Doua treimi din pasarile din agricultura romaneasca sunt crescute traditional. Are Romania un atu in agricultura ecologica

Fermele de p?s?ri, controlate de ANSVSA dup? o alert? de grip? aviar? în mai multe ??ri europene
Doua treimi din pasarile din agricultura romaneasca sunt crescute traditional. Are Romania un atu in agricultura ecologica

In agricultura romaneasca sunt 78,8 milioane de pasari, din care 48,3 milioane sunt in ferme de subzistenta si semi-subzistenta ale persoanelor fizice. Astfel, fiecare dintre cele 3,8 milioane de persoane fizice din agricultura ro­ma­neasca are in medie 12 pasari in curte.

Restul de 30,5 milioane de pasari sunt exploatate in ferme industriale, potrivit da­telor din Recensamantul General Agri­col 2010, o cercetare care nu s-a mai facut din 2002.

Astfel, mai mult de jumatate din gainile, ratele sau curcanii din Romania sunt crescuti in curtile micilor fermieri, iar la nivelul opiniei publice persista ideea ca produsele agroalimentare ce provin din fermele de subzistenta fac parte din agri­cultura ecologica. Asa a aparut ideea ca Romania ar avea un atu pe acest segment. Specialistii spun insa ca intre agricultura ecologica si cea traditionala nu poate fi pus semnul egal.

La sedinta deschisa de redactie ZF Expert de saptamana trecuta cu tema „Cum poate contribui agricultura la revenirea economiei romanesti” s-a dezbatut si problema diferentelor dintre produsele agroalimentare ce provin din fermele industriale si cele din agricultura traditionala.

Profesorul universitar Gabriel Popes­cu de la Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului din cadrul ASE Bucuresti a explicat ca sistemele de productie ecologice sunt diferite atat de cele industriale, cat si de cele traditionale in sensul ca agricultura ecologica implica un sistem de management al productiei complex – conditie neindeplinita in gospodariile traditionale.

La randul sau, Sorin Minea, pro­prie­tar al producatorului de mezeluri Angst, cu afaceri de 47 de milioane de euro pe piata locala, a spus ca intre ouale de tara si cele produse industrial nu este nicio diferenta, impresia ca primele ar fi mai bune fiind de ordin psihologic.

ZF a postat ieri pe zf.ro un articol care trata pe scurt aceasta problema ce a starnit reactii aprinse in randul cititorilor. Acestia au contestat ipoteza ca nu exista nicio diferenta intre ce produc fermele industriale si cele traditionale.

Care este insa realitatea? ZF a intrebat atat medici nutritionisti, cat si jucatori din industria carnii care sunt diferentele intre produsele ecologice si cele industriale.

Ce spun marii producatori

Astfel, Grigore Horoi, presedinte al producatorului de carne de pui Agricola Bacau, companie cu afaceri de 97,1 milioane de euro anul trecut, spune ca diferenta dintre puii crescuti in curtile micilor fermieri si cei crescuti in unitatile industriale o face alimentatia.

„Ideea ca puiul crescut la tara este mai bun decat cel industrial a aparut in anii 1970 atunci cand Romania a inceput sa proceseze pasari in sistem industrial. Di­fe­renta dintre puiul din curtile oa­menilor si cel din fermele mari este ca cel din urma este crescut intr-un mediu con­tro­lat, stii clar ce mananca”, spune Horoi.

Mai mult, Grigore Horoi spune ca o alta diferenta intre cele doua sisteme de productie este aceea ca puiul industrial are un ciclu de crestere mai rapid fata de cel din micile ferme. „Noi avem si un brand de pui crescut in mediu controlat, dar similar cu cel din agricultura traditio­nala. Eu personal prefer puiul crescut in mediul controlat”, explica el.

Ce spun nutritionistii

De cealalta parte, Gheorghe Menci­ni­copschi, directorul Institutului de Cer­cetari Alimentare, spune ca desi nu sunt majore, intre pasarile crescute industrial si cele din gospodarii exista diferente.

„Calitatea produselor din carne de pasare depinde si de sistemul in care cresc animalele. Sunt pasari care cresc in hali inchise, in spatii deschise, in sistemele gospodaresti sau in ferme eco. Alta este textura carnii unui pui care alearga, dar asta nu inseamna ca cei crescuti industrial sunt otravitori”, spune Mencinicopschi.

In plus, medicul nutritionist Serban Damian explica si el ca diferentele dintre puii crescuti in fermele traditionale si cele industriale sunt mici, insa acestea exista.

„Este greu de spus la ce nivel sunt diferentele, iar acest lucru depinde de mai multe lucruri. Spre exemplu, in fermele industriale depinde daca producatorii folosesc substante care sa accelereze cresterea pasarilor, atunci acestea ajung in organismul animalului si ulterior in cel al omului”, spune Serban.

Parerea unanima: Agricultura traditionala nu este total ecologica

Atat producatorii din industria ali­mentara, cat si medicii contactati de ZF au concluzionat insa ca ce produc romanii in fermele de subzistenta nu poate purta eticheta „ecologic”. Pe de alta parte, car­nea de pasare din curtile romanilor nu poa­te fi pusa nici in aceeasi barca cu cea din fermele industriale.

„Puiul crescut la tara nu este indus­trial pentru ca are acces la aer, la soare si face miscare, dar nici ecologic pentru ca pe langa iarba si graunte este hranit in unele cazuri si cu nutreturi com­binate”, spune Gheorghe Mencinicopschi.

Mai mult, Grigore Horoi crede la randul sau ca puii crescuti in fermele traditionale nu pot fi considerati ca fiind parte din agricultura ecologica.

„Aceste pasari nu pot fi considerate ca facand parte din agricultura eco pentru ca in acest caz pasarile nu ar trebui sa se apropie de furaje tratate chimic in niciun fel”, explica el.

Piata oualor si a carnii de pui este dominata de marile ferme

Mai mult, de 75% din piata oualor si a carnii de pasare este acoperita de companiile mari, potrivit datelor Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR). Numai primii doi jucatori Transavia si Agricola Bacau au derulat impreuna afaceri de circa 200 de milioane de euro anul trecut avand in total peste 3.000 de angajati.

De cealalta parte, crescatorii de pasari in sistem ecologic din Romania pot fi nu­ma­rati pe degetele de la o singura mana.

Firma Oua de tara din Arges, unul dintre acesti producatori, a avut anul trecut afaceri de 500.000 de euro – de douazeci de ori mai putin decat marile centre de productie din Romania.

„Estimam pentru acest an o crestere de 30%-40%, in conditiile in care in al doilea semestru al anului trecut am dublat capacitatea de productie”, spune Anca Pop, administratorul Oua de tara.

Ferma produce in fiecare luna 350.000 de oua ecologice de la 13.500 de ga­ini care ajung pe rafturile marilor magazine din Capitala precum Auchan, Metro, Billa, Mega Image sau Cora.

Producatorii din agricultura ecolo­gica aco­pera in prezent 130.000 de hectare, de doua ori mai mult ca acum cinci ani, insa acest sector reuseste sa cuprinda numai 2% din totalul suprafetelor agricole din Ro­mania. Spre comparatie, Marea Brita­nie, Franta sau Spania aloca in fiecare an peste 500.000 de hectare acestei nise.

Cititorii zf.ro despre oul eco

Costi: Parintii mei cresc gaini la tara si nu le dau nutreturi combinate. Este o diferenta uriasa, pornind de la coaja care este mai tare, iar lichidele sunt mult mai consistente.

Catalin: Vaca paste iarba de pe camp unde sta toata ziua, gainile traiesc libere prin curte si mananca verdeata sau boabe de porumb si grau. Oare animalele crescute si hranite in acest fel sunt la fel ca acelea de la marile ferme?

Iulian: Este o diferenta intre oul si carnea unei gaini care sta intr-o curte, are o hrana variata si o gaina care sta inchisa si este indopata fortat inclusiv noaptea pentru a da randamentul necesar profitabilitatii unei ferme specializate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *