O alimentatie bogata in fructoza are ca efect, la adolescenti, cresterea riscului de a suferi de depresie, anxietate si stres.
Fructoza este un zahar prezent in mod natural in fructe si legume, dar este adaugat si la multe bauturi si alimente procesate, de la biscuiti pana la inghetata. Zaharul obisnuit contine si el fructoza. (Din punct de vedere chimic, zaharul este o substanta numita sucroza, iar sucroza este un dizaharid, molecula ei fiind compusa dintr-o molecula de glucoza si una de fructoza. in organism, sucroza este descompusa de enzime specifice in cele doua molecule componente – glucoza si fructoza.)
Consumul ridicat de fructoza pare sa fie asociat cu o serie de boli grave precum cancer, boli de inima, hipertensiune, afectiuni renale, diabet tip 2 si chiar dementa.
Acum, in urma unui nou studiu, cercetatorii de la Emory University, din Atlanta, SUA, spun ca fructoza stimuleaza si anumite cai neuronale care infleunteaza raspunsul creierului la stres, ceea ce are efecte semnificative asupra comportamentului. Printre altele, poate inrautati simptomele anxietatii si ale depresiei.
Aceste efecte sunt deosebit de ingrijoratoare mai ales in adolescenta, etapa in care se dezvolta raspunsul la stres al organismului. Daca sistemul de raspuns la stres devine prea sensibil, adolescentii risca sa fie, la maturitate, mai susceptibili la efectele stresului.
Expunerea prelungita la stres poate duce la cresterea tensiunii arteriale, slabeste sistemul imunitar, mareste riscul aparitiei bolilor cardiace si a atacului vascular cerebral, contribuie la aparitia infertilitatii si accelereaza procesul de imbatranire.
Studiul cercetatorilor de la Emory University a fost realizat pe animale, autorii administrand sobolanilor de laborator adolescenti si adulti fie o dieta standard, fie una bogata in fructoza.
Dupa 10 saptamani, au expus animalele la stres, fie obligandu-le sa inoate, fie plasandu-le intr-un labirint asezat la inaltime.
Sobolanii adolescenti hraniti cu dieta bogata in fructoza au prezentat un raspuns hormonal distinct la stres, caracterizat inclusiv prin producerea unor cantitati mai mari de cortizol (un hormon al stresului) comparativ cu sobolanii adulti, si au manifestat un comportament anxios si depresiv ca reactie la teste.
Cercetatorii au descoperit ca, in urma dietei cu fructoza, fusese modificat, in creierul sobolanilor, un mecanism genetic care joaca un rol-cheie in reglarea modului in care creierul raspunde la stres.
Aceste rezultate pot fi aplicate pentru intelegerea efectelor dietei bogate in fructoza la fiintele umane; cercetatorii spun ca descoperirile ofera noi perspective asupr modului in care alimentasia modifica functionarea creierului si are implicatii in studiul alimentatiei si al dezvoltarii adolescentilor.