerate). Este vorba despre aproximativ 70 de cismele si tasnitori, dintre care nu toate sunt functionale, la un total de 1.883.425 de locuitori, pe cand, in Roma, capitala Italiei, exista 2500 de cismele la 2.923.000 persoane.
Consumul de apa imbuteliata, care, conform studiilor facute de Institutul Pacific, este in cea mai mare parte apa de la robinet, antreneaza o serie de costuri atat pentru mediu, cat si pentru bugetul local. Accesul la apa este un drept garantat de Organizatia Natiunilor Unite. Lipsa cismelelor publice il obliga pe fiecare locuitor al capitalei sa cumpere apa imbuteliata ori de cate ori ii este sete, iar asta duce la o cantitate ridicata de deseuri provenite din PET-uri. Aceasta se traduce printr-un volum ridicat de PET-uri pe care capitala il produce.
Potrivit statisticilor nationale, in toata tara se produc peste 133.000 de tone de deseuri provenite din PET-uri, doar 25%-26% fiind colectate. Locuitorii capitalei suporta costuri de salubrizare de circa 100 milioane de lei anual, pentru fiecare sector din Bucuresti. Dezvoltarea sistemului de cismele publice ar putea reduce cu cel putin 30% volumul de deseuri si costurile de salubritate, potrivit exemplului altor orase.
Conform autoritatilor din Manly (Sydney, Australia), prin instalarea a sase cismele, se estimeaza ca s-a redus cu 150.000 de litri cantitatea de apa cumparata, ceea ce inseamna un numar de 25.000 de PET-uri. Rezultatele sunt cu atat mai spectaculoase cu cat volumul de deseuri colectate de la containerele de reciclare din apropierea cismelelor a scazut cu 30%-40% (se estimeaza ca 50% dintre acestea ar fi reprezentat sticle din plastic).
Apa imbuteliata reprezinta o industrie uriasa, care a pornit de la crearea unei cereri artificiale si care are costuri inimaginabile pentru natura. Pentru producerea unui PET de 1 litru de apa, se folosesc 3 litri de apa. La aceasta, se adauga consumul de carburant si emisiile de gaze cu efect de sera care rezulta din transport si racire.
Conform datelor Eurostat, Bucurestiul este printre cele mai poluate capitale europene, nivelul de poluare fiind de cinci ori peste normele europene. Ca raspuns, capitala are printre cele mai slab dezvoltate politici de mediu, in vreme ce sunt deja municipalitati care au interzis vanzarea sticlelor de apa imbuteliata, precum Bundanoon (Australia), San Francisco si Seattle in timp ce Chicago a introdus o taxa de 5 centi pentru fiecare recipient.
In conditiile in care Primaria Capitalei se ocupa in fiecare vara de instalarea corturilor in care locuitorii capitalei pot primi apa gratis, organizatiile implicate in campanie considera ca exista interes din partea autoritatilor pentru a rezolva aceasta problema. Revitalizarea sistemului de cismele al Bucurestiului este o investitie in mediu si in calitatea vietii, care ar putea sa reduca cu cel putin 30% cheltuielile capitalei pentru salubritate.
