Comunicat de presa
30 iulie 2015
Alianta Globala pentru Alternative la Incinerare (GAIA) si Coalitia pentru Justitie Energetica din Romania – Energy Justice Romania, critica vehement afirmatiile domnului Emil Boc cu privire la necesitatea construirii unui incinerator de deseuri municipale si asimilabile in orasul Cluj Napoca, aparute in presa, ieri 29 iulie. “…in sase luni de zile, avem investitori care sunt dispusi sa ne puna la dispozitie un incinerator, cu conditia sa le dam dreptul de a utiliza si de a exploata gunoaiele minim zece ani.”[1] a declarat domnul Emil Boc pentru Transilvania Reporter.
Aceste afirmatii vin in contextul in care, in data de 17 iulie, 12 organizatii neguvernamentale locale au depus o petitie[2] la toate institutiile locale si judetene competente, prin care ofereau solutii pe termen lung la problema deseurilor, cu impact pozitiv asupra intregului judet. Toate institutiile au raspuns pozitiv invitatiei de a sustine petitia si implicit de a delega un reprezentant in cadrul Consiliului Consultativ propus de ONG-uri, mai putin Primaria Municipiului Cluj Napoca, ceea ce ne da de inteles ca primarul Emil Boc nu doreste o rezolvare reala a problemei deseurilor, pe termen lung, ci o solutie pe termen scurt in interesul industriei incineratoare, si nu in interesul cetatenilor, care vor fi grav afectati de construirea unui astfel de incinerator. Incineratoarele de deseuri sunt cunoscute ca fiind adevarate fabrici de cancer si cea mai mare sursa pentru producerea dioxinei, care in cantitati foarte mici poate cauza defecte fetale si genetice.
Incinerarea deseurilor este cea mai toxica, scumpa si ineficienta metoda de a trata deseurile si de a produce energie[3]. Ideea in sine este contradictorie, intrucat arderea inseamna distrugere/risipa, asociata cu emisii toxice precum dioxine, metale grele si furani, tehnologia actuala fiind departe de a elimina poluarea si de a reutiliza eficient energia produsa prin ardere. Energia obtinuta din arderea deseurilor municipale este deosebit de poluanta, costisitoare, compromite politicile de prevenire a deseurilor, a programelor de reciclare si incurajeaza in schimb extragerea de resurse.
Incineratoarele nu rezolva problema depozitarii deseurilor. Aproximativ 25% din cantitatea de deseurilor care intra in incineratoare ramane sub forma de cenusa, iar aceasta trebuie sa fie depozitata tot in rampe de deseuri. Aceasta cenusa este prea toxica pentru a putea fi refolosita, in ciuda tuturor incercarilor industriei. Multe dintre aceste toxine ajung in hrana si devin tot mai concentrate pe masura ce ajung mai sus in lantul alimentar. O varietate de studii[4] au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, imbolnavirile de cancer (laringe, plamani, piele, sistem reproducator si nervos, glanda tiroida, aparat digestiv) si munca respectiv locuirea in apropierea unor incineratoare.
”Incineratoarele produc emisii extrem de toxice inclusiv metale grele, dioxine, derivate ale acestora precum dioxine clorinate si bromate, furani, eteri bifenili policlorurati (PCB) si polibrominati, naftalina policlorurata (PCN). O mare parte dintre aceste toxine permanente si persistente sunt emise sub forma de nanoparticule. Dioxina -2,3,7,8 TCDD este cea mai periculoasa substanta generata de om.’’ sustine toxicologul Dr. Paul Connett, Profesor Emerit, Universitatea Saint Lawrence si Director Executiv, American Environmental Health Studies Project (AEHSP).
Incineratoarele de ultima generatie sunt prevazute cu dispozitive de control a poluarii aerului, care capteaza o parte din poluanti, dar nu le elimina. Se estimeaza ca filtrele retin numai 5% – 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2,5 microni sau nanoparticule[5]. Poluantii capturati sunt transferati la alte produse, determinand cresterea toxicitatii in deseul in stare solida, rezultat din incinerare si reprezentat de cenusa, zgura, funingine, namolul de epurare, care sunt apoi eliberate in mediul inconjurator.[6]
In numeroase tari incineratoarele sunt percepute si tratate din punct de vedere al acceptabilitatii lor si masurilor preventive similar cu centralele nuclearo-electrice. Mai mult, in tari vestice precum Franta – tara incineratoarelor (127), ministrul mediului Segolene Royal a anuntat in 2014 ca va stopa industria incineratoare[7] pana in 2016, motivand ca aceste tehnologii sunt solutii depasite in primul rand din cauza ineficientei si a impactului asupra sanatatii locuitorilor din proximitatea incineratoarelor, in randul carora s-a constatat un procent alarmant de imbolnaviri de cancer si boli congenitale, fiind afectata grav agricultura, in mai multe instante hrana produsa (lapte, oua, carne) fiind infestata cu dioxine, furani si metale grele.
Vor fi realizate toate demersurile necesare pentru a impiedica construirea unui incinerator de deseuri municipale in municipiul Cluj Napoca, inclusiv in instantele judecatoresti. Vor fi depuse plangeri impotriva autoritatilor implicate in diversiunea construirii incineratoarelor de deseuri. Politica domnului Boc poate fi catalogata ca fiind iresponsabila, prin ignorarea realelor solutii propuse de societatea civila si promovarea unor solutii false si extrem de toxice promovate de industrie, care va bloca comunitatea in tranzitia catre sustenabilitate pentru minim 10 ani. Cu situatii similare, la nivel avansat, se confrunta si Timisoara, oras in care Campania Stop Fabrica de Cancer[8] a adunat peste 1500 de semnaturi, la nivel local, in doar cateva zile de la lansare, iar opozitia publica este in continua crestere.
Nota:
Energy Justice Romania este formata din 21 de organizatii neguvernamentale si grupuri de actiune. Energy Justice Romania sprijina comunitatile amenintate de proiecte energetice si de managementul deseurilor, poluatoare si distructive si se implica activ in sporirea rezilientei acestora, pe termen lung, prin promovarea si incurajarea solutiilor alternative. Detalii pe www.curatmurdar.org.
Global Alliance for Incineration Alternatives – GAIA este o alianta internationala formata din peste 800 de organizatii, in 100 de tari, care militeaza pentru stoparea incineratoarelor si promoveaza alternative sigure, sustenabile si echitabile. Detalii pe www.no-burn.org.
Note de subsol:
[1] Transilvania Reporter http://transilvaniareporter.ro/cluj/boc-acuza-consiliul-judetean-am-fost-tras-pe-sfoara/
[2] Ecomagazin https://www.ecomagazin.ro/societatea-civila-propune-solutii-durabile-pentru-gestionarea-deseurilor-in-orasul-cluj-napoca/ | Social East http://www.socialeast.ro/cateva-solutii-pentru-o-economie-circulara-si-zero-waste/
[3] Energy Justice Network http://www.energyjustice.net/incineration
[4] Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284
[5] Energy Justice Romania http://curatmurdar.org/nanoparticulele-rezultate-in-urma-incinerarii-deseurilor-sunt-extrem-de-periculoase/
[6] Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009.
[7] http://www.nrcan.gc.ca/sites/www.nrcan.gc.ca.minerals-metals/files/pdf/mms-smm/busi-indu/rad-rad/pdf/icf-finr-eng.pdf
[8] UK Stop the Incineration Network http://www.stoptheincinerator.co.uk/?p=645[9] Energy Justice Romania http://curatmurdar.org/petitii/
