Resturile vegetale – o sursa sigura de bioenergie si materie organica pentru mentinerea si sporirea fertilitatii solului

resturi vegetaleDupa incheierea campania de recoltare a culturilor paioase si a altor culturi agricole, institutiile responsabile de agricultura, dar si ecologice, ar trebui sa aplice masuri adecvate, in primul rand, cu cei ce practica arderea resturilor vegetale (care anul 2008 au fost foarte multe), ca metoda de igiena solului. Or, aceasta metoda nu are sustinere stiintifica.

Nu este indicata arderea resturilor vegetale, deoarece:

  • se produce poluarea aerului prin fumul rezultat;
  • saraceste solul in materie organica;
  • ramele si alte vietuitoare din microfauna solului sunt distruse;

– se evapora apa din stratul superior al solului si prin crapaturile rezultate se pierde si apa din adancime;

  • aratura se executa mai greu si creste consumul de combustibil.

De acea resturile vegetale ar trebui sa fie utilizate ca sursa energetica sau redate solului – dar nu arse!

Utilizarea resturilor vegetale a paioaselor ca sursa bioenergetica

Cel mai important argument in utilizarea paielor ca sursa energetica este faptul ca paiele au o valoare energetica destul de inalta si ca sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de sera, mai ales acum cand gazele naturale sau scumpit din nou cu 27% si se asteapta scumpirea energiei electrice. Pe viitor ne asteptam la scumpiri si mai mari…
Paiele utilizate in calitate de combustibil contin apa in proportie de 14-20%, care se evapora in timpul arderii. Partea uscata se constituie aproximativ din 50% carbon, 6% hidrogen, 42% oxigen, cantitati mici de azot, sulf si alte minerale.

  • 1 tona de paie in echivalent energetic substituie

550 kg de carbune
350 m3 de gaze naturale
* 1 tona paie = 35 USD
550 kg carbune = 101 USD
350 m3 gaze = 60 USD
* Caldura inferioara de ardere
Paie – 14,400 kj/kg
Carbune – 22,563 kj/kg
350 m3 gaze naturale – 35,000 kj/m3
Anual in Moldova se produce circa 1 milion tone de paie de grau, dintre care 600 mii tone pot fi folosite in scopuri energetice. Anul acesta suntem foarte bogati in paie atat de la culturile paioase, cat si de la rapita – numai de la culturile paioase vom obtine peste 1,5 milion tone de paie, dintre care 900 mii tone pot fi folosite in scopuri energetice. Utilizarea unei cantitati de 600 mii tone de paie presupune existenta unor termocentrale cu capacitatea energetica totala de 770 MW.
Prima perceptie, in ceea ce priveste disponibilitatea paielor in calitate combustibil este ca paiele sunt insuficiente pentru scopuri energetice. Insa, Proiectul Energia Renovabila din Deseuri Agricole, un proiect demonstrativ, care prin instalarea a 11 termocentrale demonstrative au convins multi utilizatorii sa prefere aceste tipuri de termocentrale (pe paie) in detrimentul celor pe carbune sau gaze naturale.
Pentru pastrarea si folosirea rationala a paielor si altor resturi vegetale, acestea trebuie balotate. La recoltarea cerealelor paioase, combina lasa paielele pe teren in forma de polog (brazda de paie cosite). Densitatea pologului a crescut considerabil odata cu utilizarea tehnicii agricole performante, ceea ce contribuie la balotare mai eficienta, insa mai dificil la uscatul paielor in caz de ploaie.
Actualmente, in agricultura pot fi produse urmatoarele tipuri de baloturi de paie:

  • Balot mic
  • Balot cilindric
  • Balot mare

Balot Mic

Utilajul de balotat de obicei are un tunel cu o dimensiune de 46 x 36 cm si o lungime de 80 cm. Greutatea balotului produs este de aproximativ 12-15 kg, cu o densitate de 90-100 kg/m3. In prezent, in Republica Moldova este cel mai raspandit tip de producere a paielor balotate, spre deosebire de experienta statelor dezvoltate unde producerea balotului mic a fost redusa considerabil.

Balot Cilindric

Balotul cilindric este prezent pe piata de aproximativ 25 de ani. Utilajul de balotat produce baloturi cu o inaltime de 120 cm si un diametru de 150 cm. Greutatea unui astfel de balot este de circa 244 kg, cu o densitate de aproximativ de 110 kg/m3.

Balot Mare

Producerea baloturilor mari are o istorie de aproximativ 20 de ani. Acest balot este singurul tip acceptat pentru centralele termo-electrice. Tunelul utilajului de balotat este de 120 x 130 cm, cu o lungime de 240 cm. Lungimea balotului poate fi ajustata de la 110 la 275 cm, dar din punct de vedere a eficientei transportarii producatorii prefera lungimea de 240 cm. Densitatea medie a acestui tip de baloturi este de 139 kg/m3, cu o greutate medie de 523 kg. Aceste baloturi sunt utilizate pentru producerea energiei la termocentrale cu o capacitate inalta (>150 kW).

Pregatirea paielor (balotarea)

Spre deosebire de tehnologiile traditionale (carbune, gaze) generatorul de caldura pe paie este mai scump la cumparare, insa economiile obtinute ulterior, va da posibilitatea recuperarii investitiei in termen de maximum 2 ani. Perioada de functionare a generatorului de caldura pe paie este de 15 ani. Generatorul de caldura pe paie poate substitui gazul natural si carbunele, in functie de capacitatea instalatiei.
In afara de paiele culturilor paioase in calitate de combustibil se pot folosi cu succes si alte ramasite de plante si deseuri agricole, care sunt in destul de mari cantitati in tara noastra.
In cadrul parteneriatului Guvernului Republicii Moldova, Bancii Mondiale si Fondul Ecologic Global s-a decis initierea uni proiect pilot, care ar promova folosirea energiei renovabile din deseuri agricole. Acesta este un prim pas la aplicarea a astfel de tehnologii, neutre la emisiile gazelor cu efect de sera si totalmente noua pentru Republica Moldova.

Utilizarea resturilor vegetale a paioaselor ca materie organica pentru mentinerea si sporirea fertilitatii solului

Mentinerea si sporirea fertilitatii solului sunt conditionate, in primul rand, de cantitatea si calitatea materiei organice existente in sol. Aceasta poate proveni din aplicarea ingrasamintelor organice (gunoi de grajd, compost etc.), dar cel mai la indemana agricultorului sunt resturile vegetale.
Starea de echilibru a materiei organice din sol se realizeaza atunci cand pierderile prin mineralizare nu depasesc intrarile de materie organica humificabila.
Din materia organica se pierd anual, prin mineralizare, 0,5-3%.
Se apreciaza ca 1 ha cu cereale paioase realizeaza cca. 4 000 kg/ha de substanta uscata sub forma de resturi vegetale, din care rezulta peste 400 kg de humus.
Cea mai importanta componenta a materiei organice din sol este humusul rezultat prin transformarea de catre microorganisme a resturilor organice. El reprezinta principalul depozitar in sol a energiei chimice. Starea de asigurare a solului cu humus, „aurul negru al pamantului”, constituie indicatorul de baza al productivitatii.
Solurile considerate cu fertilitate buna sunt cele care contin peste 2% humus.
Din pacate, in tara noastra aproape 40% din suprafata contin sub 2% humus ca urmare a exploatarii nerationale a solului, a aplicarii unei agriculturi de „tip minerit” cum des se exprima dr. hab. Boris Boincian, adica doar se extrag recolte si nu se restituie solului nimic sau aproape nimic, nici macar resturile vegetale de pe suprafetele respective.
Curatirea terenului de resturile vegetale poate fi socotita o „jefuire a pamantului”, iar arderea lor drept o „crima impotriva naturii”.
Prin experiente riguroase s-a dovedit ca eliminarea completa a paielor scade productia de grau, chiar daca creste cantitatea de ingrasaminte chimice aplicate.
Cu fiecare tona de grau si porumb boabe se extrag din sol 25 kg de azot, 12 kg de fosfor si 30 kg de potasiu. La o productie medie de 5 t/ha se extrag 125 kg de azot, 60 kg de fosfor si 150 kg de potasiu, cantitati care trebuie restituite solului pentru a-i mentine productivitatea.
Daca in urma cu 15-20 de ani se aplicau anual, in medie, 5600 kg/ha ingrasaminte organice si 140 kg/ha s.a.(NPK) ingrasaminte chimice, in ultimii ani s-a ajuns doar la 300 kg/ha ingrasaminte organice si 20 kg/ha s.a.(NPK) ingrasaminte chimice.
In asemenea conditii, cel putin resturile vegetale pot fi restituite solului cu rolul lor benefic in mentinerea fertilitatii.
Resturile vegetale aduc in sol o cantitate scazuta de azot (20-40 kg/ha), dar ele joaca un rol hotarator in mentinerea proportiei de materie organica si in sinteza compusilor care intra in alcatuirea humusului.
Iata suficiente motive pentru a da atentia cuvenita folosirii tuturor resturilor vegetale.
Acestea trebuie tocate (4-6 cm) si imprastiate cat mai uniform pe suprafata solului. Pentru a stimula activitatea microorganismelor, care descompun resturile vegetale, se vor administra 10-15 kg de azot pentru fiecare tona de resturi vegetale. Materialul tocat este maruntit in continuare de viermi, rame, acarieni etc., si pe suprafata acestor fragmente se instaleaza o flora de ciuperci care distruge cuticula externa si patrunde in interior. Din acest moment pot intra in functiune si bacteriile care descompun materia organica.
Resturile vegetale astfel prelucrate sunt incorporate in sol prin aratura, dar nu mai adanc de 15-17 cm, unde se continua descompunerea aeroba a materiei organice. Introdusa in sol prea adanc se descompune anaerob, cu eliminarea unor substante toxice pentru germinarea semintelor. Utilizarea cantitatii prea mari a resturilor vegetale influenteaza negativ la germinatia semintelor mai ales semanate toamna dar chiar si primavara, de asemenea si la dezvoltarea normala a plantelor in cursul vegetatiei.
Deci folosirea rationala a resturilor vegetale se coreleaza cu lucrarile solului, respectiv materialul tocat se amesteca cu stratul superficial al solului prin dezmiristire sau discuire, iar dupa ce a inceput procesul de descompunere se incorporeaza in sol prin aratura.
Metoda arderii ramasitelor vegetale de plante ca si metoda de eliberare a terenului prin strangerea tuturor resturilor vegetale sunt contraindicate. Echilibru biologic al solului nu se poate mentine fara prezenta materiei organice, fara adaugarea noilor cantitati de resturi vegetale si fara aplicarea ingrasamintelor organice si chimice pe masura ce plantele extrag in fiecare an cantitati importante de elemente nutritive din sol.

GENERATOARELE POT FI PROCURATE LA NOI IN REPUBLICA:
Intreprinderile producatoare de termocentrale pe biomasa in R. Moldova:
1) S.C. „Gros & Co International” SRL, mun. Chisinau, str. Serghei Lazo 36,
tel: 079409503, e-mail: [email protected]
2) „Moldagrotehnica” S.A., mun. Balti, str. Industriala 4, Moldova, MD-3100
tel: +373 (231) 2-01-02, 4-61-68; fax: +373 (231) 4-61-68, 4-37-49
e-mail: [email protected]; Web: http://www.moldagrotehnica.md.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *