Desi romanii au obiceiuri tot mai sanatoase si consumul de produse ecologice creste de la an la an cu 20%-30%, ele nu reprezinta nici 1% din vanzarile cumulate din retailul romanesc.
«Ecologic se traduce prin mii de oportunitati. Romania este o putere agricola in adormire (…) Ar putea sa invadeze Europa cu alimente organice», spunea Ion Toncea, presedintele Federatiei Nationale de Agricultura Ecologica (FNAE), intr-o discutie din 2010. Privind retrospectiv, el admite ca agricultura bio a mai castigat teren – si la propriu, si la figurat -, dar „mai e mult pana departe“. Concret, cultivam organic 300.000 ha, „iar pentru a acoperi cererea interna si externa ar trebui sa marim de aproape sase ori suprafata“, subliniaza presedintele FNAE. Ca volum, productia bio in Romania depaseste, per total, 250.000 de tone, in conditiile in care la inceputul deceniului era de doar 13.500 de tone. Dar, desi suprafata cultivata organic in Romania creste de la an la an (este acum de peste zece ori mai mare decat in urma cu sapte ani, potrivit Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale), ea marcheaza volume foarte mici comparativ cu ale unor piete ca Ungaria sau Polonia, de exemplu. Ca sa nu mai vorbim de Germania, care cultiva organic aproape un milion de hectare anual, de trei ori mai mult decat noi. Ion Toncea pune dezvoltarea greoaie pe seama lipsei de ajutor financiar din partea statului pentru fermieri. Desi s-a triplat numarul de ferme si culturi ecologice, suma totala pentru subventii alocata pentru 2012 abia a crescut cu un milion de euro, pana la 4,5 milioane de euro. Altfel spus, daca anul trecut un producator bio primea chiar si 3.000-4.000 de euro, acum, pentru ca sunt mult mai multi, ajutorul a scazut.
Costa mai mult, dar sunt sanatoase
Cu productia lucrurile nu stau, asadar, stralucit si nici cu consumul nu ne putem lauda: cumparam produse eco de aproximativ 80 de milioane de euro, de aproape 40 de ori mai mult decat in 2007, dar sub 1% din totalul vanzarilor din retail, fata de Europa Occidentala, unde ponderea depaseste 5%. „Crestem repede, dar tot n-o sa atingem procentajul european“, crede Olivia Nechitoaia, managerul firmei Olivo Organic, care detine magazinele online Olivo si Biobunatati. Explicatia e simpla: „Piata bio locala exclude din start populatia rurala, deci jumatate din tara, plus oamenii obisnuiti, care beau bere la pet si sunt mari amatori de cartofi prajiti. Ei nu vor ajunge sa traiasca bio“, argumenteaza Olivia, care tine sa precizeze ca „produsul natural, de la bunica de la tara, nu e neaparat si eco“. Asadar, „vorbim de un extrem de optimist 20%. Aceasta e piata potentiala, iar in urmatorii trei ani nu cred ca o sa se duca la mai mult de 2% din piata alimentelor“. Deloc de neglijat e si pretul lor relativ ridicat – mai mare cu 30%, uneori chiar dublu -, in comparatie cu produsele conventionale. „Din cauza copacilor unii nu mai vad padurea. Tot ce cheltuiesc pe produse bio castiga pe sanatate, adica economisesti cat ai da pe medicamente“, sustine Ion Toncea, cauza ecologicelor. De altfel, preturile mai mari sunt justificate prin productiile mai mici la hectar (nivelul randamentului se reduce astfel cu 20%-30%), costul ambalajelor speciale, din materiale reciclabile, plus cheltuielile suplimentare cu certificarea ecologica, obligatorie pentru ca un produs sa poata fi vandut sub aceasta marca pe piata europeana. Toate la un loc majoreaza costurile de productie cu aproximativ 60%. Asa se face ca cea mai mare parte a productiei ecologice romanesti merge la export – 95% din productia vegetala (inclusiv miere de albine) si 80% din cea de provenienta animaliera (lapte si derivate), in principal in tarile Uniunii Europene; vanzarile pe pietele externe s-au ridicat, in 2011, la circa 200 de milioane de euro. Este adevarat: exporturile se refera in special la materii prime, dar nici in cazul produselor finite nu prea exista piata de desfacere in Romania.
Magazinele specializate (La Baciu, Green Feet, Bacania Veche, Pukka Food, Leacul etc.) sunt putine, iar de cele mai multe ori cea mai buna modalitate de achizitionare a alimentelor ramane contactul direct cu fermierul, respectiv procesatorul. Totusi, produsele eco au devenit simplu de identificat acum si pe rafturile marilor retaileri. In cifre, vanzarile produselor bio sunt aproape nesemnificative raportat la incasarile totale, dar „sunt in crestere de la an la an. In 2009, de exemplu, cresterea a fost de 80% fata de 2008, iar la unele categorii s-a majorat de patru ori. In prima parte a acestui an, vanzarile au fost mai mari cu aproape 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut“, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour Romania, care are in rafturi produse eco inca din 2003. Mega Image a mers chiar mai departe, fiind singurul supermarket care ofera o marca proprie cu produse ecologice (Delhaize Bio).
Se poarta verdele, si nu doar pe piata alimentelor
De altfel, toti retailerii, de la real,- Hypermarket, Cora, Auchan, Mega Image, Billa, Profi si pana la discounteri precum Lidl, isi fac planuri legate de ecologice. Si nu e vorba doar de alimente – „Pe langa sortimentatia de produse bio atat pentru food, cat si pentru partea de cosmetice-detergenti, la inceputul anului 2012 am lansat si primele produse textile din bumbac bio“, spune Simona Sahin, responsabila cu sortimentatia la Cora.
Incepe sa se poarte verdele si pe piata auto (Dacia dezvolta un motor hibrid, e vorba despre Dacia Hamster Hybrid-Electricway), pe cea a turismului (hoteluri precum Saturn, Vega, Meitner), dar si in imobiliare. Compania Ozone Homes, parte a grupului South Pacific Constructii, vinde deja case ecologice cu facturi la utilitati reduse cu pana la 35%. De asemenea, mobilierul ecologic, din lemn masiv, ne-a salvat exporturile. 2011 a fost al doilea an consecutiv in care vanzarile peste hotare au crescut cu aproape 20 %. Piata cosmeticelor reflecta si ea transformari ale culturii ecologice in Romania. Cremele cu parabeni sunt inlocuite acum cu creme cu ulei de masline. „Romanul se adapteaza la nou. Ecologicele vor fi in cativa ani ceva absolut normal, exact cum este si mersul la hipermarket“, crede Olivia Nechitoaia. Consumatorul roman, conchide ea, a ajuns la granita dintre „moft“ si „asa ar trebui sa fie in mod constient“, granita dincolo de care „piata va creste mult datorita efectului de domino care incepe cu interesul pentru stilul de viata sanatos“.
Sub semnul frunzei
Toate produsele ecologice (denumite si organice sau biologice) fabricate in tarile Uniunii Europene sunt imprimate cu logoul ecologic „euro-frunza“.
Sunt ecologice produsele nemodificate genetic, cultivate sau fabricate fara niciun gram de substante chimice (gen pesticide sau erbicide) si carora nu li se adauga substante sintetice la procesare.
La ora actuala se poate cumpara varianta eco la teoretic orice, de la mancare, jucarii sau cosmetice pana la electronice si electrocasnice, masini, haine sau case.
Randamentul productiei ecologice este, in medie, cu 20% mai mic decat cel din agricultura obisnuita. Acesta este, de altfel, motivul pentru care pretul produselor eco e cu cel putin 30% mai mare decat al celor conventionale.
Ecologicele nu au in compozitie E-uri si contin cu minimum 50% mai multe vitamine, minerale, enzime si fitoelemente comparativ cu alimentele conventionale
POTENTIAL 15%-25% dintre terenurile Romaniei, netratate chimic, ar putea fi folosite pentru obtinerea unor produse bio. Culturile organice ajung acum la doar 3% din potentialul agricol
CRESTERE Vanzarile produselor verzi, care acopera o gama larga de categorii, se vor dubla in 2015, pana la 114 miliarde de euro
