Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos.
Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice depozitate in gropile de gunoi impreuna cu materiale periculoase pot genera cocktail-uri toxice care ajung mai apoi in sol si in panza freatica. In plus, gazul metan produs in procesul de fermentare a deseurilor organice contribuie semnificativ la poluarea aerului.
Fractia biodegradabila care consta in resturi alimentare, deseuri compostabile provenite din gradina si bucataria privata, reprezinta peste 50% din totalul de deseuri generate, iar in combinatie cu alte tipuri de deseuri formeaza fractia umeda, depozitata in rampele de deseuri
In cazul in care biodeseurile sunt colectate combinat cu alte tipuri de deseuri reciclabile, acestea contamineaza fractia reciclabila si astfel duc la reducerea gradului de recuperabilitate in statii de sortare, care in prezent, in majoritatea cazurilor este de maximum 10%. Depozitarea biodeseurilor in rampele de deseuri duce la cresterea emisiilor cu efect de sera, reduce potentialul de reciclare si este un mod de gestionare ineficient si neconform cu ierarhia deseurilor.
Cum putem colecta separat?
Deseurile organice pot fi sortate individual (pentru locuitorii de la case), in incaperi speciale pentru deseuri in cladirile etajate sau in containere comune plasate in locuri special amenajate din oras.
Experienta arata insa ca este mai eficienta (grad de puritate mai mare) o metoda de colectare care sa permita identificarea sursei de contaminare a fluxului de deseuri, asa cum se intampla in cazul containerelor care apartin unei singure cladiri (casa sau cladire etajata) si nu unei zone mai largi, care permite anonimatul utilizatorilor.
Cum se poate colecta cu succes chiar si in orasele mari?
Pana nu demult se admitea tacit ca deseurile organice pot fi colectate cu succes doar in localitatile mici, in care populatia locuieste in case individuale sau locuinte cu putine etaje. Iata ca o serie de mari orase din lume demonstreaza ca pot colecta separat acest tip de deseuri, intr-o proportie la fel de mare.
Experienta orasului Milano arata ca densitatea populatiei sau preponderenta cladirilor inalte nu sunt factori determinanti in succesul sau esecul unui program de colectare selectiva a deseurilor organice.
Milano, un oras cu peste 1,4 milioane de locuitori, cu o densitate mare a populatiei si multe cladiri inalte, a devenit un model de succes in privinta colectarii deseurilor oganice. Milano si-a lansat sistemul de reciclare a deseurilor organice la nivelul intregului oras in noiembrie 2012 si este acum cel mai mare oras din lume in care se foloseste o schema formala de separare a materiilor organice. Este de asemenea orasul cu cele mai mari rate de colectare din Europa, cu o media de 95 kg de deseuri alimentare pe cap de locuitor, pe an.
Aproape 90% din populatia milaneza locuieste in cladiri etajate si cu toate acestea rata de contaminare ramane sub 5%.
Schema a fost implementata gradat. Prima faza care a acoperit prima zona s-a intamplat in noiembrie 2012, a doua in iunie 2013, a treia in decembrie 2013 si a patra in iunie 2014. Asadar, in mai putin de un an si jumatate a fost acoperita 100% din populatia orasului.
Acest succes spectaculos se datoreaza mai multor factori de proiectare a programului, dar si unei lansari pregatite minutios. Sunt de retinut urmatoarele aspecte ale programului:
Coerenta cu alte politici publice – Colectarea selectiva a deseurilor organice in Milano este o politica in coerenta cu masura de interzicere a sacosele de polietilena in Italia, unde in supermarketuri se mai pot cumpara doar sacose biodegrabile care se pot folosi apoi ca saci pentru deseurile organice.
De asemenea, in cladirile din oras nu mai exista tobogane pentru gunoi. Construirea acestora nu mai este permisa in cladirile noi, iar in cele vechi acestea au fost inchise.
Modul de colectare – Colectarea deseurilor se face in containere plasate la parterul fiecarei cladiri etajate, chiar daca vorbim de zgarie nori, si fiecare locatar are indatorirea de a aduce aceste deseuri in containerul comun. Spre deosebire de sistemul de depozitare in containere exterioare cladirilor, contaminarea cu alte tipuri de deseuri este mai usor de controlat, amendat si corectat atunci cand se poate identifica sursa contaminarii.
Distribuirea unui kit de inceput – Cu 10 saptamani inainte de lansarea programului, locuitorii din oras au inceput sa primeasca la usa un kit de inceput care cuprindea un container de bucatarie ventilat si un set de 50 de saci biodegrabili (suficienti pentru jumatate de an). Aceste unelte asigurau un nivel de confort locatarilor, care putea sa manipuleze aceste deseuri fara sa fie incomodati de scurgeri sau mirosuri neplacute.
Informare si comunicare – S-a observat ca informarea functioneaza cel mai bine cu doua luni in avans – destul timp pentru ca locatarii sa se obisnuiasca cu ideea. Campania a inceput cu publicitate stradala, distribuirea de brosuri in casutele postale si lansarea unui site si a unei aplicatii gratuite – ambele ajutand oamenii sa afle mai multe si sa puna intrebari despre schema. Procesul de distribuire a kit-ului a oferit echipei de informare ocazia de a interactiona direct cu rezindentii, de a discuta schimbarile si de a lamuri orice ingrijorari. Intr-o cladire etajata, in care este adesea greu sa intri in contact cu oamenii, aceasta a fost o strategie foarte eficienta.
Desi perceptia generala este ca educarea oamenilor e un proces de lunga durata, programul a avut cea mai mare rata de succes in prima saptamana de la lansare. Asadar, oamenii nu sunt greu de educat, dar n-ar trebui sa fie nevoiti sa faca un efort substantial sau sa fie inconfortabil pentru ei sa participe la colectarea selectiva. Sistemul trebuie sa fie cat mai prietenos cu utilizatorul posibil.
Amenzi si recompense – S-a dovedit a fi foarte important ca locatarii sa fie informati constant in legatura cu performanta lor in a colecta corect aceste deseuri si consiliati pentru a imbunatati acest proces. In acelasi timp, toti locatarii unei cladiri impart amenzile pentru colectarea gresita, dar pot in acelasi timp sa fie premiati pentru performanta lor prin finantari dedicate proiectelor comunitare/ scolilor locale.
Flota variata de vehicule pentru transportarea deseurilor – S-a constatat ca pentru confortul locatarilor este preferabila colectarea de doua ori pe saptamana a deseurilor organice, care constau in majoritate in resturi alimentare. Aceste deseuri sunt mai grele si mai putin voluminoase, asadar pentru transportarea lor nu este nevoie de camioane cu comprimare, de care ar fi nevoie insa in cazul altor tipuri de deseuri. Este important sa se evalueze si acest aspect atunci cand se decide componenta flotei de transport a deseurilor, pentru minimizarea costurilor.
Ce se intampla in Romania?
Conform statisticilor oficiale, in Romania nivelul de compostare este zero, insa un numar tot mai mare de persoane sorteaza si trateaza biodeseurile in propria locuinta, in special cei care locuiesc la case, in mediul urban sau rural. Ingrasamantul rezultat este folosit in propria gradina sau valorificat dupa caz.
Avantajele compostarii individuale implica faptul ca tratarea deseurilor organice este realizata pe loc. Nu exista costuri suplimentare provenite din colectare, maruntire, aerisire, etc. Este nevoie doar de o investitie initiala, care este mult mai mica comparativ cu compostarea centralizata. Costurile sunt reduse, nesemnificative de amortizare, iar tehnologia nu implica consum energetic, poluare, etc.
Prin transformarea materiei organice in compost nu doar se evita utilizarea gazelor care se folosesc in mod obisnuit la producerea fertilizatorilor sintetici, ci se si elimina eliberarea in atmosfera a acestor gaze, care provoaca incalzirea globala. Separarea la sursa a fractiei bioegradabile si compostarea individuala poate duce la cresterea semnificativa a gradului de resurse reciclabile recuperate si reciclate.
In articolele viitoare, vom prezenta povestile de succes a mai multor romani care isi composteaza propriile deseuri organice.
Puteti afla mai multe despre miscarea ZeroWaste in Romania pe pagina dedicata.
Sursa: The Organic Stream
Sursa foto: Ihearth.org