Misiunea principala a Biroului European de Mediu (EEB) este de a promova o politica activa de protectie a mediului la nivel european. Asociatia GEC Bucovina (structura gazda a centrului “Europe Direct” Bucovina Suceava) este membra a EEB, din anul 2003. Toate organizatiile care s-au afiliat EEB au in comun urmatoarele: au adoptat cu toata convingerea politicile Uniunii Europene de protectie si conservare naturala a mediului inconjurator; impartasesc convingerea ca politicile regionale legate de mediu si comportamentul social nu merg in directia normala pentru o dezvoltare sanatoasa a societatii; cred in importanta actiunii coordonate a membrilor si potentialilor colaboratori in sensul dezvoltarii durabile, alaturi de sustinerea europeana a protejarii mediului.
Actiunile care implica sustinerea EEB nu sunt doar chestiuni de politica legate de mediul natural, ci implica viata sociala, economica si culturala a regiunilor in care membrii sai sunt activi. De asemenea, EEB recunoaste influenta majora a institutiilor europene, in interiorul granitelor sale, cat si la nivel global, care sa asigure un mediu natural bine pastrat. EEB cuprinde in randurile sale organizatii membre care au orientare, abordare, prioritati, precum si modalitati diferite de a se face ascultate..
Ca rezultat imediat, EEB a devenit un instrument efectiv in implementarea politicilor de mediu la nivelul Uniunii Europene, in majoritatea sectoarelor care trebuiesc aliniate legislatiei de mediu, pentru a asigura compatibilitate la nivel de strategii si obiective avand ca scop comun – protejarea mediului.
In Uniunea Europeana, principalele reglementari pentru mediu, transpuse si in legislatia romaneasca, sunt: Conventia de la Aarhus (2001), Directiva privind raspunderea pentru mediul inconjurator (DRM, 2010) si Directiva privind crimele de mediu (2012). Conventia de la Aarhus reprezinta un instrument excelent pentru accesul societatii civile, a publicului larg, al cetatenilor, la informatii, participare si justitie.
In schimb, Directiva privind raspunderea pentru mediul inconjurator a ramas doar un document formal, pentru ca cele mai multe state membre limiteaza domeniul de aplicare al acesteia. Datorita locului lasat pentru interpretare, exista doar putine cazuri de aplicare concreta. Aceasta abordare administrativa nu rezolva situatiile concrete de pagube materiale sau vatamari corporale.
Directiva privind crimele de mediu foloseste pentru prima data in Europa dreptul penal pentru a combate ilegalitatile de mediu, dar are, la fel ca Directiva privind raspunderea pentru mediul inconjurator, notiuni vagi din punct de vedere legislativ. Avocatii o vad ca pe un prim pas spre o lege penala de mediu cu adevarat europeana. Din nou, termenii pot interpreta in mod subiectiv, astfel incat in prezent, punerea in aplicare ramane aproape de zero.
Deci, desi exista initiative legislative in Uniunea Europeana, este inca mult de facut in privinta concretizarii modalitatilor de aplicare a legislatiei de mediu. Uniunea Europeana ar putea face mai mult in acest domeniu, exista suficient spatiu la Curtea Penala Internationala pentru includerea in domeniul sau de competenta si a crimelor de mediu.
Dar justitia de mediu inseamna mai mult decat asigurarea accesului la informatii, prevenirea si remedierea daunelor aduse mediului si pedepsirea criminalilor de mediu. Justitia de mediu inseamna in egala masura, si impartirea echitabila a resurselor pentru toata planeta si impartirea echitabila a prejudiciilor produse. Este vorba despre plafonarea accesului la utilizarea resurselor de catre cei care folosesc mai mult decat partea lor echitabila.
Este vorba despre a face conexiuni necesare la nivel mondial, atat referitoare la terenuri si transferul de industrii murdare, cat si la consumul excesiv si deversarile de deseuri, privite la o scara globala .
Biroul European de Mediu (cu sediul la Bruxelles) a luat deseori pozitie cu privire la aceste aspecte si isi propune sa continue aceasta activitate, intensificandu-si eforturile pentru promovarea agendei justitiei de mediu. Dupa mai mult de trei ani de munca a aproximativ 100 de cercetatori, juristi si activisti din 18 tari de pe 4 continente, proiectul EJOLT este gata sa lanseze “Atlasul de Justitie de Mediu”: un website interactiv cu o harta care se conecteaza la o baza de date foarte mare (de aproximativ 1000 de conflicte ecologice), permitand cautari in functie de tara, organizatie, produs si altele.
Pe 19 martie a.c., Biroul European de Mediu si Biroul de legatura al Programului de Mediu al Natiunilor Unite pentru institutiile Uniunii Europene vor gazdui la Bruxelles, un eveniment legat de promovarea justitiei de mediu, unde se va lansa website-ul interactiv, se vor prezenta unele studii de caz si se vor purta discutii cu privire la recomandari de implementare politica.
Co-presedintii Csaba Korosi si Macharia Kamau ai Grupului de lucru au avut 29 de zile pentru 8 intalniri de dialog cu statele membre si organizatiile societatii civile, intr-o perioada intensa si interesanta pentru definirea cadrului pentru viitoarele obiective de dezvoltare durabila (SDG). Aceste informatii sunt abia acum rezumate si lansate intr-un document numit Zona de focalizare. Acest document nu este inca proiectul-pilot al cadrului propus de SDG, ci doar creioneaza obiectivele.
Acest document va fi discutat la urmatoarea Adunare Generala. Raportul ofera o privire de ansamblu asupra zonelor si obiectivelor unde trebuie sa se lucreze in continuare. S-au identificat 19 domenii, care pot fi gasite pe website-ul general al Organizatiei Natiunilor Unite. Trebuie inca mult de lucrat pentru ca unele subiecte importante, de interes pentru mediu, sa fie mentionate; in acelasi timp sunt multe aspecte redondante sau lipsite de importanta. Prezentarea generala este destul de completa si ofera suficiente unghiuri de abordare in continuare.
Vestea buna este ca se pune mai mult accent pentru a acoperi inegalitatile dintre bogati si saraci, dar, din pacate, prea multi sunt cei care cred in faptul ca o crestere economica globala si industrializarea intensiva sunt singurul raspuns la aceste probleme. Cresterea economica in tarile sarace este absolut necesara, dar o crestere infinita pretutindeni va provoca daune uriase de mediu si, inevitabil, conflicte sociale grave. Conceptul de “limite planetare” nu este inca suficient luat in serios (se poate accesa documentul de pozitie ONG Major Group la adresa:
Anual se fac monitorizari privind coerenta politicilor Uniunii Europene, deoarece acestea afecteaza dezvoltarea durabila la nivel mondial. Este necesara o revizuire a politicilor agricole comunitare, pentru a consolida suveranitatea alimentara. Este necesara infiintarea unui tribunal international cu privire la infractiuni de mediu. Acestea sunt doar trei dintre numeroasele recomandari facute de echipa EJOLT, pe baza raportului publicat recent privind dreptul international si “datoria ecologica”.
Concepte ca “datoria climatica ecologica” si “limite planetare” sunt instrumente care ilustreaza si operationalizeaza obligatiile statelor (pana acum ignorate), asa cum sunt definite de universalitatea drepturilor omului – si accentueaza importanta drepturilor colectivitatilor.
“Organizatiile de Justitie de Mediu (OJM) au aparut datorita numeroaselor conflicte cauzate de cresterea metabolismului social si a inegalitatilor la nivel mondial dintre putere si venituri. Acestea au dus la nedreptati in accesul la resursele naturale si in sarcinile de poluare. OJM nu s-au nascut din citirea cartilor, dar au produs propriile carti (si materiale documentare), ca produse secundare al activismului lor.
Miscarile Justitiei de Mediu raspund si exprima conflictele care apar, de la conflictul dintre cresterea economica si mediul ca sursa de mijloace de trai – si ca un site de valori culturale. ”
Cei 18 autori, majoritatea colaboratori in EJOLT, incheie astfel un raport revizuit biunivoc pe baza legaturii dintre stiinta si activism. Lucrarea a fost scrisa de Joan Martinez-Alier, Isabelle Anguelovski, Patrick Bond, Daniela Del Bene, Federico Demaría Julien-Francois Gerber, Lucie Greyl, Willi Haas, Hali Healy, Victoria Marín-Burgos, Godwin Ojo, Marcelo Firpo Porto, Leida Rijnhout, Beatriz Rodríguez-Labajos, Joachim Spangenberg, Leah Temper, Rikard Warlenius si Ivonne Yánez. Lucrarea a fost publicata in Jurnalul de Politici Ecologice, vol. 21: 19-60. Lucrarea completa poate fi accesata gratuit la adresa:x
