Mesaj clar de la Guvern: Nu putem distruge industria doar de dragul energiei verzi

0
67
Mesaj clar de la Guvern: Nu putem distruge industria doar de dragul energiei verzi
Mesaj clar de la Guvern: Nu putem distruge industria doar de dragul energiei verzi

Cel mai fierbinte subiect al celei de-a doua zile a ZF Power Summit ’13 a fost sprijinul pentru energia regenerabila, in contextul in care autoritatile discuta in prezent reducerea schemei de subventionare. Declaratiile ministrului delegat pentru energie Constantin Nita, in deschiderea conferintei, nu au fost de natura sa alunge grijile investitorilor, care „tremura” in asteptarea deciziei Guvernului cu privire la numarul de certificate verzi pe care le vor primi. 

„Vom modifica legea privind acordarea de certificate verzi. Stiu ca nu este un su­biect placut, mai ales pentru investitori, dar trebuie sa fiu foarte clar: nu putem distruge industria ro­maneasca doar de dragul industriei rege­nerabile, trebuie sa gasim un echilibru. Cei care au investit in energia regenerabila trebuie sa ne inteleaga: suntem prinsi ca intr-o men­ghina”, a spus ministrul delegat pentru ener­gie Constantin Nita la deschiderea celei de-a doua zile a ZF Power Summitt ’13, rea­lizat de ZF in parteneriat cu Petrom, Rom­petrol, GDF SUEZ Energy Romania, E.ON Ro­mania, Siemens, EnergoBit Group, AB Ener­gy, ExxonMobil, Azomures, MOL Romania, Electroalfa, Electrogrup si Smart Group.

Ministrul a precizat ca sprijinul acordat producatorilor de energie regenerabila anul trecut prin certificatele verzi s-a ridicat la 500 de milioane de euro, suma suportata de con­sumatori. Intreprinderile energofage in­dustriale ArcelorMittal Galati si Alro Slatina au platit 43 milioane de euro si, respectiv, 47 milioane de euro pentru aceasta schema de sprijin, a adaugat el. In schimb, aceste fonduri nu s-au intors in economie sub forma unor investitii care sa sustina sectorul energetic.

„Nu am vazut investitori in energia rege­nerabila care sa ne propuna sa facem o fabrica de turbine eoliene. Efectul de multiplicare in economie este aproape zero. In ceea ce priveste crearea de locuri de munca, in afara de firme de paza – nimic. Sigur ca statul castiga din impozite si taxe, dar nu este suficient”, a aratat ministrul energiei. El a mai spus ca statul vrea sa sustina in con­tinuare energia regenerabila, insa investitorii nu vor mai castiga foarte mult, ci doar „mult”.

Declaratiile lui Nita au provocat in mod previzibil ingrijorare in randul repre­zentantilor sectorului fotovoltaic. Ciprian Glodeanu, presedintele Asociatiei Romane a Industriei Fotovoltaice (RPIA), s-a aratat mirat de planurile autoritatilor de a restrange sprijinul pentru energia verde, in conditiile in care Romania este inca departe de a-si atinge tintele asumate privind cota din consum provenita din surse regenerabile.

„Anul trecut, cota era 12% si am atins 7%. Anul acesta cota este 17%. Daca pentru doi ani consecutivi cotele obligatorii nu au fost atinse, legea europeana spune ca guvernul trebuie sa continue sa sprijine investitiile in energiile regenerabile”, a spus Glodeanu. In plus, in ultima vreme piata a inceput sa puna presiune pe preturile certificatelor verzi, iar Romania are sanse de a-si atinge tinta pentru anul viitor pastrand schema de sprijin in forma actuala. Glodeanu a subliniat ca aproxi­mativ 45% din componentele unui proiect fotovoltaic provin din Romania.

In schimb, Halil Demirdag, directorul Smart Group, s-a declarat de acord cu pozitia guvernului, potrivit careia investitiile in sectorul energiei solare sunt supracompensate. El a apreciat insa ca schema ar trebui mo­dificata pentru a prevede un tarif fix de livrare la retea (feed-in tariff), dupa modelul din alte state, in loc de un pret variabil pentru certificatele verzi.

„De ce nu spune statul ca pretul va fi 40 euro per certificat? Cu venituri nesigure, cum pot sa imi realizez planul de afaceri?”, a spus Demirdag, care are in portofoliu peste 40 MW instalati in parcuri fotovoltaice in Turcia, Bulgaria, Grecia si Romania. Investitorul turc a adaugat ca fara subventii sectorul solar nu poate fi dezvoltat, deoarece valoarea investitiei necesare nu mai poate scadea.

Desi productia energiei din soare este recompensata in prezent cu sase certificate verzi pentru fiecare MWh, segmentul a atras investitii mici comparat cu cele eoliene. Potrivit datelor prezentate de presedintele RPIA, in Romania functioneaza in prezent parcuri fotovoltaice cu o capacitate de 88 MW, in timp ce parcurile eoliene au o putere instalata de peste 1.700 MW. „Esti­marea ANRE este de 500-1.000 MW nou insta­lati in fotovoltaice anul acesta. Avand in ve­dere cum a inceput anul, ma tem ca multe pro-iecte foto­voltaice se vor suspenda, dar ma astept ca la sfarsitul anului sa fie aproximativ 350 MW din productie fotovoltaica”, a conchis Glodeanu.

 

  • Constantin Nita, ministrul delegat pentru energie

Este timpul sa cream companii romanesti puternice, care sa joace nu numai in Romania, ci si in zona noastra de influenta, unde am putea sa devenim un jucator important in energie.

Pe 10-20 de ani trebuie sa ne gandim la o strategie, la investitiile pe care trebuie sa le facem in acest domeniu pentru a putea sa ne aliniem la preturile globale, sa finalizam piata libera.

Suntem singura tara din UE care are complexe energetice sau companii care functioneaza pe o singura sursa. Nu poti sa pui, pe o piata concurentiala libera, carbunele sa concureze cu apa. Trebuie creat un mix care sa permita companiilor sa porneasca pe picior de egalitate in piata.

Important este sa cream doua-trei companii puternice, care sa poata fi jucatori si pe piata bursiera, dar si pe piata energiei electrice. Pretul pe piata va fi totdeauna creat de cerere si oferta. Companiile care produc pe carbune vor fi cu un pret mai mare decat cele pe apa, nuclear sau gaz. De aceea nu vom putea rezista decat cu acest mix de resurse pe o companie.

Nu aman niciun termen de listare a companiilor de stat.

Vom modifica legea privind acordarea de certificate verzi. Nu e un subiect placut, dar nu putem distruge industria romaneasca de dragul industriei regenerabile. Cei care au investit in regenerabile trebuie sa inteleaga. Suntem prinsi ca in menghina intre consumatorul casnic si cel industrial. Trebuie sa luam masuri ca in tot acest palier sa existe un echilibru, pe principiul win-win. Suntem interesati in continuare ca energia regenerabila sa fie promovata, numai ca investitorii, pe o perioada de timp, cat e criza, trebuie sa inteleaga ca vor castiga mai putin. Nu vor castiga foarte mult, ci mult.

Nu am vazut investitori in energia regenerabila care sa vina sa ne propuna sa facem o fabrica de turbine. Efectul de multiplicare in economie e aproape zero. In afara de firme de paza nu se creeaza locuri de munca. Statul castiga prin impozite si taxe, dar nu e suficient.

Daca sunt si alte societati care au in plan capacitati gen Tarnita mai mici, sunt bineveniti, dar nu avem o asemenea oferta de la nimeni.

Avem oferte pentru reactoarele 3 si 4 (de la Cernavoda), vedem daca mai vin si altele si vom incepe negocierile. Aici e o reasezare a sistemului energetic pe baza nucleara. Lucrurile trebuie facute cu multa atentie si pe niste studii care sa nu ne permita sa gresim in viitor. Dar aceste investitii sunt incepute si corect ar fi sa le terminam.

Este foarte bine ca marile companii petroliere din lume au venit si incearca sa exploreze si sa exploateze gaze naturale din Marea Neagra. Mi-as fi dorit ca Romgaz sa fie mult mai agresiv. Perimetrele sunt ale noastre si noi mergem la alti jucatori sa luam 10%. Vom schimba acest lucru.

Pretul gazelor naturale a scazut de la 480 la 420 dolari mia de metri de cubi. Influenta explorarii gazelor de sist in Europa va duce la scaderea pretului gazelor din Rusia.

In masura in care e rezolvata problema Oltchim, va fi rezolvata si problema Arpechim. Problema ca atare, insa, exista, pentru ca nu numai Arpechim nu functioneaza. Nu functioneaza nici Rafo, nici rafinariile de la Ploiesti. Trebuie sa gasim o formula de reasezare a acestei industrii. Ar trebui sa nu pierdem experienta pe care o avem in domeniul rafinariilor.

  • Titov Buzescu, consilier CEO al Grupului Rompetrol

Sunt planuri in Kazahstan ca toate activele externe ale Kazahstan sa fie operate de Rompetrol. Un prim pas a fost facut prin unirea celor doua agentii de trading (Rompetrol si KazMunaiGaz) din Elvetia.

Aportul serviciilor din benzinarii este o contributie importanta in lanturile de distributie pe care le operam in Franta. Marja bruta este mai mare decat cea de la benzina si motorina.

Mi se pare un proces firesc de a inchide o situatie de neintelegere intre actionarul majoritar si stat. E foarte bine ca cineva e deschis dialogului si vrea sa actioneze pentru stingerea acestui diferend. S-a creat un memorandum, prin care ambele parti cad de acord sa rezolve diferentul si care va fi avizat in ambele tari prin forurile de decizie.

KazMunaiGaz a transformat actiunile in favorea statului. La vremea respectiva statul a fost cel care a pus sechestru pe actiunile Rompetrol Rafinare, pe mijloace fixe, a oprit procesul de delistare si a inceput diferendul.

Pe de o parte, ca orice business, businessul de petrol si gaze trebuie sa produca profit ca sa poata supravietui. Pe de alta parte, fiind un domeniu care necesita capitaluri mari, ciclurile de recuperare ale banilor nu sunt foarte scurte, de multe ori si o strategie care are o componenta politica poate juca un mare rol.

In regiunea Marii Negre, Romania are o statie de benzina cam la 10.500 de locuitori, aproape de norma europeana. Bulgaria are o statie la 2.500 de oameni. Turcia, Moldova, Georgia, Ucraina au o statie cam la 6.500 de oameni. In Romania cam 35-40% din statii vand 1 milion sau sub un milion de de litri pe an, asa ca aceste statii cu greu vor supravietui in viitor

Piata regionala este un importator net de diesel si exportator net de benzina. Probabil acest dezechilibru regional pe partea de motorina va disparea si s-ar putea chiar sa apara o supraproductie de benzina si motorina in bazinul Marii Negre in urmatorii cinci ani.

Am putea asista la o scadere a marjelor de rafinare. Cele care nu au pozitii strategice sau o logistica buna in spate ar putea sa-si reduca gradul de utilizare in zona. Acum gradul de utilizare al diverselor rafinarii este rezonabil, de 75-80%.

Daca ne uitam la tarile europene, citim ziarul de maine. Probabil marjele brute in serviciul de distributie al produselor petroliere vor ramane constante sau vor scadea. Exista previziuni ca vanzarile magazinelor vor creste de trei ori in urmatorii ani.

  • John L. Knapp, director general, ExxonMobil Exploration & Production Romania Ltd.

Cautam oportunitati in care resursele sunt suficient de mari pentru a se incadra in portofoliul ExxonMobil. Cand cautam ceva ne uitam la o zona precum Marea Neagra.

Inainte de asocierea cu Petrom, aveam date disponibile tuturor si facusem anumite studii geologice, care au aratat ca sunt elemente pozitive in oportunitatile de la Marea Neagra.

Momentan e o gama foarte larga de estimari asupra naturii resurselor. Va fi nevoie de noi studii si foraj pentru a confirma dimensiunea si productibilitatea resurselor.

Explorarea este o afacere riscanta, iar o rata de succes de 30% e destul de buna. Data fiind aceasta descoperire initiala la prima sonda, e incurajatoare. A incerca sa intelegi continutul de roca a unui rezervor e o chestiune dificila, care solicita investitii majore. E un grad ridicat de incertitudine legat de ceea ce stim despre rezervor.

Trebuie sa va reamintesc ca de-abia am avut descoperirea initiala si mai dureaza pana cand gazul se va duce undeva. Piata romaneasca va avea o parte importanta. Nu exista niciun motiv pentru care gazul nu s-ar duce in Romania (in contextul implementarii pachetului energetic 3).

Lucram deja cu companii romanesti. Avem parteneriatul cu Petrom, am semnat recent un acord si cu Romgaz pentru lucrarile la blocul Midia. Cat priveste potentialul pe partea de servicii, trebuie sa avem in vedere unele lucruri. Unul este ca lucrul la mare adancime este diferit de cel de pe uscat, unde Romania are o bogata istorie. Serviciile necesare pentru explorarea la mare adancime sunt diferite si la fel si cerintele tehnice.

In Romania, ExxonMobil a intrat pe blocul Neptun Deep cumparand drepturile de la Petrom. In Bulgaria si Ucraina, guvernele au licitat drepturile de concesiune. In Bulgaria, Exxon a depus o propunere impreuna cu Romgaz pentru un bloc. Propunerea nu a castigat.

In Ucraina, lucram cu Petrom si Shell si negociem impartirea drepturilor de productie cu autoritatile.

Cadrul legal curent (in privinta redeventelor – n.r.) se incheie in 2014 si inteleg ca statul analizeaza regimul fiscal. Parerea noastra este ca guvernul trebuie sa priveasca la diferitele domenii de investitii si sa vada ca e o diferenta majora intre investitiile pe uscat si cele pe mare, iar regimul fiscal trebuie sa recunoasca diferentele de cost si de risc. Nu trebuie sa permitem ca schimbarea regimului fiscal sa aiba consecinte care ar incetini investitiile.

  • Remus Gabriel Hanea, head of research of the Fast Modeling Updating Department, Statoil S.A.

In explorare si productie un rol important e jucat de caracterizarea rezervorului. Orice companie petroliera vrea sa isi maximizeze cantitatea de petrol pe care o scoate din zacamant, ceea ce este o problema de optimizare a exploatarii.

O companie mare, de exemplu, are date despre ce se intampla in offshore, au date seismice, au date de satelit, dar toate aceste date sunt marcate de incertitudine. Ulterior se face un studiu de fezabilitate, cu un anumit procentaj de succes sau nu, dupa care investesc.

Descoperirea de resurse din Marea Neagra este foarte importanta din punct de vedere financiar, de cercetare si colaborare cu restul lumii. Daca exista 84 miliarde de metri cubi, ExxonMobil va avea nevoie de parteneri, ceea ce va permite altor companii cu experienta in forarea offshore sa se implice in proiect. Statul nu ar fi putut sa faca exploatarea cu companiile de stat, deoarece realizarea masuratorilor seismice este foarte scumpa.

La ora actuala, captarea si stocarea carbonului e un subiect fierbinte peste tot, pentru ca este o initiativa a Uniunii Europene. In continuare vom produce mult din surse fosile si cu cat producem mai mult, cu atat mai rau face mediului. O solutie este reinjectarea carbonului in rezervoare golite. Avem destule rezervoare in sudul Romaniei, unde aceasta recuperare poate ajunge la 10%.

In general, toate companiile nationale de petrol au grija foarte mare de rezervele tarilor respective. Vor investi multi bani astfel incat rezervoarele sa aiba o durata de viata cat mai lunga si sa produca cat mai mult.

Petrolul de sisturi e destul de greu de controlat. Rezervoarele fiind foarte inguste, e greu sa forezi astfel incat sa poti optimiza un astfel de proces.

  • Hamza Karimov, CEO al Socar Romania

As dori sa nu tratam Socar ca o companie de benzinarii, noi nu am venit in Romania ca sa deschidem benzinarii. Suntem foarte activi pe partea de petrol si gaze naturale.

Acum cativa ani a inceput dezvoltarea Socar, am investit foarte multe miliarde de dolari pe partea de transport, am construit conducte. In ultimii 10 ani, nu stiu daca exista vreo companie care a construit asa ceva.

Din 2007 avem birou in Romania. Decizia presedintelui Azerbaidjanului: trebuie sa avem un birou in tara noastra prietena.

Cate statii Socar o sa vedem? Anul acesta speram sa mai deschidem inca 20 de statii. Noi am inceput anul trecut cu activitate comerciala. Pana in acest moment am investit peste 20 de milioane euro. Pentru anul acesta avem un buget aprobat, suntem in dezvoltare.

Prin Romania, cu pozitia ei strategica, intentionam sa mergem si spre alte tari europene. In acest moment nu cred ca este interesant pentru Socar sa intram in rafinarii in Romania sau altundeva. Oricat ar scade consumul, tot petrolul si gazele vor fi produsele importante. Exista piata.

Noi sustinem investitiile noastre in Romania, vom continua, dar timpul va arata daca mergem la 300 de benzinarii sau nu. Nu e usor sa controlezi 300 de benzinarii, dar trebuie vazut daca piata va accepta 300 de benzinarii sau nu.

  • Halil Demirdag, CEO al Smart Group

In ceea ce priveste energia solara, dezvoltarea se poate face in Romania. Forta de munca poate fi locala, la fel si conectarea la retea, metalul folosit, elemente care ajung la o pondere de aproximativ 40% din costul unui proiect.

Nu putem vorbi despre energie verde, dupa care sa anunti un pret neclar. Trebuie sa anunti un pret clar pentru certificate verzi, dupa care investitorii pot veni sa dezvolte proiecte.

In energia solara timpul de recuperare a investitiei poate fi de aproximativ 4 ani la pretul de 55 de euro pe certificat.

Potentialul solar al Romaniei depinde de potentialul hidro. Daca ne uitam la Hidroelectrica si scoatem din calcul aceasta capacitate, consider ca 4.000 MW din energia solara nu ar fi un pericol pentru sistem in Romania.

In Bulgaria am creat peste 25.000 locuri de munca prin dezvoltarea de proiecte fotovoltaice. Multe din locurile de munca au fost temporare, in faza de constructie, dar poate fi si asta o solutie. Hranim oamenii anul acesta, iar intre timp caut o alta solutie pentru a le oferi locuri de munca.

 

  • Nicolae Havrilet, presedinte al ANRE

ANRE are sarcina ingrata de a prelua chiar cu forta cantitati de energie de la producatorii interni si le stabilim si pretul.

Avem cel mai bun pret pe PZU (piata pentru ziua urmatoare – n. red.) din Europa, cu 20% sub media europeana.

Variantele analizate de ANRE pentru schimbarea schemei de sprijin:

ANRE si specialistii sai sunt de parere ca aceasta taxa pe monopolul natural nu trebuie sa intre in tariful perceput populatiei. Avand un monopol natural, nu exista concurenta, nu exista posibilitatea de a da faliment, pentru ca intotdeauna ANRE va recunoaste costurile facute in mod corect. Noi consideram ca aceasta taxa, care nu este foarte mare, 0,2% din tarif in cazul energiei electrice, poate fi preluata din profitul companiilor. Pana acum nicio companie nu ne-a solicitat o discutie pe acest subiect.

Ungaria si Bulgaria au ieftinit cu 10% gazele si energia, dar sunt inca foarte departe de pretul gazelor din Romania.

S-ar putea repeta situatia din Bulgaria in Romania? Teoretic ar putea sa apara situatia. Cui ii place sa-i creasca factura? ANRE-ul trebuie sa asigure un echilibru intre consumatorul final si producatorul, furnizorul de servicii pe piata.

Ideea este de a pune in discutie ce este mai bine pentru consumatorul final: sa plateasca pretul cel mai mic sau sa plateasca pretul corect? Daca alege sa plateasca pretul cel mai mic, s-ar putea sa nu mai aiba aceasta facilitate si producatorii sa dispara de pe piata.

Energia conventionala este foarte importanta in perspectiva cresterii cantitatii de energie regenerabila. Romgaz ar putea investi intr-o centrala pe gaze de randament mare.

Un producator privat de gaze naturale nu este obligat, conform legii, sa vanda productia prin metode concurentiale, asa cum se impune producatorilor de energie electrica.

Totusi, ANRE a propus ca toti producatorii sa foloseasca mijloace concurentiale de vanzare pentru a facilita accesul cat mai multor furnizori la aceasta afacere.

  • Mihai Anitei, CEO al Azomures

Azomures vinde ingrasaminte din China pana in America, Australia, Africa, e un nume cunoscut peste tot si vrem sa contribuim la cresterea agriculturii romanesti. Gazul inseamna 85% din costuri la noi. Nu cred ca exista industrie in care gazul sa insemne asa de mult in cost. Pentru noi un dolar inseamna foarte mult.

S-au facut studii anul trecut, in decembrie au aparut, studiul de fezabilitate finala a dovedit ca fracturarea hidraulica nu afecteaza mediul. Daca Europa va ezita prea mult asupra gazelor de sist, America va veni aici si va inchide toata industria chimica din Europa.

Incepand din 2010, deoarece Rusia opune rezistenta in a negocia pretul gazului, Europa a consumat cu 30% mai putin gaz din Rusia. Industria gaseste solutii pana la urma. Se vor face terminale de gaz lichefiat, va veni si America cu gaze la noi, se vor gasi solutii.

Gazele de sist vor schimba dramatic industria, in special cea chimica. Deja s-au anuntat investitii de peste 15 mld. dolari in America in combinate chimice.

In urmatorii trei ani vom investi 200 de milioane de dolari. Principalul obiectiv este eficientizarea. Ne gandim la investitie in aburi, dar exista o inflatie de energie electrica pe piata si ne gandim daca renteaza sa investim in propriile capacitati de productie a electricitatii.

Eu, care cumpar 10% din productia de gaz a Romaniei, am acelasi pret cu cel care cumpara un metru cub. Nu e un principiu comercial. Ar trebui sa am acces la negocieri, atata timp cat platesc si cumpar o cantitate atat de mare.

Din momentul in care am preluat combinatul, nu am schimbat pretul in lei, in conditiile in care gazul a crescut cu 3% pe parcursul anului. Acest pret se va duce in agricultura si va avantaja agricultorul.

  • Ciprian Glodeanu, presedinte RPIA – Romanian Photovoltaic Industry Association

Suntem ingrijorati, industria este ingrijorata, consideram ca nu-si are loc modificarea schemei cu certificate verzi.

Se va reduce semnificativ poluarea. La fotovoltaic sunt instalati momentan 88 MW cu licenta de exploatare comerciala, cu sase certificate verzi.

Piata incepe sa functioneze. Pretul certificatelor verzi continua sa scada, acum fiind 52 de euro. Piata se echilibreaza. Acesta a fost spiritul acestei legi. Mai mult, sunt perspective ca de la anul vom atinge cota obligatorie. De ce sa reduci acum numarul de certificate verzi?

Aproximativ 40-45% din componentele unui proiect fotovoltaic sunt produse in Romania, iar proiectele produc locuri de munca.

Avand in vedere cum a inceput anul, ma tem ca multe proiecte pe fotovoltaic se vor suspenda, dar ma astept ca la sfarsitul anului sa fie aproximativ 350 MW din productie fotovoltaica.

Companiile din China au venit destul de mult in Romania pentru motivul principal de a furniza echipamente.

Din ce in ce mai multe companii vor realiza faptul ca fotovoltaicul poate fi o sursa de scadere a costurilor. Romania, in acest moment, este foarte interesanta si pentru investitori, si pentru producatori si detinatori de hale industriale, care au acoperisuri nefolosite si pot instala panouri solare datorita schemei favorabile, dar si conditiilor climatice.

  • Jan Veskrna, CEO, CEZ Romania

Combinarea capacitatilor de stat in productia electricitatii este singura solutie buna. Trebuie, insa, calculata variatia costului de productie. Acesta trebuie sa fie un parametru decisiv. De asemenea, companiile care nu pot raspunde eficient la schimbarile rapide din piata trebuie modernizate sau inchise. Reforma ar trebuie facuta dupa ce sectorul energetic a fost eficientizat. Daca Romania vrea sa revina la situatia din 2010, cand era exportator net de electricitate, trebuie sa se trezeasca, sa restructureze sectorul energetic si sa majoreze preturile pentru consumator pentru a reinvesti banii in proiecte inteligente de cogenerare. Aceasta este calea de a iesi la suprafata pentru Romania.

Daca cineva vrea sa creeze un holding al companiilor din sectorul energetic, ar fi o initiativa binevenita, dar trebuie sa vedem si de unde vin banii pentru un astfel de proiect. Prima greseala a Romaniei pe sectorul energetic este legata de companiile de stat, care au un management incompetent. Apoi, ar fi mult mai rezonabil daca Romania nu ar incepe cu privatizarea preturilor de consum (companiile de distributie), ci cu sectorul generarii de electricitate. Romania a pierdut timp, pentru ca nu e clar nici acum care este directia sectorului energetic. Nu sunt clare principiile care ghideaza legislatia in acest domeniu.

La noi sunt doar trei sau patru cehi in companie. Restul sunt romani. Deci specialisti exista, dar trebuie sa ii gasiti, sa ii angajati si sa-i platiti. Obiectivul imediat este o capacitate instalata pe eoliene de 240-300 MW. Planul pe termen lung este 1 TW de energie eoliana. CEZ a investit pana acum 2,2 miliarde de euro in Romania din 2005.

  • Vladimir Oprescu, regional sales manager, AB Energy Romania

Deseurile municipale pot fi folosite in conditiile in care se realizeaza o presortare. In momentul in care s-a realizat aceasta sortare, materia organiza poate fi folosita in tancurile de digestie, devenind gaz. Materia neorganica poate fi folosita pentru obtinerea gazului de emanatie sau exista solutii care sunt in studiu prin care deseurile sunt transformate prin piroliza in gaz sintetic. Acesta, spre deosebire de biogaz, are o componenta de metan foarte redusa, dar componenta de hidrogen e mare, ceea ce il face un pic mai greu de folosit in astfel de aplicatii.

In Romania, daca ne referim strict la fermentare anaeroba, sunt 4-5 MW, dar instalatiile nu sunt functionale 100%.

Investitia in echipamente care vin cu elemente de colectare a gazului din gropile de gunoi e de aproximativ 1 milion de euro per MW. Cand vine vorba de echipament de digestie, investitia este de aproximativ 4 milioane de euro per MW. Partea mai putin placuta in Romania este aceea ca deseurile sunt mult mai putin neutralizate sau se neutralizeaza mai putin decat in celelalte tari. Sunt foarte multe tari din Europa in care deseurile de orice natura sunt valorificate la maxim.

In momentul de fata in Romania sunt foarte multi antreprenori care au inteles ca genul asta de afacere se dezvolta pe termen lung si sta la baza unei dezvoltari durabile.

  • Carmencita Constantin, directorul Departamentului de Strategii Energetice si de Mediu din cadrul ISPE

Romania are specialisti. Trebuie doar sa ne agregam si sa incepem sa lucram pe proiecte importante.

Regenerabilele vor continua cu si fara scheme de sprijin, pentru ca vor beneficia in intervalul 2014-2020 de cele mai multe fonduri europene.

Avem nevoie de cunostinte pe tot ce inseamna legislatie, piata de energie, tehnologii noi, la nivel institutional e nevoie de foarte multa crestere a calitatii cunostintelor si a intelegerii efectelor pe care aceasta lipsa de cunostinte le poate avea. Pledez pentru increderea in specialisti, insa nivelul de cunostinte e in scadere.

Dupa mai mult de 30 de experienta, pot sa spun ca exista o singura cheie ca sa avem succes. Cheia se numeste „determinare politica”. Nu e un cuvant mare, este pura realitate. Trebuie forte noi, specialisti si oameni mai multi. Daca nu e determinare politica si daca nu se concentreaza putinii bani pe care ii mai avem in programe nationale dedicate, sectorul energetic nu poate trai de pe o zi pe alta. El e obligat sa traiasca pe termen mediu si lung, pentru ca investitiile dureaza. Romania, in ultimii 20 de ani, nu a investit aproape nimic in unitati noi de generare de electricitate. Trebuie, deci, o determinare de a recunoaste ca energia este infrastructura, nu industrie. Fara acest Minister al Energiei ne pierdusem speranta. Daca nu se focalizeaza atentia pe energie, tot lantul, de la resursa primara pana la consumator, pe sursele de productie si pe viitorul energetic al Romaniei, nu putem dezvolta proiecte mari pe viitor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here