Stadiul lucrarilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin fracturare hidraulica in Romania

0
69
Stadiul lucrarilor de explorare si exploatare a gazelor de sist in Romania

In Romania nicio o statistica preliminara privind numarul licentelor acordate special pentru explorarea gazului de sist nu este disponibila, deoarece potrivit responsabililor ANRM din Ianuarie 2012, „este lasat la latitudinea companiilor (sa decida) daca cauta sau nu si aceste categorii de gaze neconventionale”. in timp ce, in vara anului trecut, Directorul pentru Gestionare, Evaluare si Concesionare a Resurselor din ANRM, Dorin Cojocaru, declara ca, pana in acel moment, „in Romania nu au fost puse in evidenta nici o categorie de gaze neconventionale, deci nu exista nici estimari. Totusi, in cadrul rundei a X-a mai multe companii si-au exprimat interesul fata de aceste categorii de gaze”, a afirmat oficialul vara trecuta.

In cadrul acestei runde de licitatie (care a avut loc in iulie 2010), oferta ANRM a Inclus 12 perimetre in Bazinul Panonlc si sapte perimetre in Dobrogea, restul fiind in Marea Neagra. Printre companiile care si-au anuntat public Intentia de a explora gaze de sist se numara: MOL si Expert Petroleum; EWP si NIS; Chevron si Sterling Resources.

Dintre acestea, Chevron detine pana in prezent patru concesiuni in baza unor Hotarari de Guvern. Astfel, in februarie 2011, Chevron a achizitionat de la Regal Petroleum, concesiunea pentru perimetrul E V-2 (Barlad) de 6.257 km patrati situat in nord-estul tarii (obtinuta de Regal Petroleum in 2004). Compania are in plan forarea primei sonde de explorare la Barlad, in 2012, urmata de opt sonde in Dobrogea incepand cu 2013. Guvernul a aprobat de asemenea acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare  incheiate intre ANRM sl Chevron, in Dobrogea sl anume pentru perimetrele: Ex-17 (Costinesti) , Ex-18 (Vama Veche) si Ex-19 (Adamclisi), insumand 2.700 km1. Anexele care contin principalele prevederi ale celor trei acorduri incheiate intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) si Chevron au fost secretizate. Potrivit declaratiei lui Alexandru Patruti, desi din titlu sau continutul desecretizat ulterior nu reiese acest lucru, este vorba despre acorduri de explorarare a gazelor neconventionale, iar perimetrele sunt onshore. Contractele de concesiune au fost semnate pe 30 de ani, iar faza de explorare dureaza intre patru si zece ani.

In nord-vestul Romaniei ar urma sa se desfasoare activitati de explorare pentru gaz neconventional de catre un consortiu format intre MOL sl Expert Petroleum (70/30, cu MOL in calitate de operator), dar sl de catre compania canadiana East West Petroleum (EWP), care a incheiat un parteneriat cu Naftna Industrlja Srbije [NIS] – „singurul operator din sectorul sarb al Bazinului Panonic” potrivit unul comunicat de presa recent al EWP. MOL sl Expert Petroleum detin acorduri preliminare de concesiune pentru trei perimetre In Bazinul Panonic: Ex-1 (Voivozi), Ex-S (Adea), si Ex-6 (Curtici), insumand o suprafata de 3.434 km1, banuite a avea gaze de sist East West Petroleum (fosta Avere Energy, compania schimbandu-si denumirea in EWP in august 2010) detine acorduri de concesiune pentru patru perimetre de explorare in Bazinul Panonic: Ex-2 (Tria), Ex-3 (Baile Felix), Ex-7 (Periam) si Ex-8 (Biled), a cate 1.000 km1 fiecare. Explorarea acestor perimetre se va face impreuna cu NIS, o subsidiara a Gazprom Neft, care va fi operatorul de proiect si va suporta toate cheltuielile. Dupa ratificarea acordurilor de concesiune de catre guvern, consortiul se va axa pe achizitia de date seismice si forarea a cel putin 12 sonde de explorare-evaluare”.

In sud-vest (Oltenia), Sterllng Resources/Midia Resources detine perimetrul E III-7 (Sud Craiova), unde si-a exprimat intentia de a evalua potentialul gazului de sist, celelalte perimetre detinute fiind offshore si deci ¡relevante pentru discutia despre gazele de sist. Intrucat la ora actuala gazele de sist nu se extrag offshore nicaieri in lume.

Compania de stat Romgaz a declarat in septembrie ca studiaza potentialul gazelor de sist in perimetrele pe care le detine, majoritatea acestora fiind situate in judetele Mures si Sibiu (Bazinul Transilvaniei). Potrivit site-ului companiei, „Romgaz este cotitular al Acordurilor petroliere in trei perimetre de explorare-dezvoltare-exploatare pe teritoriul Romaniei in zona Moldovei, in consortiu cu companiile Aurellan OII & Gas Romania sl Europa Oii & Gas”, doua companii al caror interes pentru gaz neconventional (tightgas) este cunoscut

Reactiile populatiei

Incepand din luna ianuarie a acestui an (2012), opinia publica din Romania a primit cu surprindere primele informatii privind proiectele de dezvoltare a gazelor de sist pe teritoriul romanesc. Primele informatii au fost furnizate de reprezentantii companiei Chevron, care si-au anuntat intentia de a demara lucrari in perimetrele castigate in cadrul rundei de concesionare, si nu din partea autoritatilor, cum era de asteptat, ingrijorarea si constientizarea asupra fracturarii hidraulice in Romania – dar si opozitia – sunt in crestere. In ianuarie au aparut grupuri in mediile de socializare care la aceasta data numara peste 17.000 de membri. O petitie on-line, demarata in februarie, a adunat peste 8.000 de semnaturi. Tot in luna februarie grupuri de locuitori din Barlad au inceput o campanie locala impartind fluturasi si manifeste, iar un banner de 22 m2 a fost afisat cu acordul autoritatilor locale pe fatada primariei. Au inceput sa adune si semnaturi pentru o petitie in zona rurala, care are deja peste 20.000 de sustinatori. Miscarea de protest a inceput in mai multe orase in februarie, culminand cu un amplu protest la Barlad, care a adunat la un mars si un miting tinut in fata primariei, peste 4.000 de participanti pe 22 martie, fiind sprijinit si de miscari locale in Constanta, Cluj, Brasov. Aceasta manifestare a atras atentia televiziunilor si jurnalelor prilejuind inceputul unei dezbateri pe canalele media. Aproape in fiecare din saptamanile urmatoare, alte mici proteste au avut loc in Bucuresti si alte orase, mai ales in zona Dobrogei si a litoralului. Acestea au culminat cu un nou protest amplu la Barlad pe 26 aprilie, care a adus la un loc mai mult de 7.500 de participanti, sositi atat din Moldova, cat si Dobrogea, oameni care au cerut intr-un glas, stoparea proiectelor si interzicerea utilizarii fracturarii hidraulice: „Ia mana de pe sistul meu!!!” „Nu putem bea bani!” „Vrem copii sanatosi, nu bolnavi si cancerosi!” „Vrem copii cu viitor, nu rahitici care mor!”

Ultimele evenimente au avut loc pe 28 aprillie, 1 mai si ulterior in cursul lunii mai, in Vama Veche, Costinesti si Constanta: activistii ingrijorati au oraganizat mai multe evenimente de protest, dar si intalniri avand ca invitati membri ai campaniilor derulate in Bulgaria.

La inceputul lunii aprilie, Chevron a anuntat suspendarea activitatilor de exploatare si extragere a gazului de sist din Romania.

„Fractionarea hidaulica in sist este o noutate pentru tara noastra. Pentru exploatarea gazelor de sist este nevoie de realizarea unor studii amanuntite bazate pe informatiile din zona perimetrelor pentru care exista aprobare, respectiv zonele din Dobrogea. E nevoie de un studiu deoarece se lucreaza in necunoscut, in adancime si nu stii comportamentul in stratul sistului. Astfel, pot avea loc accidente foarte grave si chiar la distante mari fata de locul in care s-a forat”, declara in luna aprilie, pentru Jurnalul National”, Maria Cristescu, conferentiar doctor inginer in cadrul Universitatii de Petrol si Gaze din Ploiesti.

Ultimele evolutii la nivel decizional

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a dedarat in repetate randuri ca autoritatile ar trebui sa ia o decizie favorabila privind explorarea de gaze din sisturi in Romania, in scopul de a crea locuri de munca si de a usura presiunea asupra deficitului de pensii. Vorbind la ceremonia de numire a lui Attlla Korodi ca ministru al Mediului, i-a solicitat acestuia, dar si altor oficiali guvernamentali sa urgenteze analiza si sa ia o decizie cu privire la doua din proiectele de investitii: de explorare si productie de gaze de sist de catre Chevron, si de dezvoltare a unei mine de aur si cupru. Presedintele roman a declarat ca gazele de sist ar putea face Romania mai putin dependenta de importurile de gaze din Rusia.  Intr-un comentariu taios indreptat catre oponentii gazelor de sist, Basescu i-a acuzat pe acestia ca nu sustin interesele Romaniei. Aceste interventii au suscitat la randul lor numeroase reactii si proteste, care au pus in discutie insusi rolul institutiei prezidentiale.

La data conceperii acestei lucrari, avem in vedere ca la asumarea puterii in Parlament guvernul actual a declarat ca dezvoltarea gazelor de sist necesita o dezbatere publica mai ampla, in care sa fie luate in considerare avantajele si dezavantajele, inainte de a incepe dezvoltarea acestor proiecte. Ca urmare, a fost propus un moratoriu privind dezvoltarea gazelor de sist.  Intr-un interviu acordat in 25 mai publicatiei Gaze Naturale Europa, prim-ministrul Victor Ponta a declarat ca „problema gazelor de sist se gaseste in programul de guvernare care a adus votul de incredere al Parlamentului, iar standardele de calitate trebuie sa fie atent studiate. Pozitia guvernului actual nu va fi diferita de pozitia pe care tarile europene o au feta de aceasta activitate economica.”  in mod evident aceasta tema va fi una puternic dezbatuta in campania electorala pentru alegerile parlamentare din acest an [2012].

Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului „Gazele de sist: o noua provocare”, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat.

Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu

  1. Ce sunt gazele de sist?
  2. Scurta istorie a exploatarilor de gaze de sist
  3. Fracturare Hidraulica – Ce este? Tehnologia pe intelesul tuturor
  4. Riscurile metodei de fracturare hidraulica – Impactul asupra mediului
  5. Emisiile fugitive de gaz in cazul fracturarii hidraulice si contributia lor la efectul de sera
  6. Substante chimice radioactive si metale grele in procesul de fracturare hidraulica
  7. Zgomotul si noxele produse in procesul de fracturare hidraulica pentru exploatarea gazelor de sist
  8. Riscul producerii de cutremure cauzate de exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica
  9. Substantele chimice folosite in fracturarea hidraulica si riscurile pentru sanatatea umana si organismele vii
  10. Riscurile de securitate si explozii in cazul fracturarii hidraulice
  11.  Cum afecteaza fracturarea hidraulica biodiversitatea
  12. Exploatarea de gaze de sist amana schimbarea strategica spre utilizarea energiei regenerabile
  13. Nivelul si modalitatile de reglementare a exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica
  14. Metoda de fracturare hidraulica in Europa. Incotro?
  15. Stadiul lucrarilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin fracturare hidraulica in Romania

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here