Cum sunt schimbarile climatice raspunzatoare de cresterea nivelului marii?

Principala cauza a ridicarii nivelului marii este extinderea apelor, in urma cresterii temperaturii apei- un simplu fenomen fizic. Factorii suplimentari care contribuie la aceasta crestere sunt topirea ghetarilor si a calotelor de gheata, cauzate de cresterea temperaturii atmosferei.

Diferentele regionale

Nivelul marii nu creste la fel in toate regiunile geografice. De aceea in unele regiuni se asteapta ca nivelul marii sa creasca mai mult decat in altele, deoarece cresterea temperaturii in straturile apei (pe verticala) are loc in etape diferite. Independente de incalzirea globala, schimbarile regionale ale nivelului marii pot fi cauzate, de asemenea, si de miscarile continentale. Spre exemplu, nivelul solului din deltele anumitor rauri scade cu cativa milimetri pe an, pentru ca sedimentele se retrag. In aceste cazuri, o crestere a nivelului marii intensifica efectele regionale existente. In alte regiuni, o crestere a nivelului marii ramane insesizabila, pentru ca nivelul solului creste cu aceeasi valoare, uneori chiar mai mare decat cresterea nivelului marii

2.1 Consecintele cresterii nivelului marii in Bangladesh

Regiuni intinse din Bangladesh (figura nr. 2.1.1), una dintre zonele cele mai populate din lume, situate putin deasupra nivelului marii si la estuarele a trei mai rauri: Brahmaputra, Gange si Meghna. Tara este amenintata de inundatii cauzate de cresterea nivelului marii si de iesirea din matca a raurilor. Mai mult situatia, din Bangladesh este ingreunata si de cicloane tropicale si de musoni. Aici nu exista nici un fel de masuri de protectie, precum diguri. De aceea, au

avut loc si vor mai avea loc inundatii devastatoare, la fiecare dintre inundatiile din 1992 si 1998 mai mult de jumatate din teritoriul tarii a fost

sub ape, iar in 1970 si 1991, cicloanele tropicale

au facut cateva sute de mii de victime.

image8.jpeg

Figura nr. 2.1.1 Bangladesh (www.cisco.com)

O amenintare pentru populatie

O crestere si mai mare a nivelului marii este o amenintare pentru majoritatea locuitorilor din Bangladesh. Din cauza miscarilor tectonice, nivelul solului este in scadere, astfel a avut loc o crestere relativa de 4-8 mm pe an a nivelului marii. Acesta echivaleaza cu o crestere de 45 cm, expertii prevad o pierdere de uscat de aproximativ 156 000 km² ( suprafata aproximativ egala cu cea a doua judete cu marime medie din Romania). Daca nivelul marii creste un metru si nu sunt luate masuri de indiguire, vor fi inundati permanent 14 000- 30 000 km² de uscat, ceea ce inseamna mai mult de o cincime din suprafata tarii va fi sub ape. Avand in vedere densitatea populatiei, numarul persoanelor afectate va fi extrem de mare- intre 10 si 15 milioane de familii vor ramane fara locuinte (figura nr. 2.1.2).

Conditiile de igiena sunt precare, de aceea inundatiile constituie o amenintare si din punct de vedere al raspandirii unor epidemii, precum holera. Zonele umede se vor extinde, amplificand si riscul aparitiei malariei.

Cercetatorii de la Centrul pentru Studii Avansate Bangladesh estimeaza ca pierderile in infrastructura cauzata de inundatii vor fi in jurul valorii de 5 miliarde de dolari in 2010 daca nivelul marii creste cu un metru. Asta inseamna 10% din PIB, intr-o tara deja foarte saraca, si va duce la probleme serioase de dezvoltare. Centrele economice, vor fi de asemenea afectate.

Inundatii in Bangladesh

Figura nr. 2.1.2

Mai mult unul dintre efectele indirecte ale cresterii nivelului marii va fi cresterea cantitatii de sare in sol. Avand in vedere situatia grava a hranei in Bangladesh, o scadere a productiei de orez si ceapa ar fi dezastruoasa.

Solutii limitate

Avand in vedere densitatea populatiei foarte ridicata (o mie de persoane pe km²) din Bangladesh, va fi imposibil ca aceasta sa se retraga catre zone mai inalte. Nu exista zone nepopulate in Bangladesh, iar tara vecina, India, este deja foarte ingrijorata de valurile de imigrari ilegale.

Chiar si acum se mai construiesc case de stanci, pentru a asigura o protectie minima impotriva inundatiilor. Dar nici aceste stanci nu sunt o solutie pe termen lung, pentru ca si ele sunt afectate de eroziune si nu sunt la fel de rezistente precum digurile construite in Europa. Constructia unor diguri moderne este, de asemenea, problematica. Daca nivelul marii creste cu un metru, se asteapta ca valurile inundatiilor sa ajunga la o inaltime intre 7,4 si 9,1 m. Acest lucru inseamna ca digurile costiere trebuie sa fie foarte inalte pentru a proteja cu adevarat locuitorii. Lipsa actuala de resurse financiare si tehnice accentueaza problemele existente, desi Bangladesh si-a intensificat eforturile de a colabora cu finantatorii internationali. Chiar daca s-ar finanta constructia unui dig complet, acesta ar distruge zone agricole importante.

In ultimii ani e folosesc tot mai des sisteme de avertizare, insa acestea nu pot preveni pierderea recoltelor, a caselor si a infrastructurii.

Toate aceste lucruri demonstreaza cat de dezastruoasa ar fi o crestere a nivelului marii pentru Bangladesh, desi aceasta tara a avut o contributie neglijabila la fenomenul schimbarilor climatice. Din 1972, contributia tarii la totalul emisiilor mondiale de gaze cu efect de sera a fost de 0,06% (www.tarilelumii3.ro).

2.2 Inuitii, pe cale de disparitie

Efectele incalzirii globale se resimt si in zonele de nord a Planetei, in special in Canada si la Polul Nord. Aceasta este una din concluziile unui grup de cercetatori ce a analizat modul in care cresterea temperaturii la nivel mondial afecteaza calotele glaciare nordice.

Incalzirea planetara a topit aproape in intregime un oras eschimos din Alaska. Orasul Shsimaref (figura nr.2.2.1), situat pe un ostrov in apropiere de Alaska, se scufunda in mare din ce in ce mai mult in fiecare an, locuitorii sai fiind obligati sa se mute prin alte parti.

Figura nr. 2.2.1 Shishmaref un oras eschimos din Alaska

Cu o latime de aproximativ de 600 m si o lungime de 5 km, insula este situata pe un permafrost (strat de sol care , in conditii climatice normale, nu se dezgheata nici in timpul verii).

” In Alaska se inregistreaza o importanta incalzire de cel putin 30 de ani. Temperaturile atmosferice cresc, iar permafrostul devine tot mai vulnerabil la inundatiile cauzate de topirea banchizei si a ghetarilor. Toate acestea au dus la cresterea nivelului apelor si la producerea unor furtuni violente”, explica Vladimir Romanovsky, profesor de geofizica la Universitatea din Alaska. Permafrostul acopera aproximativ 90 % din Alaska.

O casa s-a scufundat pur si simplu si mai multe persoane au fost nevoite sa se deplaseze in locuri mai sigure, inspre interiorul insulei. Toti cei 600 de locuitori ai orasului vor fi nevoiti sa se mute. Orasul a votat in iulie 2002 mutarea colectiva pe continent.

„In aproximativ cinci ani va trebui cu adevarat sa plecam de aici. Mutarea comunitatii noastre intr-o regiune care se afla departe de teritoriul nostru natal va avea un impact catastrofic asupra modului nostru de viata si a identitatii noastre. Noi locuim pe aceasta insula de peste 4 000 de ani, suntem oameni ai marilor, marea este principala noastra sursa de hrana”, sublinia Tony Weiouanna, un inuit. (www.green-report.ro)

2.3 Statele insulare din Pacific

Aproximativ sapte milioane de locuitori din 22 de micro-state insulare din Pacific impartasesc aceeasi problema grava: incalzirea globala si cresterea nivelului marilor le ameninta modul secular de viata. Efectele tulburarilor climatice se resimt in termeni de securitate alimentara. In plus, accesul la apa potabil este din ce in ce mai dificil.

Toate insulele Pacificului au fost devastate de o crestere a numarului si a puterii ciclonilor din ultimii ani, printre care ciclonul Heta din ianuarie 2004, care a distrus aproape toata infrastructura din Niue, o insula apropiata de Noua Guinee. Consecintele schimbarilor climatice nu sunt numai ecologiste, ci si sociale, culturale si economice.

De asemenea, Tuvalu (figura nr. 2.3.1), una dintre tarile cele mai mici din lume – un arhipelag constituit din noua insule masurand 26 km² fiecare este amenintata cu disparitia din cauza cresterii nivelului apelor, iar populatia sa, alcatuita din 11 600 de locuitorii, cauta deja sa se stabileasca prin alte parti.

Tara a obtinut recunoasterea mondiala ca fiind una dintre cele mai vulnerabile natiuni de pe planeta la schimbarile climatice. Tuvalu a negociat deja pentru toti locuitorii sai drepturi de imigrare spre Noua Zeelanda. Exista totusi foarte multi locuitori, indeosebi cei in varsta, care nu vor, pur si simplu, sa plece de acolo. Noua Zeelanda, una dintre putinele tari pregatite pentru afluxul de imigranti, a acceptat sa primeasca sinistratii tuvalezi, incepand cu un numar limitat in fiecare an.

image12.png

Figura nr.2.3.1 Tuvalu

Oficialii Natiunilor Unite privesc deja Tuvalu ca pe un exemplu al modului in care schimbarile climatice pot face ca o tara sa dispara pur si simplu de pe harta lumii. Pentru ca in dreptul international nu exista nici o definitie a unei tari fara teritoriu, unii profesori in drept au ajuns la concluzia ca, in absenta unui teritoriu fizic, toti duvalezii devin apatrizi. Este cu atat mai revoltator cu cat acesti insulari contribuie cel putin la producerea incalzirii globale, (www.green-report.ro).

2.4 Romania va fi afectata de cresterea nivelului Oceanului Planetar?!

Cresterea nivelului marilor si oceanelor a devenit o realitate in ultimele decenii din cauza topirii ghetarilor. Topirea acestora, afirma oamenii de stiinta care au studiat fenomenul , are drept cauza principala incalzirea globala.

In cazul in care procesul de incalzire nu va fi redus, nivelul Marii Negre ar putea creste cu 3 pana la 5 metri fata de nivelul actual. In aceste conditii, Delta Dunarii (figura nr.2.4.1) ar putea fi inundata total, intregul curs al Dunarii inferioare urmand sa fie afectat. Malurile vor avea de suferit, in special cele indiguite, iar mari aglomerari urbane in zona, precum Tulcea, galati si Braila, de pe malul romanesc si Valcovo, Chilia veche, Ismail si Reni, ar urma sa fie partial inundate. Simularea realizata la New York arata ca sub ape ar putea ajunge si zona de sud din lunca Prutului si Siretului, precum si Insula Mare a Brailei. De asemenea, si zona litorala a Marii Negre, intre Sulina si Vama Veche, este in pericol. Vestea linistitoare, de care multi isi agata sperantele, este aceea ca prognozele arata o crestere cu maximum trei metri a Oceanului Planetar in acest secol, influentele cele mai nefaste urmand a fi resimtite abia dupa anul 2100.

image132.jpeg

Figura nr.2.4.1 Delta Dunarii

2.5 Cresterea nivelului marii ameninta o importanta rezervatie de pasari din Anglia

Iata ca incalzirea climatica – ce duce printre altele, la topirea calotei glaciare si, implicit, la inaltarea Oceanului Planetar nu doar ca dauneaza bunului mers al vietii si activitatii oamenilor, dar afecteaza cum era de altfel de asteptat si existenta celorlalte vietuitoare, tinzand sa dea peste cap toate planurile ecologistilor de ocrotire a speciilor ce sunt amenintate cu disparitia.

image141.jpeg

Figura nr. 2.5.1 Rezervatia Minsmere

Astfel, rezervatia Minsmere (Figura nr. 2.5.1) din Marea Britanie, care prin suprafata sa de aproape 1000 ha reprezinta cel mai important sit de pasari aflat sub protectia Societatii Regale pentru Ocrotirea Pasarilor ( Royal Society for the Protection of Birds – RSPB), se pare ca va trebui mutata mai adanc in interiorul teritoriului. Aceasta idee, ce nu cu mult timp ar fost de neconceput, este acum luata in calcul in mod serios de catre membrii echipei RSPB din pricina faptului ca, situata fiind in comitatul Suffolk in apropierea marii, rezervatia Minsmere este astazi tot mai amenintata de efectele incalzirii globale.

Stufarisurile, mlastinile, lagunele si insulele din cadrul rezervatiei sunt intesate de pasari. Rezervatia este astfel tot mai amenintata de invazia marii, pricinuita de inaltarea nivelului acesteia si de intensificarea furtunilor – fenomene legate de schimbarile climatice. Din pacate, toate acestea i-au facut pe specialistii RSPB sa accepte gandul ca nu pot apara intreaga rezervatie si ca vor trebui sa abandoneze o parte din teritoriul acesteia in fata valurilor.

Una din masurile luate este, sa inceteze mentinerea protectiei impotriva valurilor marii, iar apele sa fie lasate sa inunde teritoriul, creandu-se astfel o noua linie de coasta in spatele celei originale.

Aceasta politica este perceputa ca fiind mult mai naturala si mai avantajoasa din punct de vedere ecologic, decat construirea unor gigantice ziduri de beton in fata marii cu scopul de a tine piept unui proces natural ce este inevitabil.

Iar asemenea fenomene vor fi afecta din nefericire cateva dintre cele mai cunoscute rezervatii ale RSPB ce se afla situate in imediata apropiere sau chiar pe coasta estica – zona insulelor britanice cea mai afectata de cresterea nivelului marii. Pentru ca in zona sud-estica insula britanica practic se scufunda, insa ea are de suferit din pricina inaltarii nivelului marii. Efectul combinat al acestor procese va face ca pana in 2050, nivelul marii in zona estica a Angliei sa se inalte cu 21 pana la 76 cm, fapt care face complet inutila construirea vreunui baraj.

Rezervatia Minsmere este deosebita datorita faptului ca aici nenumarate specii de pasari de balta s-au reintors in 1947 spre a cuibarii pe locurile natale dupa ce, timp de un secol, ele au fost practic disparute din Marea Britanie. Fiind inzestrata cu un mozaic unic de habitate, ce variaza de la plaje si mlastini pana la paduri de brazi si campii, Minsmere este gazda a peste 100 de specii de pasari, multe dintre acestea rare, (www.stiintasitetehnica.ro).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here