Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman

0
991

Omul este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la elementele climatice, in functie de fondul genetic trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si creativitatea.

Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un organism la modificarile atmosferice, prin declansarea sau amplificarea unor disfunctii sau afectiuni aflate in stare latenta. Cauzele sunt legate de stilul de viata modern, in special al celor care traiesc si lucreaza in aglomeratiile urbane unde poluarea, alimentele chimice, stresul dar si sedentarismul sunt conditii care favorizeaza instalarea acestei sensibilitati.

Se disting 4 tipuri de meteosensibilitate:

• Meteoroadaptabilii – cei ce se acomodeaza facil acestor fluctuatii.
• Meteorodependentii- cei care resimt aceste influente la nivel psihic dar si din punct de vedere al starii de sanatate manifestandu-se prin irascibilitate, dureri de cap sau depresie.
• Anticipativii- cei ce presimt modificarea starii de vreme prin diferite schimbarii ale cicatricelor de exemplu.
• Meteorosensibilii- cei carora li se activeaza bolile deja existente ca de exemplu reumatismul.

Sanatatea umana este legata de confortul climatic si cel bioclimatic. Cele mai importante elemente climatice care au un impact vizibil asupra organismului uman sunt: temperatura, umezeala, precipitatiile, miscarile aerului, presiunea atmosferica, radiatia solara. Fluxurile rapide ale variatiei temporale si diferentele spatiale denumesc acesti factori climatici ca fiind cei mai agresivi dintre factorii enviromentali de stres fiziologic.

Temperatura are un impact mare asupra organismului. Homeostazia termica este proprietatea organismului uman de a-si regla temperatura intre limitele valorilor normale, termen denumit de fiziologul Walter B. Cannanon „intelepciunea organismului”, controlata de hipotalamus care este un mic centru al creierului cu greutatea de 4 grame, prin intermediul transpiratiei sau actionand asupra arterelor care duc sangele catre piele.

Suprafata corpului, varsta, temperatura exterioara si activitatea glandelor endocrine conditioneaza rata metabolismului bazal adica productia normala de caldura.

In functie de varsta, reactiile sunt diferite in fata schimbarilor bruste de temperatura, astfel batranii, din cauza deteriorarii capacitatii de reactionare si adaptare a corpului, de asemenea si copiii neavand inca sistemul imunitar bine dezvoltat, tolereaza mai greu extremele termice favorizand aparitia diferitelor boli ca de exemplu gripa. Impactul fluctuatiilor de temperatura la care este supus corpul este pronuntat in relatia mortalitate-temperatura.

Temperaturile pozitive extreme cauzeaza cele mai multe victime pe glob. Impreuna cu varsta, sexul si rasa influenteaza rata moratalitatii dar si declansarea altor boli. In conditii de stres cald, organismul elimina in mod sporit apa si totodata sarurile prin evaporatie, conductie, convectie si radiatie, ceea ce duce la epuizarea fizica si oboseala.

Bolile provocate de stresul cald sunt adesea de natura cardiovasculare (infarctul de miocard si accidentele cerebro-vasculare), fiind declansate de cresterea frecventei batailor inimii, dilatarea vaselor de sange, scaderea presiunii si chiar aparitia colapsului (hipotensiune arteriala, tahicardie). Mai pot aparea tulburari de circulatie, socul termic (hipertermie) sau infectiile intestinale, sincopa calorica (stare deliranta sau chiar pierderea memoriei) si insolatia sau deshidratarea.

Stresul provocat de temperaturile extreme scazute afecteaza persoanele cu imunitatea scazuta, in general batranii, nou-nascutii, alcoolicii sau persoanele cu alte afectiuni, desi intervin o serie de factori ce influenteaza adaptabilitatea la aceste extreme cum ar fi modul de alimentatie, stratul adipos al organismului sau sexul (studiile arata ca femeile detin o temperatuaa mai ridicata a corpului decat barbatii).

Scaderea temperaturilor poate provoca hipotermia ce cauzeaza dereglari ireversibile ale organismului, aceasta se instaleaza cand organismul prezinta sub 35g C, la 31gC intervine rigiditatea musculara iar la 24gC ritmul cardiac inceteaza sa mai functioneze. Organismul este expus la afectiuni din punct de vedere cardio-vascular prezentand tahicardie (accelerarea anormala a ritmului cardiac), hipertensiune arteriala, sindromul Raynaud (leziuni la nivel pulpei degetelor cauzate de frig si tulburari emotionale ce se manifesta in special la femei), crize de angina pectorala (insuficienta oxigenarii inimii), declansarea unor infectii virale (gripa, rinofaringite, amigdalite) , degeraturi sau agravarea durerilor reumatice.

Vremea inchisa afecteaza functionalitatea psihica a organismului cauzata de sederea intr-un spatiu inchis mai mult timp sau de scaderea luminozitatii atunci cand creierul producand mai multa melatonina (hormonul somnului) si mai putina serotonina (hormonul bunei dispozitii) provoaca somnolenta, crize depresive, scaderea capacitatii de concentrare.

Centrul National de Statistica al Sanatatii din SUA, in 1978, arta ca rata mortalitatii este cu 15% mai mare in sezonul rece decat in sezonul cald.

Umezeala aerului are un impact asupra sanatatii organismului deoarece influenteaza evaporatia corpului dar si a starii de confort.
O masa de aer cald poate contine o cantitate mai mare de apa decat o masa de aer rece, astfel ca ziua si vara umezeala este ridicata favorizand dezvoltarea anumitor specii de bacterii si virusi ca de exemplu bacilul tuberculozei si impiedicand evaporatia ceea ce poate produce un stres pulmonar prin actiunea acestora asupra cailor respiratorii, determinand tendinta de hidratare a plasmei.

Efectul vantului asupra organismului este unul negativ prin variatiile temperaturii si ale presiunii, fiind responsabil si de transportul insectelor si a polenului. Feohnul este un vant cald, uscat si puternic caracterizat prin prezenta ionilor pozitivi ce provoaca „starile hormonale” manifestate prin pierderea autocontrolului si accentuarea starilor de nervozitate ce duc la numarul mare de infractionalitate.

Stimuleaza nervii cutanati, marirea transpiratiei, cresterea circulatiei ce influenteaza negativ tuberculoza pulmonara, astmul bronsitic angina pectorala, reumatismul si epilepsia, cauzeaza iritabilitate, dureri de cap, anxietate, insomnii, stari de letargie.

Electricitatea atmosferei solicita organismului o permanenta adaptare la campul aeroelectric natural ce detine o variatie zilnica si anuala. Descarcarile electrice supun organismul la solicitari fiziologice intense, iar campul electric pozitiv influenteaza pozitiv organismul deoarece aerul trece mai usor prin tesuturi, de aici si ideea plasarii sanatoriilor in astfel de zone.

Pe seama incarcarii cu ioni pozitivi a atmosferei si a presiunii scazute, cercetatorii italieni mentioneaza „sindromul furtunii” ce induc slabirea rezistentei organismului la atacul microbilor, dureri de cap,articulare, musculare, cefalee, insomnie, oboseala si atacul de astm. Rezultatele favorabile atenuand boli ale aparatului respirator (bronsita cronica, astm bronsitic, boli ale aparatului cardiovascular (hipertensiune), tulburari nervoase s-au obtinut prin aeroionizare.

Radiatiile solare de tipul undelor electromagnetice produc efecte fiziologice nocive datorita permeabilitatii tesuturilor organice.Undele radiometrice se intensifica in timpul descarcarilor electrice si chiar datorita activitatilor antropice industriale favorizand aparitia spasmelor scurte sau violente sau au somn agitat sau visuri cu scene violente. Microundele sunt produse de emisiile radio-Tv si radar, ce provoaca astenie, ameteli, cefalee, tulburari de comportament.

Radiatia infrarosie este sursa indispensabila vietii, sporind activitatea globulelor albe ce accelereaza metabolismul, actionand asupra tensiunii arteriale si a pulsului. Organismul uman nu poate absorbi toata cantitatea ajunsa la nivelul pielii, dispunand de un sistem de filtrare selectiva la nivelul epidermei ce poate trata afectiunile reumatismale, entorsele si luxatiile. Cand pragul de 1,5-3 cal/cmp/min se depasete apar arsurile, colapsul caloric, socul termic, insolatia, fotooftalmia (leziuni pe retina), congestia vasculara a splinei, rinichilor, leziuni ale cailor respiratorii.

Radiatiile luminoase sau vizibile au caracter alternant in functie de miscarile Pamantului, provocand instalarea bioritmului diurn si anual la nivelul organismului. Modificarea fortata a bioritmului determina dereglari senzoriale si psihice.

Radiatiile ultraviolete produc efecte de fotosinteza cu rol de antirahitic si efecte de fotoionizare, cel mai reprezentativ fiind pigmentarea (bronzarea) si eritenul (reactie inflamatorie de vascularizare a pielii prin vasodilatatie), cancerizarea, blefarita (inflamarea pleoapei ochiului), cataracta (opacitatea organismului), deteriorarea parului. Sunt benefice in tratarea acneei, furunculozei, ulcerului varicos, sterilizarii si transformarea vitaminei D2 cu rol de fixare a calciului si fosforului in oase.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here