Oltul, amenintat de desertificare

Pamantul tarii este cea mai valoroasa avutie naturala a intregii natiuni si a generatiilor viitoare, este vesnic si constituie conditia materiala a existentei oricarei productii.

Importanta pamantului in agricultura este deosebita, el constituind principalul mijloc de productie, deoarece, prin invelisul sau de sol, este izvorul de hrana al plantelor. Acesta, cu  ajutorul energiei solare, transforma substantele minerale din sol in materie organica. De acest proces este legata existenta milenara a omenirii.

Este cunoscut ca agricultura este principalul furnizor de materii prime pentru o parte a industriei fiind si un consumator important de tehnica si tehnologie, dar ca urmare a utilizarii in anii 70 – 90 a unei agriculturi conventionale a condus la prejudicii majore mediului, unele din acestea fiind evidentiate:

– distrugerea unei suprafete imense de paduri pentru redarea in circuitul agricol  a unor suprafete importante;

– distrugerea aproape completa a florei si faunei salbatice de pe marile campii in urma transformarii acestora in intinse ogoare deschise vanturilor calde si uscate vara si viscolelor de iarna;

– eroziunea solurilor cu pierderi importante de suprafete agricole;

– compactarea solurilor agricole;

– poluarea chimica a solurilor datorita chimizarii agriculturii si dejectiilor evacuate de la marile complexe zootehnice;

– scaderea continua a fertilitatii solurilor.

Desertificarea inseamna distrugerea stratului fertil al solului, urmata de pierderea capacitatii acestuia de a sustine recolte, pasuni sau alte activitati umane. Desertificarea este o problema globala care afecteaza direct milioane de oameni.

Acest fenomen apare atunci cand copacii si vegetatia care tin solul sunt taiate, cand suprafetele agricole sunt curatate pentru cultivare, cand pasunatul este facut necorespunzator, cand agricultura intensiva epuizeaza nutrientii din sol, cand irigatiile sunt deficitare. Dincolo de acesti factori care tin de activitatile umane, factorii climatici au o mare contributie. Eroziunea provocata de vant si de apa, care iau pamantul arabil si lasa in urma un amestec infertil de praf si nisip, agraveaza fenomenul. Perioadele prelungite de seceta isi pun amprenta asupra calitatii solului, iar schimbarile climatice vor accelera ritmul desertificarii in unele zone.

Judetul Olt este predispus efectelor nefaste ale secetei pe majoritatea teritoriului, totusi putand mentiona faptul ca lipsa de umiditate se resimte deosebit de puternic in zona de sud cu soluri nisipoase precum si in Campia Caracalului si Campia Boianului.

In zona de S – V a judetului Olt se intalnesc nisipuri si soluri afectate de eflatie, care necesita masuri speciale de ameliorare printre care se pot aminti: perdele de protectie, asolamente speciale, irigatii, fertilizari specifice.

Suprafetele de teren afectate de eroziunea de suprafata ocupa aproape 15500 ha, iar cele afectate de eroziunea de adancime prin eflatie ocupa o suprafata de 6200 ha. Aceste terenuri se afla situate in zona nisipurilor mobile Ianca, Potelu, Stefan cel Mare.

Sub aspectul desertificarii, zona din sud vestul judetului Olt, respectiv zona comunelor Ianca – Potelu – Stefan cel Mare – Urzica – Vadrastrita, poate fi considerata zona critica sub aspectul deteriorarii solului.

Pentru a preveni degradarea solurilor, trebuie sa se ia masuri de impadurire, de reconstructie ecologica, de adoptare a noilor tehnologii in agricultura, astfel incat terenurile sa fie irigate, iar plantele sa fie cultivate responsabil, astfel incat solurile sa nu fie suprasolicitate.

Incepand cu anul 2002 s-a constituit perimetrul de reconstructie ecologica in Lunca Dunarii in suprafata de 1356 ha, din care pe localitati: Orlea – 258 ha, Ianca – 621 ha, Grojdibodu – 169 ha, proiect ce a fost continuat, iar in anul 2008 au fost finalizate lucrarile pentru localitatile Vadastrita – 61 ha, Stefan cel Mare – 161 ha, Urzica – 86 ha.Problema desertificarii trebuie privita in mod serios, in caz contrar, in urmatorii ani lanurile de grau si porumb ar putea fi inlocuite cu plantatii de smochini, kiwi, migdali, mustar sau maslini.

Fiecare arbore plantat inseamna  un mic pas  facut in combaterea desertificarii si un plus de oxigen pentru noi si pentru copiii si nepotii nostri !

 

Tanara generatie planteaza pomi!

 

APM Olt – Compartiment PNPSSB

Ing.Croitoru Ion

 

Compartiment RPCPP

Ing.Catrina Mihaela

 


Sursa: Infomediu Europa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *