In 2013, peste 18 milioane de agricultori din toata lumea au cultivat plante modificate genetic

Nicolai: România are poten?ialul de a deveni lider în producerea de combustibil bio
In 2013, peste 18 milioane de agricultori au cultivat plante biotehnologice
In 2013, peste 18 milioane de agricultori au cultivat plante biotehnologice

Serviciul International pentru Achizitionarea Aplicatiilor din domeniul Biotehnologiei Agricole (ISAAA) a publicat astazi un raport care indica faptul ca in 2013, peste 18 milioane de agricultori din 27 de tari au cultivat plante biotehnologice, ceea ce reprezinta o crestere de 5 milioane ha (3 %) a suprafetei mondiale cultivate cu astfel de culturi. Anul 2013 marcheaza, totodata, si primele insamantari in scop comercial cu porumb biotehnologic modificat pentru rezistenta la seceta, in Statele Unite.

 

Suprafata mondiala cu plante biotehnologice a crescut de la 1,7 milioane ha, in 1996 la peste 175 milioane ha, in 2013. In acest interval de 18 ani, a fost inregistrata o marire de peste 100 de ori a suprafetei cu culturi biotehnologice produse in scop comercial. Statele Unite continua sa se situeze in fruntea statelor ce cultiva plante biotehnologice la nivel mondial, cu 70,1 milioane ha – sau 40 % din suprafata mondiala totala.

„Suprafata totala cultivata cu plante biotehnologice in lumea intreaga se situeaza in momentul de fata la 175 milioane ha, respectiv o data si jumatate suprafata totala a Chinei”, a spus Clive James, autorul raportului si fondator si presedinte emerit al organizatiei ISAAA. „Fiecare tara din primele zece care au cultivat plante biotehnologice in 2013 a facut-o pe suprafete de peste 1 milion de hectare, oferind astfel o baza larga pentru cresterea viitoare.”

Potrivit raportului, peste 90% din agricultorii care au adoptat biotehnologiile agricole (respectiv, 16,5 milioane) sunt din categoria exploatatiilor de mici dimensiuni si sarace in resurse. Dintre tarile cultivatoare, opt sunt tari industrializate si nouasprezece, tari in curs de dezvoltare. Anul 2013 este cel de-al doilea an consecutiv in care tarile in curs de dezvoltare au detinut suprafete mai mari cu culturi biotehnologice decat tarile industrializate, lucru care reflecta increderea si siguranta pe care o manifesta milioane de agricultori din lumea intreaga fata de noile tehnologii, dat fiind faptul ca toti acesti producatori doresc sa evite riscurile si au avut ocazia sa constate beneficiile furnizate. Aproape 100% din fermierii care cultiva pentru prima data plante biotehnologice continua sa le insamanteze an dupa an, se observa in raport.

Doua noi culturi rezistente la seceta

Dat fiind impactul secetei asupra productivitatii culturilor – accentuat, in ultimul timp, de modificarile climatice –, rezistenta plantelor la seceta este apreciata in mod deosebit. In Statele Unite, circa 2000 de agricultori din „cordonul porumbului” – regiune expusa secetei – au cultivat anul trecut circa 50 000 ha din primul hibrid de porumb modificat genetic pentru rezistenta la seceta. De asemenea, Indonezia – pe locul patru din punctul de vedere al densitatii populatiei – si-a creat si aprobat primul hibrid de trestie de zahar rezistent la seceta din lume (primul hibrid biotehnologic de trestie de zahar care va fi aprobat la nivel mondial) si intentioneaza sa il lanseze spre vanzare, in scopul cultivarii comerciale, in 2014.

„Culturile biotehnologice isi dovedesc valoarea globala, ca mijloc de ajutorare a agricultorilor saraci, care se confrunta cu rezerve de apa din ce in ce mai scazute si o presiune din ce in ce mai mare din partea speciilor de buruieni si daunatori, iar efectele modificarilor climatice nu vor face decat sa creasca nevoia unor astfel de tehnologii.”, spune Clive James.

Hibridul de porumb biotehnologic rezistent la seceta a fost donat Africii prin proiectul „Water-efficient Maize for Africa” (WEMA), un parteneriat public-privat, format de companiile Monsanto si BASF, finantat de fundatiile Gates si Buffet si derulat sub coordonarea Centrului International pentru Ameliorarea Porumbului si Graului (International Maize and Wheat Improvement Center – CIMMYT), din Mexic si Fundatiei Africane pentru Tehnologie Agricola (African Agricultural Technology Foundation – AATF), din Kenya. Cultivarea porumbului biotehnologic rezistent la seceta, in Africa este asteptata in anul 2017. Pe continentul african, seceta este principalul factor limitativ al productivitatii porumbului – planta de care depinde supravietuirea a 300 milioane de oameni.

Culturile biotehnologice din China. Situatie actuala si perspective

Cu o populatie de 1,3 miliarde de persoane, China este cea mai populata tara din lume. In perioada 1996-2012, cultura bumbacului biotehnologic a adus Chinei beneficii economice estimate la peste 15 miliarde $, din care 2,2 miliarde $ numai in ultimul an. Culturile biotehnologice au adus beneficii importante atat agricultorilor chinezi, cat si mediului inconjurator din aceasta tara, consumul de insecticide scazand cu 50% sau mai mult in cazul culturilor de bumbac biotehnologic.

„China cunoaste deja beneficiile bumbacului biotehnologic pentru fibra si ar putea profita si de pe urma porumbului biotehnologic, obtinand o productie de boabe mai mare si mai buna, pentru consumul furajer”, observa Clive James. „China ar putea beneficia si de pe urma autorizarii modificarilor  biotehnologice la orez, produsul asiatic de baza.”

Unii observatori presupun ca statul chinez pregateste terenul pentru autorizarea unei culturi biotehnologice de importanta majora, ca porumbul cu fitaza – hibrid care a primit aviz favorabil pentru biosecuritate in 2009, cand au fost aprobate si doua modificari biotehnologice la orez. Cererea de furaje necesare septelului national chinez, de 500 milioane de porcine si 13 miliarde de pasari, face ca aceasta tara sa depinda din ce in ce mai mult de importurile de porumb, pentru suplimentarea celor 35 milioane ha de porumb pe care le cultiva.

Suprafetele cresc, in tarile in curs de dezvoltare

Extinderea suprafetelor biotehnologice din tarile in curs de dezvoltare continua. In 2013, agricultorii sud-americani, asiatici si africani au cultivat, in total, 54% din suprafata mondiala cu plante biotehnologice (care a inregistrat o crestere de 2% fata de 2012), largind astfel distanta dintre tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare, din punctul de vedere al suprafetelor, de la circa 7 milioane ha (2012), la 14 milioane ha (2013).

Continentul sud-american a cultivat, in total, 70 milioane ha (41%) din suprafata biotehnologica mondiala, in timp ce Asia a cultivat 20 milioane ha (11%), iar Africa, doar putin peste 3 milioane ha (2%).

„Cresterea din tarile industrializate si de pe pietele mature din tarile in curs de dezvoltare a continuat pe o linie constanta in 2013, dat fiind ca ratele de adoptie s-au situat la 90% sau mai mult, nemailasand loc extinderii”, a spus Clive James. „Anul trecut, in fruntea esalonului de crestere s-au situat tarile in curs de dezvoltare, respectiv Brazilia, care a inregistrat o ascensiune impresionanta, de 3,7 milioane ha (10%), ajungand la 40,3 milioane ha. In anul care vine, este asteptata continuarea acestei tendinte in tarile in curs de dezvoltare, Brazilia situandu-se tot in frunte, incheind, ca de fiecare data, «bucla» cultivatorilor principali, alaturi de Statele Unite”.

Succesul acestor culturi in tarile in curs de dezvoltare se explica de multe ori prin parteneriatele public-private. De exemplu, in cadrul unei cooperari cu firma BASF, Brazilia a creat si autorizat un hibrid de soia, rezistent la ierbicide, care este acum gata de comercializare, dupa ce a traversat toate etapele necesare, de creare si perfectionare a produsului. Asemenea parteneriate creeaza un sentiment de mandrie, care, la randul ei, genereaza incredere si o atmosfera stimulativa, necesare reusitei.

Bazandu-se numai pe resurse nationale, corporatia braziliana EMBRAPA a creat si obtinut autorizatie pentru un hibrid de fasole, rezistent la virusuri – o realizare care constituie o contributie importanta la principiul sustenabilitatii.

Rezolvarea impasului in care se afla procesul de autorizare a culturilor biotehnologice

Tarile in curs de dezvoltare continua sa faca pasi inainte in directia cercetarii si dezvoltarii biotehnologice si comercializarii acestor culturi si au facut dovada vointei politice vizavi de autorizarea de noi caracteristici biotehnologice, se mai observa in raport. Autorizatiile din 2013 privesc tari ca:

Bangladesh-ul, care si-a aprobat prima cultura biotehnologica – vanata Brinjal, hibrid creat printr-un parteneriat public-privat, incheiat cu o societate indiana, numita Mahyco. Bangladesh-ul constituie un model exemplar pentru tarile mici si sarace, prin faptul ca a „spart” impasul in care se gasea procesul de autorizare a cultivarii vinetei biotehnologice in scop comercial, atat in India, cat si in Filipine. Bangladesh-ul intentioneaza, de asemenea, sa legifereze si hibridul de orez „Golden Rice” si cartoful biotehnologic.
Indonezia – a autorizat cultivarea trestiei de zahar rezistenta la seceta, in scop alimentar, intentionand sa inceapa insamantarile in 2014.
Panama – a autorizat cultivarea porumbului biotehnologic.

Evolutiile continue din domeniu, alaturi de rata de adoptie din ce in ce mai ridicata in randul agricultorilor mici si saraci constituie factori importanti pentru viitorul adoptiei culturilor biotehnologice la nivel mondial. Evolutiile deosebite din 2013 privesc regiuni ca:

Africa – unde Burkina Faso si Sudanul si-au crescut suprafetele de bumbac biotehnologic cu un impresionant 50 % si, respectiv, 300 %. De asemenea, alte sapte tari africane detin in prezent loturi experimentale biotehnologice, ca un penultim pas spre autorizatia de comercializare. Printre aceste tari se numara: Camerunul, Egiptul, Ghana, Kenya, Malawi, Nigeria si Uganda.
Filipinele – pe cale sa isi incheie etapa experimentala, constand in loturi de orez „Golden Rice”.

Lipsa unor sisteme de reglementare adecvate, bazate pe stiinta, necostisitoare si rapide continua sa fie principalul obstacol al procesului de adoptie din Africa (si din intreaga lume).

Situatia culturilor biotehnologice in Uniunea Europeana

Suprafata modesta cultivata cu plante biotehnologice in Uniunea Europeana a inregistrat o crestere de 15% in intervalul 2012-2013. Cinci tari din UE au cultivat 148 013 ha de porumb biotehnologic in 2013, inregistrand o crestere cu 18 942 ha fata de anul anterior. Spania s-a situat in fruntea statelor cultivatoare din UE, cu un nivel-record de 136 962 ha de porumb biotehnologic, inregistrand o crestere de 18% fata de 2012. Romania si-a mentinut aceeasi suprafata ca in 2012. Portugalia, Cehia si Slovacia au cultivat suprafete mai mici de porumb biotehnologic decat in 2012, motivul prezentat in raport fiind procedurile greoaie de declarare impuse de UE agricultorilor.

Culturile biotehnologice aduc beneficii din punctul de vedere al sigurantei alimentelor, sustenabilitatii si mediului

In perioada 1996-2012, culturile biotehnologice au adus contributii clare productiei agricole, prin: reducerea cheltuielilor de productie si cresterea productivitatii (estimata la 377 milioane t si evaluata la 117 miliarde $); beneficii aduse mediului, datorita eliminarii unui consum de 497 milioane kg de pesticide (substanta activa); diminuarea emisiilor de CO2 cu 27 miliarde kg, numai in 2012 (echivaland cu scoaterea din circulatie a 12 milioane de automobile timp de un an); conservarea biodiversitatii, prin evitarea introducerii in cultura a 123 milioane ha de teren in intervalul mentionat si atenuarea saraciei a 16,5 milioane de mici exploatatii si familii de agricultori, totalizand peste 65 milioane de persoane.

Cifre consecvente

Statele Unite au continuat sa conduca esalonul in 2013, cu 70,1 milioane ha si o rata de adoptie de 90%, la toate culturile. Brazilia s-a plasat pe locul doi pentru al cincilea an la rand, crescandu-si suprafata cultivata cu plante biotehnologice mai mult decat oricare alta tara – inregistrand un spor-record de 3,7 milioane ha (10%), fata de 2012. Argentina s-a mentinut in continuare pe locul trei, cu 24,4 milioane ha. India, care a „detronat” Canada, situandu-se in locul acesteia, pe locul patru, a inregistrat o suprafata-record de bumbac biotehnologic, de 11 milioane ha, avand o rata de adoptie de 95%. Canada s-a situat pe locul cinci, cu 10,8 milioane ha, inregistrand o scadere a suprafetelor de rapita canola, insa pastrandu-si o rata de adoptie ridicata, de 96%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *