Mancam branza sau oua provenite de la animale hranite cu furaje ce contin soia sau porumb modificat genetic, ne imbracam cu tricouri croite din materiale textile fabricate din bumbac modificat genetic si unii dintre noi chiar ne platim cumparaturile cu bancnote realizate din materii prime modificate genetic. Biotehnologiile si culturile transgenice sunt o realitate cotidiana pe care multi nu o constientizeaza. Imaginati-va insa un viitor in care statele membre ale Uniunii Europene (UE) nu se vor mai supune cadrului legislativ european in vigoare privind plantele modificate genetic, ci vor decide singure daca pe teritoriul lor este permisa sau interzisa cultivarea lor. Acest viitor este promis de un proiect de lege ajuns recent pe mesele ministrilor europeni ai Mediului si agreat, ce isi continua in prezent parcursul legislativ la nivelul institutiilor europene. De ce este contestat proiectul si ce consecinte poate avea adoptarea lui? Cum reusesc unele tari sa interzica plantele modificate genetic si cat de periculoase sunt ele? Aflam raspunsurile la aceste intrebari dintr-un interviu acordat Gandul de Beat Spath, directorul celei mai mari asociatii de biotehnologii din regiune – EuropaBio.
„In supermarketurile europene produsele alimentare etichetate ca OMG-uri sunt aproape inexistente, din cauza alegerilor facute de jucatorii de pe lantul alimentar. Cu toate acestea, OMG-urile se gasesc in numeroase alimente in cantitati mai mici de pragul de etichetare de 0,9%, iar in majoritatea fermelor europene animalele sunt hranite cu OMG-uri”, a declarat pentru gandul Beat Spath, directorul EuropaBio, una dintre cele mai mari asociatii de biotehnologii din regiune.
„Consumatorii din UE mananca produse in fabricarea carora sunt folosite biotehnologii de ceva timp. Spre exemplu, enzimele folosite pentru productia de branza sunt modificate genetic”, adauga Spath.
Potrivit GMO Compass, in fabricarea branzei este folosit in mai multe tari chymosin (cheag) produs prin microorganisme modificate genetic. Cremele sau budincile contin uneori emulsificatori sau intaritori realizati din soia modificata genetic sau din porumb modificat genetic.
Acelasi lucru se intampla si in cazul pastelor, al taiteilor sau al unor produse de patiserie care au in compozitie praf de oua, conservat de multe ori folosind OMG-uri.
Directorul celei mai mari asociatii de biotehnologii din Europa spune ca nu trebuie sa ne temem insa de acest lucru. „Toate probele valide existente pana la ora acutala confirma ca plantele modificate genetic disponibile pe piata sunt cel putin la fel de sigure ca si cele conventionale”, spune el.
Sursa: YouTube/EuropaBio
„OMG-urile au ajuns in viata tuturor cu mult timp in urma si multi dintre noi ne imbracam cu harne realizate din bumbac modificat genetic si platim cu bancnote realizate din bumbac modificat genetic”, conchide Beat Spath, directorul EuropaBio.
Probabilitatea ca fiecare dintre noi sa avem in garderoba o piesa vestimentara din material textil realizat din bumbac modificat genetic este de altfel destul de mare, avand in vedere ca 81% din bumbacul cultivat in intreaga lume este transgenic. Cei mai mari cultivatori de bumbac modificat genetic sunt americanii (94%) si indienii (93%).
In Europa ajung, totodata, anual circa 30 de milioane de tone de hrana, in principal srot de soia si boabe de soia modificata genetic, care sunt introduse in alimentatia animalelor din ferme.
Mare parte din soia, porumbul sau rapita de pe piata UE sunt importate din Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia si din Canada.
Vrem sa schimbam reguli pe care nu le-am respectat niciodata in totalitate
Un precedent grav si un mod prin care se poate distruge insasi ideea de piata comuna care sta la baza Uniunii Europene (UE), asa este vazut de asociatia pe care Beat Spath o conduce proiectul de lege privind plantele modificate genetic ce promite transferul puterii de decizie de la nivelul Comunitatii la cel al statelor membre. Directorul EuropaBio sustine ca, la ora actuala, cadrul legislativ care reglementeaza organismele modificate genetic (OMG) in UE nu este respectat oricum asa cum ar trebui. Din aceasta cauza statele membre gaseasc portite legislative pentru a pune interdictii pe plantele modificate genetic, fara a prezenta dovezi clare ca acestea ar reprezenta un risc pentru sanatate sau pentru mediul inconjurator.
Astfel s-a ajuns la situatia in care jucatori importanti care au in portofoliu plante modificate genetic (cunoscute si ca trangenice) renunta, dupa ani de asteptare, la cererile prin care pot primi aprobarile de cultivare a acestora pe teritoriul UE si la situatia in care state ca Franta sau Bulgaria impun interdictii care nu sunt sustinute din punct de vedere stiintific, dupa spusele EuropaBio si potrivit opiniilor Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA) – singurul organism care are un cuvant de spus din punct de vedere stiintific in domeniu.
Spath explica si ca teama fata de plantele modificate genetic nu este intemeiata, avand in vedere ca acestea sunt „cel putin la fel de sigure” ca cele conventionale si atrage atentia ca europenii cumpara deja de pe rafturile magazinelor produse cu un continut modificat genetic sau chiar se imbraca in haine realizate din bumbac modificat genetic.
Directorul EuropaBio este de parere ca, desi UE detine un cadru legislativ concret legat de organismele modificate genetic (OMG), el nu a fost implementat corect.
Cum au reusit francezii, bulgarii sau ungurii sa interzica OMG-urile
In UE s-au inregistrat numeroase tentative care aveau ca obiectiv interzicerea cultivarii sau a importului unor culturi transgenice pe motive legate de siguranta. Dovezile aduse nu erau insa in acord cu opiniile specialistilor de la EFSA, organismul abilitat in domeniu.
Din punct de vedere legal, poti impune astfel de interdictii doar daca ai probe care arata ca OMG-urile in cauza reprezinta un risc pentru sanatatea umana sau pentru mediu (art. 23 din directiva CE 2001/18 – clauza de salvgardare) sau daca acestea ar putea constitui un posibil „risc serios pentru sanatatea umana, pentru sanatatea animala sau pentru mediul inconjurator” (art. 34 CE 2003/1829 – masuri de urgenta).
Unele dintre interdictii au fost contestate si s-au dovedite a fi ilegale. Printre statele membre ale UE care au apelat la clauza de salvgardare sau la masurile de urgenta pentru a interzice OMG-urile s-au numarat Franta, Italia, Grecia si Bulgaria.
FOTO: Pascal Pavani/Mediafax Foto/AFP
„Ce au in comun aceste interdictii este faptul ca, potrivit legislatiei europene existente, sunt discutabile din punct de vedere legal, confirmate ilegale in unele cazuri fiind impotriva legii UE, si faptul ca nu sunt sustinute din punct de vedere stiintific”, a explicat pentru gandul directorul EuropaBio.
„Potrivit legislatiei existente, statele membre pot folosi clauza de salvgardare, doar daca au dovezi care sa ateste o problema de siguranta, bazate pe probe stiintifice, si doar pe baza temporara. Nici una dintre aceste conditii nu a fost indeplinita”, a adaugat el.
Beat Spath sustine, totodata, ca proiectul de lege agreat de ministrii Mediului ar putea sa le ofere tarilor si posibilitatea de a interzice OMG-urile folosindu-se de argumente fara legatura stiintifica. „Conform noii propuneri, statele membre ar putea sa se excluda pe motive care nu sunt stiintifice, ci sunt legate de planificarea urbana si nationala, utilizarea terenului, impacturi socio-economice, obiective ale politicilor agricole sau ale politicilor publice”, spune directorul celei mai mari asociatii de biotehnologii din regiune.
Ce state incearca sa intezica OMG-urile
FRANTA a invocat masuri de urgenta pentru a interzice cultivarea porumbului MON 810 (o varietate rezistenta la atacul daunatorilor). Probele pe care le-a prezentat impotriva acestui tip de porumb au fost respinse de EFSA. In ciuda acestui lucru, francezii au pastrat interdictia, potrivit datelorFarmers Scientist Network (FSN) – retea de organizatii care reprezinta fermierii in dezbaterile privind OMG-urile la nivel european.
In Franta, porumbul este a doua cea mai populara cultura, dupa grau. Agricultorii cultiva aici porumb pe suprafete de circa 2,9 milioane de hectare de teren.
POLONIA a interzis cultivarea porumbului MON 810 si a cartofului modificat genetic EH92-527-1 sub decret national. Pana spre finalul anului trecut nu au fost trimise documente oficiale cu privire la interdictiile impuse catre EFSA.
Prima oara, polonezii au folosit clauza de salvgardare pentru a interzice 16 din 31 de varietati de porumb legate de MON 810. Ei au incercat sa interzica libera circulatie a tuturor varietatilor de seminte modificate genetic, dar si includerea varietatilor modificate genetic in Catalogul national. In anul 2008, Comisia Europeana a adus Polonia in fata Curtii pentru infringement asupra directivelor UE privind culturile modificate genetic. Curtea a decis impotriva polonezilor.
ITALIA a interzis in martie 2013, prin impunerea unor masuri de urgenta, cultivarea porumbului MON 810. Dosarul care sustine interdictia a fost trimis spre analizare la EFSA.
Ani de zile, Italia a implementat moratoriu de facto in materie de culturi modificate genetic printr-o procedura declarata ilegala de Curtea Europeana de Justitie. Moratoriul a intrat in vigoare in anul 2001.
In Italia, 1,2 milioane de hectare de teren sunt cultivate cu porumb.
HARTĂ: Statele membre UE care au pus interdictii pe plantele transgenice (august 2013)
Sursa: Farmers Scientist Network
BULGARIA a interzis in anul 2010, prin decret national, cultivarea porumbului MON 810. Interdictia poate fi aplicata timp de cinci ani. EFSA nu s-a pronuntat cu privire la decizia bulgarilor, potrivit FSN.
GRECIA a invocat clauza de salvgardare pentru a interzice cultivarea porumbului MON 810. Dosarul a fost respins de catre EFSA de trei ori. Clauza de salvgardare a fost invocata pentru prima oara in anul 2006.
UNGARIA a invocat clauza de salvgardare pentru a interzice porumbul MON 810 si carfotul EH92-527-1. Dovezile depuse de unguri la EFSA au fost respinse de trei ori.
Agricultura reprezinta un sector importat in economia Ungariei. In total, 5 milioane de hectare pentru folosite pentru diverse culturi. Dintre acestea, pe 1,2 milioane de hectare se cultiva porumb si pe aproape un milion de hectare se cultiva grau.
AUSTRIA a invocat clauza de salvgardare pe opt produse, iar dovezile sale au fost respinse de EFSA de noua ori. Austriecii au pus urmatoarele interdictii de-a lungul anilor:
– pe importul, procesare si folosirea in hrana animalelor a rapitei modificate genetic (GT3) – clauza de salvgardare invocata in 2007
– pe importul, procesare si folosirea in hrana animalelor a rapitei Ms8, Rf3, Ms8xRf3 – clauza de salvgardare invocata in 2008
– pe importul, procesare si folosirea in hrana animalelor a porumbului modificat genetic MON 810 – clauza de salvgardare invocata in 2008
– pe cultivarea, importul, procesare si folosirea in hrana animalelor a porumbului modificat genetic MON 810 si T25 – clauza de salvgardare invocata in 1999 si in 2000
– pe cultivarea cartofului EH92-527-1 – clauza de salvgardare invocata in 2010.
Marile companii renunta sa mai ceara aprobari petru cultivarea plantelor transgenice in UE
Directorul EuropaBio spune ca mai multe companii care aveau in portofoliu plante modificate genetic si ar fi vrut sa obtina aprobare pentru a le cultiva pe campurile europene au renuntat sa mai astepte sa primeasca unda verde de la liderii UE.
„Sistemul de autorizare in Europa nu au fost implementat niciodata corect. Au existat aproape 20 de cereri pentru autorizatii de cultivare privind diverse culturi, care asteptau in sistem, dar aproape jumatate dintre aceste dosare au fost retrase de catre companii care au aplicat in ultimele 18 luni”, explica Spath.
„Decizia de retragere este o consecinta directa a sistemului de autorizare nonfunctional, ineficient si imprevizibil”, adauga el. Potrivit directorului EuropaBio, daca cererile ar fi fost aprobate, pe campurile europene puteam intalni astazi culturi de sfecla de zahar, bumbac, cartofi si soia, toate modificate genetic.
Sursa: YouTube/EFSA
Cazul Herculex, un tip de porumb modificat genetic rezistent la atacul daunatorilor dezvoltat de Pioneer Hi-Bred si Dow Chemical, poate fi dat ca exemplu atunci cand se vorbeste despre lungile perioade de timp pe care companiile trebuie sa le astepte pentru a primi aprobarile necesare de cultivare a plantelor trangenice in statele UE.
In acest caz, la noua ani dupa aplicarea pentru obtinerea aprobarii, gigantul Pioneer a intentat un proces impotriva Comisiei Europene, aceasta fiind invinuita ca ar fi intalziat procesul. Cererea a fost depusa pentru Herculex in anul 2001, iar procesul a fost intentat in instanta de Pioneer in anul 2010.
Pentru a fi introduse in cultura in statele membre ale UE, plantele modificate genetic trebuie sa primeasca acordul autoritatilor de la nivel national, apoi trebuie ca specialistii EFSA sa evalueze riscurile lor si sa emita o opinie stiintifica trimisa ulterior liderilor Uniunii. Aprobarea in sine este strict politica si depinde de votul Bruxelles-ului.
In prezent, sunt autorizati pentru cultivare pe terenurile agricole ale statelor membre hibrizi de porumb modificat genetic. Sunt aprobate insa pentru import si procesare in vederea fabricarii alimentelor si a furajelor culturi de porumb, soia, rapita, sfecla de zahar si bumbac – toate modificate genetic.
