Prima mare reforma in agricultura in ultimii zece ani. Schimbarile vor intra in vigoare in 2016

Activistii din domeniul agriculturii din Romania dau vina pe PAC pentru permiterea consolidarii pozitiei companiilor mari, care ocupa tot mai mult din piata (sub 1% din companii lucreaza aproape jumatate din terenul agricol), intr-o tara cu numarul cel mai mare de ferme de familie din Uniunea Europeana – aproape 3.9 milioane, sau 32% din total.

STUDIU DE CAZ: ROMÂNIA – INGRIJORĂRI: FERMELE MICI DISPAR CU O RATĂ DE 300.000 / AN

 

  • Pentru Matteo Bartolini, presedinte al Consiliului European al Tinerilor Fermieri (CEJA), noua Politica Agricola Comuna este un ”rezultat istoric pentru tinerii fermieri”, notand ca producatorii sub 40 de ani alcatuiesc aproximativ 14% din producatorii de alimente din Europa.
  • In Grecia, dezechilibrul demografic este si mai mare, unul din trei fermieri avand peste 64 de ani. Bartolini se teme ca liderii europeni vor reduce stimulentele pentru aducerea de sange nou in agricultura. ”Simplificare este un cuvant ciudat deoarece semnifica mai multe lucruri in acelasi timp”, a spus italianul de 38 de ani, producator de trufe.
  • Membrii CEJA se tem ca masurile de simplificare ale Comisiei ar putea elimina beneficiile pentru cei sub 40 de ani care intra in agricultura alaturi de fermieri stabiliti. ”CEJA regreta ca inainte de a avea sansa de a vedea implementarea unei masuri pentru tinerii fermieri in Pilonul 1, Actul Delegat care permite tinerilor sa intre in parteneriat cu oameni mai in varsta a fost deja atacat si criticat”, a spus grupul intr-o serie de comentarii transmise Comisiei – una din copii fiind transmisa EurActiv.
  • ”Este vital ca tinerii fermieri care lucreaza in parteneriat sa ramana eligibili pentru suportul de care au atat de multa nevoie pentru a asigura viitorul modelului familiei europene de fermieri si a promova reimprospatarea generatiilor in cadrul sectorului. Excluderea celor care lucreaza in parteneriat ar putea sa descurajeze multi alti tineri fermieri sa aleaga agricultura pentru cariera lor – exact ceea ce aceste masuri incearca sa evite!”
  • In timpul acesta sustinatorii agriculturii de familie argumenteaza ca Politica Agricola Comuna nu merge destul de departe pentru protejarea micilor cultivatori de la o moarte inceata. Majoritatea statelor membre nu au ales pana acum sa capitalizeze masurile care permit plati suplimentare pe Pilonul 1 si imprumuturi in cadrul Pilonului 2 pentru micii crescatori.
  • Activistii din domeniul agriculturii din Romania dau vina pe PAC pentru permiterea consolidarii pozitiei companiilor mari, care ocupa tot mai mult din piata (0,8% mari companii lucreaza 44,3% din terenul agricol), intr-o tara cu numarul cel mai mare de ferme de familie din Uniunea Europeana – aproape 3.9 milioane, sau 32% din total.
  • Cei mai importanti competitori sunt Italia, care are 1.6 milioane de ferme de familie (13.4% din totalul european), si Polonia, cu 1.5 milioane (12.6), potrivit Eurostat. Miklós-Attila Szőcs-Boruss, un promotor al organizatiei de fermieri romani Eco Ruralis, vede finantarea PAC ca fiind folosita pentru permiterea unei mutari la productia pe scara-larga. In mai 2015, Comisia a aprobat planul de dezvoltare rurala prezentat de Romania care cere imbunatatirea productivitatii fermierilor rurali prin consolidare. Politicile ”submineaza importanta fermelor de familie, precum si importanta agriculturii de subzistenta in Romania”, a declarat Szőcs intr-un interviu telefonic pentru EurActiv.
  • Fermele de familie dispar cu o rata de 300.000 pe an, estimeaza Szőcs, ”si noi atribuim acest lucru direct [UE] subventiilor pentru abordarea gresita referitoare la agricultura in tara noastra.” Szőcs recunoaste ca noul PAC fixeaza stimulente pentru micile ferme si restrange cat de mult pot fi platiti in cadrul Pilonului 1 producatorii cei mai mari. Dar vede schimbarile ca fiind prea mici si venite prea tarziu. Eco Ruralis estimeaza ca 1% din fermele din Romania au primit in mod traditional 50% din subventiile PAC si ca indrumarile actuale pot fi manipulate pentru a rasplati in continuare marii producatori. ”Uitati-va cat de pervers putem juca acest joc [cu] subventii si bani europeni” pentru incurajarea consolidarii, a spus el.
  • Fostul comisar european pentru agricultura, Dacian Ciolos, declara, in iunie 2013, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca este extrem de important sa fie correlate politica funciara cu structura de productie agricola, „nu poti sa faci politica funciara daca n-ai o abordare clara vizavi de structura de productie Agricola” si ca, de exemplu, „poti sa vii cu masuri prin care sa incurajezi arendarea pe termen lung, si nu neaparat vanzarea terenurilor.”

DOSAR POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ: PRIMA MARE REFORMĂ DIN ULTIMII ZECE ANI

In iunie 2013, dupa luni de negocieri privind cote, subventii si masuri de imbunatatire a raspunderii de mediu, politicienii au aprobat prima mare reforma din ultimii 10 ani a Politicii Agricole Comune (PAC). Dar atunci cand noile reguli au intrat in vigoare in 2015, un an mai tarziu fata de program, o parte din aceiasi lideri care le-au aprobat au cerut schimbari pentru politicile prea dificil de administrat.

Privire de ansamblu Lansata in 1962, Politica Agricola Comuna, sau PAC, reprezinta un sistem de subventii si programe agricole ale Uniunii Europene care aduna cel mai mare buget unic de cheltuieli din Uniune. PAC a fost intodeauna o lucrare in curs de executie si imbunatatire. Reformele incepute in 1990 au cautat sa depaseasca cotele de productie risipitoare. In 2003, o serie de eforturi au fost facute pentru a decupla subventiile de la anumite recolte sau produse, desi intelegerea finala din 26 iunie 2013, implementata in 2015, a schimbat acest lucru. ”Decuplarea sistematica pare sa nu mai fie obiectivul ultim.

Cu exceptia Germaniei, toate [tarile] aleg optiunea recuplarii”, potrivit unei analize realizate de think tank-ul Farm Europe. Noua PAC a intarziat si mai mult eforturile de liberalizare a pietei prin extinderea cotelor pentru zahar si a drepturilor pentru plantarea vitei de vie. De asemenea, programul a introdus o serie de noi elemente:

• flexibilitate in ceea ce priveste transferul de bani intre fonduri pentru plati directe catre fermieri (Pilonul 1) si dezvoltare rurala (Pilonul 2);

• stimulente pentru incurajarea oamenilor tineri pentru a deveni fermieri si a sustine agricultura in familie;

• armonizarea graduala intre platile Pilonului 1 pentru fermierii din vechile State Membre si cei din tarile care s-au alaturat din 2004;

• masuri de „ecologizare” cu scopul promovarii conservarii solulului si protejarii biodiversitatii.PAC este prezentata in patru reglementari care acopera: dezvoltarea rurala, finantare, plati directe catre fermieri, masuri de piata.

In sens larg, scopurile sunt:- asigurararea securitatii alimentare – promovarea agriculturii sustenabile si a practicilor de mediu – sustinerea echilibrarii dezvoltarii pentru evitarea transformarii zonelor rurale in sfere de saracie. Procesul legislativ a fost unul istoric – in care pentru prima oara Parlamentul European a avut un rol egal in influentarea finantarii si legislatiei pentru agricultura, putere obtinuta prin tratatul de la Lisabona, 2009.

Bugetul total al programului pana in 2020 este de 408.3 miliarde de euro, din care 312.7 miliarde de euro vor fi dedicate platilor directe catre fermieri, iar 95.6 miliarde pentru dezvoltare rurala. Restul va merge in principal la sustinerea exportului. PAC aduna aproximativ 40% din cheltuielile Uniunii Europene. Procesul lent de aprobare a echivalat cu intarzierea implementarii cu un an mai tarziu – in 2015.

Aflati in dificultate din cauza noilor reguli si a cerintelor complexe de raportare, ministrii de agricultura au cerut simplificarea in anumite domenii cheie, precum ecologizarea si procesul de aprobare a proiectelor de dezvoltare rurala si reducerea cerintelor de raportare pentru organizatile producatoare.

Schimbarile vor intra in vigoare in 2016. Probleme Cand Comisia Europeana a prezentat cadrul pentru Politica Agricola Comuna (PAC) 2014-2020, a fost marcat cel mai ambitios efort de la lansarea programului in 1962 de a lega agricultura de performanta in raport cu mediul.

Dacian Ciolos, fost comisar european pentru agricultura, a prezentat in octombrie 2011 ”un nou parteneriat intre cetatenii europeni si fermierii europeni pentru adresarea provocarilor de crestere, precum si in ceea ce priveste securitatea alimentara si folosirea sustenabila a resurselor nationale.” Insa in urmatorii doi ani, standardele de mediu propuse au devenit cele mai toxice elemente intr-o dezbatere istorica.

Beneficiind de puterile obtinute sub tratatul de la Lisabona (2009), Parlamentul European a avut pentru prima oara un rol mai important decat acela de stampila in procesul de aprobare a PAC. Liderii nationali, care jonglau simultan cu finantari de tip bulgare de zapada si crize ale datoriilor, isi doreau sa aiba un cuvant mai puternic in ceea ce priveste modul in care sunt cheltuite si administrate fondurile PAC.

Cu un cost anual de 55 de miliarde de euro, PAC acopera aproximativ 40% din cheltuielile europene. Simon Coveney, Ministrul Agriculturii in Irlanda si negociatorul sef pentru politica 2014-2020 in timpul presedintiei europene detinuta de tara sa in prima parte a anului 2013, a caracterizat intelegerea finala ca fiind buna pentru agricultura. ”Cred ca am gasit un echilibru pe care toata lumea sa-l accepte”, a spus Coveney, fost membru al Parlamentului European. ”Lucrul acesta a fost nou pentru toti. Dar avem responsabilitatea de a livra ceea ce in opinia mea este cel mai important sector in Europa, respectiv industria agricola si alimentara.”

Dar cu cerneala abia uscata pe intelegere, statele membre au inceput sa critice faptul ca anumite masuri din noul cadru sunt imposibil de administrat.Intr-o scrisoare din 15 decembrie 2014 obtinuta de EurActiv, ministrii agriculturii din Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Germania, Suedia si Regatul Unit au cerut ”o politica agricola comuna mai simpla si mai eficienta cu locuri de munca si crestere in inima acestei politici”. Ei au cerut in mod specific schimbarii referitoare la reglementarile noi privind diversificarea recoltelor, care obliga fermierii sa mentina campuri inverzite permanent precum si asa-numitele zone de importanta ecologica (EFA) – create pentru a incuraja diversitatea biologica.

Mai multe schimbari sunt asteptate Comitetul Special pentru Agricultura al Consiliului Uniunii Europene a cerut Comisiei in mai 2015 sa simplifice Politica Agricola Comuna intr-o serie de zone cheie: penalitatile pentru fermierii care nu respecta masurile de mediu si procesul de aprobare pentru proiecte de dezvoltare rurala. Comitetul a cerut reducerea birocratiei pentru organizatiile producatoare.”Simplificarea eficienta” a Politicii Agricole Comune a fost, de asemenea, introdusa in agenda presedentiei Uniunii Europene detinuta de Luxemburg [pdf], in a doua jumatate a anului 2015.

Comisia a anuntat deja sase pasi meniti sa clarifice politicile legate de administrarea EFA si are timp pana in noiembrie 2015 sa prezinte alte recomandari pentru restul domeniilor. Schimbarile vor intra in vigoare in 2016.Illar Lemetti, Secretarul General Adjunct pentru Politici Agricole si Viata Rurala in Estonia, a declarat pentru EurActivca tara sa „nu pune la indoiala beneficile de mediu care urmeaza sa fie obtinute, in cazul aplicarii pentru suport direct, dar ecologizare asa cum a fost finalizata prin acte delegate si implementate si alte documente indrumatoare a adus multe detalii care complica procesul atat pentru aplicanti cat si pentru oficiali”.

 

Luati de exemplu pragurile diferite si nivelele diverite de scutire pentru diversificarea recoltelor si zonele de importanta ecologica; numarul de controale, numarul de masuratori – chiar si pentru cele mai mici zone de importanta ecologica. Calcularea penalitatilor pentru cea mai mica abatere de la respectarea zonelor EFA produce reduceri disproportionate ale platilor

a declarat Lemetti intr-un raspuns transmis pe email, in timp ce evaluarea Comisiei era in curs de desfasurare in luna ulie.

Sustinatorii prezervarii si conservarii si o serie de grupuri de agricultura au argumentat ca interventia guvernelor nationale este cel putin partial responsabila pentru complexitatea rezultata. De exemplu, o cerinta care stipuleaza legarea a 30% din platile de pe Pilonul 1 – aproximativ 15 miliarde de euro pe an pana in 2020 – de performanta de mediu nu a fost de la inceput parte din discutiile pentru PAC. Cerinta a fost adaugata de liderii nationali in timpul negocierilor pentru bugetul 2014-2020. Analistii sunt de asemenea de parere ca intelegerea din 2013 este, mai degraba, o politica agricola pestrita, decat ”comuna”.

Renuntarea la zidul traditional de protectie dintre Pilonul 1, care este finantat de Uniunea Europeana, si Pilonul 2, care este impartit intre Uniunea Europeana si statele membre, este un exemplu. Conform think tank-ului Farm Europe, 11 tari, inclusiv Grecia si Romania, au intarit finantarea pentru Pilonul 2, in vreme ce alte tari, precum Polonia si Slovacia, au decis sa mute banii de la dezvoltarea rurala la suport direct pentru fermieri. Analisti PAC ai grupului arata, de asemenea, ca politicile nationale pentru sustinerea micilor fermieri variaza mult. PAC a la carte Samuel Feret, presedintele think tank-ului Groupe de Bruges, a exprimat teama ca ”simplificarea” va insemna o reducere suplimentara a standardelor Europene.

 

Compromisurile la nivelul Uniunii Europene sunt mai dificil de atins. Din acest motiv, tendinta generala a Politicii Agricole Comune este catre meniu – PAC a la carte. ntr-o anumita masura, PAC nu este atat de comuna, cu atat mai mult cat una dintre realizarile politice ale reformei este sa lase mai multa flexibilitate statelor membre, sa le lase sa decida toate detalile implementarii. Avand in vedere ca avem o mai mare flexibilitate, aceasta duce la o complexitate mai mare,

a declarat Feret pentru EurActiv.Mandatul Comisiei de simplificare ii ingrijoreaza pe aceia care au sperat ca Politica Agricola Comuna va aborda doua provocari demografice principale in agricultura – imbatranirea populatiei de fermieri si declinul micilor proprietari. Ultima problema este ingrijoratoare in mod particular in Italia, Polonia si Romania, unde agricultura micilor proprietari are radacini adanci. Cele trei tari alcatuiesc impreuna 60% din fermele de familie din Uniunea Europeana.

Negociatorii PAC au ajuns la o intelegere pentru reducerea treptata a sumei pe care un singur producator o poate obtine peste 150.000 de euro pentru a combate criticile ca PAC sprijina fermierii de bogati si corporatile agricole. Ei au adaugat stimulente atat sub Pilonul 1 si Pilonul 2 pentru fermierii de familie si aceia sub 40 de ani. Dincolo de 2020, Politica Agricola curenta nu a fost implementata complet pana in 2015 – intarziata un an de procesul legislativ si de negocierile lente.

In plus, fata de provocarile existente, este adaugat conflictul privind sanctiunile intre Rusia si Uniunea Europeana care a lovit puternic producatorii de fructe, legume si carne. Exista, de asemenea, temeri ca o intelegere comerciala cu Statele Unite ar putea eroda o parte din suportul oferit fermierilor europeni. In pofida tuturor provocarilor, ministrul irlandez care a ajutat stabilirea unei intelegeri in iunie 2013 se situeaza de partea rezultatelor.

 

Sunt convins in continuare ca intelegere pe reforma PAC, stabilita in cursul presedentiei irlandeze, a fost echilibrata, luand in considerare prioritatile variate ale celor trei institutii implicate – Parlamentul European, Comisia si Consiliul

a declarat Coveney pentru EurActiv in iulie 2015. In ceea ce priveste controversa prevederilor de mediu, el a declarat: ”discutiile curente referitoare la ecologizare sunt legate de simplificarea unor reguli detaliate introduse de Comisia Uniunii Europene dupa intelegere. ”Dar deja partile interesate se uita la 2020, cand urmatoarea Politica Agricola Comuna va fi implementata. Feret, liderul think tank-ului Groupe de Bruges, ar vrea ca urmatoarea politica sa dea mai multa greutate Pilonului 2, partea de dezvoltare rurala unde finantarea este impartita intre statele membre si Bruxelles. ”Perspectiva in-out reprezinta un mod inteligent de a investi in viitor fata de a investi in Pilonul 1”, a declarat Feret. El considera ca exista mai multa raspundere in Pilonul 2 si in proiectele mai ”orientate catre rezultate”.

Bugetul total al programului pana in 2020 este de 408.3 miliarde de euro, din care 312.7 miliarde de euro vor fi dedicate pentru plati directe catre fermieri, iar 95.6 miliarde de euro pentru dezvoltare rurala. Restul va merge in principal pentru sustinerea exportului. Feret nu isi face iluzii ca investirea in Pilonul 2, preluand din Pilonul 1, va fi un proces usor. ”Este posibil din punct de vedere politic dar are nevoie de o noua maniera de a gandi. Pentru multi ministii ai agriculturii, reglementare pentru plati directe din cadrul Pilonului 1 este cea mai buna metoda de a cheltui bani in fiecare an.

Noi cheltuim banii Uniunii Europene, dar nu avem o analiza reala a platilor directe din cadrul Pilonului”. PAC 2014 – 2020: masuri 408 de miliarde de euro pentru agricultura PAC nu ofera doar sustinere pentru fermieri. Aproape un sfert sau 95 de miliarde de euro din bugetul total al programului pentru perioada 2014-2020 merge catre turism si alte proiecte de dezoltare rurala. Cea mai mare parte, 312,7 miliarde, este platita direct catre fermieri.PAC este programul cel mai mare si costisitor al Uniunii Europene, fiind asociat cu fiecare patru euro din zece cheltuiti de Uniunea Europeana.

Aproape 1.100 angajati ai Comisiei in 11 directorate specializate in agricultura sunt implicati in administrarea programului. Autoritatile nationale, regionale si locale joaca toate un rol in administrarea programului, despre care Comisia estimeaza ca are aproximativ opt milioane de beneficiari – populatia Uniunii Europene fiind de aproximativ 500 de milioane. In pofida importantei sale monolitice din punct de vedere politic si fiscal, agricultura este o mica parte din economia Europei: fiind asociata cu 1,7% din PIB si 4,6% din piata muncii, arata cifrele OECD.

Uniunea Europeana si Statele Unite concureaza pentru a fi cel mai mare exportator agricol al lumii. Comertul agricol al Uniunii Europene a ajuns la 120 de miliarde de euro in 2013. Protejarea teritoriului de acasa In timpul acesta sustinatorii agriculturii de familie argumenteaza ca Politica Agricola Comuna nu merge destul de departe pentru protejarea micilor cultivatori de la o moarte inceata. Majoritatea statelor membre nu au ales pana acum sa capitalizeze masurile care permit plati suplimentare pe Pilonul 1 si imprumuturi in cadrul Pilonului 2 pentru micii crescatori.

Ecologizare: Mari ambitii puse in asteptare

Cand Dacian Ciolos, comisar pentru Agricultura la aceea vreme, a prezentat propunerea sa pentru PAC 2014-2020 (12 octombrie 2011), el a vorbit despre transformarea agriculturii in sensul responsabilizarii, din punct de vedere ecologic, cerand fermierilor: sa mentina permanent pasunile; sa diversifice culturile, fermierii find obligati sa creasca cel putin trei recolte pe pamantul lor arabil, dintre care doua sa reprezinte cel putin 5% din pamant fiecare, iar ultima nu mai mult de 70%, sa mentina zonele de importanta ecologica (EFA) la cel putin 7% din terenurile agricole – excluzand zonele verzi permanente – prin margini de camp, garduri vii, copaci, terenuri necultivate, elemente de peisaj, biotopuri, zone de protectie si paduri.

Liderii nationali si-au exprimat teama ca propunerile vor fi foarte greu de suportat, in vreme ce o parte din grupurile de agricultura si-au aratat ingrijorarea ca vor fi blocate in reguli de mediu standardizate in pofida diverisitatii de peisaj a agriculturii europene. In acelasi timp, grupurile de mediu au vazut in aceste eforturi un bun inceput pentru o Politica Agricola Comuna mai verde.

Diferit fata de propunerea initiala a Comisiei, masurile aprobate in iunie 2013: Scutesc fermele de mai putin de 15 hectare de la cerinta de a crea zone de importanta ecologica. Initial, cerinta era aplicata pentru 5% din terenurile agricole cu o posibilitate de crestere la 7%, in functie de evaluarea din 2017. Modificarea planului Comisiei scuteste de la reguli mai mult de o treime din terenurile agricole si 89% din fermieri. Scutesc fermele de mai putin de 10 hectare – o treime din fermele europene – de la diversificarea recoltelor.

Fermierii care au intre 10 si 30 de hectare trebuie sa planteze doua recolte, cei care au peste 30 de hectare trebuie sa planteze 3. Aproape 75% din teren poate fi acoperit cu o singura recolta principala. Scutesc fermierii de la anumite legi de mediu si poluare a apei, in pofida eforturilor Comisiei si a unor membri ai grupului verde din Parlamentului European de a aduce agricultura in linie cu alte industrii. Scurgerile agricole reprezinta o sursa principala pentru contaminarea cu azotat a surselor de apa dulce, conform activistilor de mediu.

Plati: Mai mici pentru fermele mari, mai mult pentru armonizare Politica Agricola Comuna reduce treptat platile din cadrul pilonului 1 catre corporatiile agricole si proprietarii mari de pamant care primesc mai mult de 150.000 de euro pe an. De asemenea, sporturile in aer liber si facilitatile recreative nu mai pot fi clasificate ca oferind beneficii agricole.

In trecut, 20% din fermieri au primit 80% din platile din cadrul Pilonului 1. Va exista o ”convergenta graduala” a platilor de subventie intre fermierii din cele 15 state membre vechi ale Uniunii si cele 13 care s-au alaturat in 2004, inclusiv cel mai recent – Croatia. Acesta a fost un punct de convergenta pentru fermierii baltici care, in mod obisnuit, au primit o treime din ce au primit cei din vest. PAC impune ca niciun stat sa primeasca mai putin de 75% din media europeana pana in 2019. Un nou ”sistem de plati de baza” va impune plata pe hectar si va obliga guvernele nationale sa aloce cel putin 70% din fondurile pentru Pilonul 1 pentru aceste plati.

De asemenea, nou este Fondul de Rezerva pentru Criza in valoare de 400 de milioane, creat pentru a asigura fermierii impotriva dezastrelor naturale. Suport: Un stimulant pentru tinerii mici fermieri Politica Agricola Comuna este presarata cu stimulente pentru ajutarea micilor proprietari sa ramana in agricultura si sa schimbe demografia unei profesii unde peste 80% din fermieri au varste mai mari de 40 de ani. Producatorii de alimente cu un numar mic de hectare pot fi eligibili pentru plati suplimentare de pana la 1.250 de euro pe an, in vreme ce guvernele nationale pot folosi pana la 2% din fondurile pentru Pilonul 1 pentru a incuraja oamenii sub 40 de ani sa devina fermieri.

Politica Agricola Comuna deschide usa pentru acordarea unor granturi (pana la 70.000 de euro) fermierilor sub 40 de ani folosind Pilonul 2, in vreme ce fermierii mici vor fi eligibili pentru asistenta de start-up de pana la 15.000 de euro. Intr-o alta schimbare majora fata de trecut, liderii politicii au sustinut eforturile de a permite guvernele nationale sa aiba flexibilitatea de a muta fonduri din cadrul Pilonului 2 in cadrul Pilonului 1 pentru a acorda un suport suplimentar pentru producatorii de alimente.

Cote: Reducere etapizata Condusi de Michel Dantin (Franta, PPE), membrii Parlamentului European au folosit noua lor putere legislativa pentru a amana eforturile de liberalizare a pietei sustinute de Comisie. De exemplu, ei au votat extinderea cotelor pentru zahar si a drepturilor pentru plantarea vitei de vie care ar fi expirat in 2016. Cotele pentru zahar vor expira in 2017, doi ani mai tarziu fata de ceea ce a fost stabilit initial in intelegerea din 2005. Membrii Parlamentului European au reusit sa introduce o noua schema pentru plantarea vitei de vie dupa 2016, care va permite o crestere treptata – de pana la 1% pe an – fata de protectia pentru crescatorii de struguri.

POZITII

Duelul sanctiunilor dintre Uniunea Europeana si Rusia reprezinta o importanta sursa de ingrijorare pentru fermieri. Copa-Cogeca, organizatia fermierilor europeni si a cooperativelor agricole, a primit cu bucurie anuntul Comisiei Europene in iulie 2015 privind planurile de a sustine fermierii loviti de embargo-ul commercial, rezultat din conflictul din Ucraina.

 

Producatorii europeni de lactate, carne de porc, fructe si legume sufera enorm de pe urma restrictiei de export impusa de Federatia Rusa

a declarat Pekka Pesonen, secretar general Copa-Cogeca, pe 13 iulie 2015 [pdf]. Embargoul comercial ”a taiat aproape jumatate, 5.5 miliarde de euro, din exporturile noastre agro-alimentare. De accea primim cu bucurie anuntul lui Phil Hogan (comisarul pentru agricultura), facut in cadrul intalnirii de astazi a ministrilor europeni ai agriculturii, de a prezenta… o propunere de a sustine producatorii de fructe si legume in urma crizei din Rusia. Aceasta va ajuta stabilizarea pietei, dar trebuie sa analizam detaliile mai intai.””Salutam, de asemenea, ca un pas inainte intentia Comisiei Europene de a extinde interventia publica a Uniunii Europene si masurile de depozitare in sectorul de lactate”, a spus Pesonen.

 

Dar cu preturile producatorilor mult sub costurile de productie din multe tari, pretul de interventie pentru lapte al Uniunii Europene trebuie crescut pentru a lua in considerare costurile de productie mai mari.Indemnam, de asemenea, Comisia sa avanseze platile directe inainte de 1 decembrie si sa se asigure ca super-taxele din 2014/2015 se intorc in sectorul de lactate pentru a ajuta fermierii din industrie cu probleme de flux de numerar.

Liderul Copa-Cogeca a indemnat totodata Uniunea Europeana sa incurajeze Moscova sa ridice interdictia asupra importurilor de carne de porc din UE.

Intr-o declaratie care anunta sase pasi de ”simplificare” a zonelor de importanta ecologica, Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultura, a spus (11 mai 2015):

 

O parte din propunerile care vizeaza platile directe nu necesita schimbari in regulile legislative, dar pot fi implementate la nivelul indrumarilor curente si aplicate incepand cu acest an. Intentionez sa urmez aceste propuneri prin efectuarea a sase schimbari concrete care vor facilita vietile fermierilor si administratorilor nationali.

Ministrii agriculturii din republic Ceha, Danemarca, Estonia, Germania, Suedia si Regatul Unit i-au scris noului Comisar Phil Hogan pe 15 Decembrie 2014 sa schimbe masurile de ecologizare ale Politicii Agricole Comune.In scrisoare, ei au spus:

 

Asa cum veti constata, administratile statelor membre si Servicile Comisiei dumneavoastra lucreaza din greu sa asigure o implementare eficienta si efectiva a reformei PAC, in mod particular a noii scheme pentru plati directe si a cerintelor de ecologizare. In lumina experientelor noastre, credem ca exista un numar de oportunitati pentru a simplifica cerintele centrale ale Politicii Agricole Comune si salutam anagajamentul dumneavoastra pentru revizuirea aspectelor politicii pentru a obtine un sistem simplu, efficient si flexibil.

”Suntem in mod particular dornici sa colaboram cu dumneavoastra pentru cerintele de ecologizare care sunt din pacate complexe. Astfel, va rugam sa cereti Comisiei sa adopte o abordare pragmatica pentru interpretarea indrumarilor pentru ecologizare, avand in vedere ca aceste cerinte intra in vigoare anul viitor”, mentioneaza scrisoarea.

In comentariul EurActiv publicat dupa emiterea de catre Consiliu a cererii pentru simplificare in mai 2015, Angelo Caserta de la grupul de mediu BirdLife Europe a acuzat statele membre de folosirea simplificarii pentru a slabi eforturile de a sprijini practicile agricole sustenabile.

 

Comisia a propus initial sa lege platile de forme de practici agricole bune. Insa, in numele flexibilitatii si subsidiaritatii, statele membre au cerut derogari si scutiri, conducand la o politica agricola complexa care este putin probabil sa livreze. Aceiasi actori care au creat aceasta complexitate cer acum simplificarea, chiar inainte de inceputul implementarii politicilor. Ne putem intreba daca aceste cereri sunt facute cu buna credinta sau daca adevaratul scop este sa continue demantelarea a putinului care a mai ramas din carcasa verde si goala a PAC

a scris Caserta.Coalitia Lantului Agro-Alimentar (AFCC), care reprezinta 11 asociatii din industrie, a prezentat pentru Phil Hogan, comsiarul agriculturii, la expozitia universala de la Milano, 29 iunie 2015, o declaratie comuna asupra viitorului agriculturii si industriei alimentare.Alexander Doring, presedintele AFCC si Secretarul General al Federatiei Europene a Producatorilor de Furaje, a declarat: „AFCC este multumita sa vada anagajamentul Comisarului Hogan pentru stimularea inovatiei in lantul agro-alimentar (…). Membrii AFCC insista pe nevoia de a remodela cadrul de politici publice a Uniunii Europene prin eliminarea blocajelor si asigurarea de stimulente pentru favorizarea dezvoltarii unui instrument comprehensiv de inovatie care sa permita partenerilor lantului agro-alimentar european sa devina mai productivi intr-un mod sustenabil.

In „Evaluarea si Monitorizarea Politicii Agricole” pentru 2015, OECD sustine ca schemele pentru plata directa,

 

daca sunt legate de obiective clare si beneficiari, precum si potrivite pentru problema in discutie, pot fi alternative eficiente pentru a atinge a arie larga de obiective publice, inclusiv acelea ce se refera la obtinerea unor beneficii de mediu. Ingrijorarile privind impactul negativ al agriculturii asupra mediului natural ar trebui sa fie adresate printr-un amestec de solutii bazate pe piata, reglementari si taxe.

”Investitile agricole, incluzand atat investitile directe domestice cat si cele straine, pot avea un efect de transformare si impact pozitiv la nivel local, national si regional”, conform „Perspectivei agricole 2015-2020”, publicata de OECD si de Organizatia pentru Hrana si Agricultura a Natiunilor Unite. ”Cresterea investitiilor in agricultura este, in fapt, una dintre cele mai importante si eficiente strategii pe termen mediu si lung pentru imbunatatirea productiei agricole, promovarea cresterii economice, reducerea saraciei si intarirea securitatii alimentare”.

La lansarea raportului pe data de 1 iulie 2015, Secretarul General OECD, Angel Gurria, a declarat:

 

Perspectiva pentru agricultura globala este mai calma decat a fost in anii precedenti, dar nu exista loc pentru satisfactie. Nu putem exclude riscul unor noi cresteri de preturi in anii ce vor urma.” „Guvernele ar trebui sa foloseasca avantajul conditiilor curente pentru concentrarea pe dezvoltarea politicilor care cresc productivitatea, stimuleaza inovatia, administreaza mai bine riscurile si asigura beneficii ca urmare a unor sisteme agricole solide atat pentru consumatori cat si pentru fermieri

Agentia Europeana de Mediu declara in raportul sau Mediu European – status si perspective 2015: „In pofida imbunatatirilor in ceea ce priveste mediul in deceniile precedente, provocarile pe care Europa le infrunta azi sunt considerabile. Capitalul natural European este afectat de activitati socio-economice precum agricultura, pescuit, transport, industrie, turism si expansiunea zonelor urbane. Presiunile globale asupra mediului au crescut cu viteza fara precedent din anii 90, condusa nu doar de cresterea economica si demografica ci si de schimbari ale modelelor de consum.”

Think tank-ul Farm Europe a lansat o analiza a noii Politici Agricole Comune in acelasi timp cu intrarea in vigoare a multor dintre prevederile sale in ianuarie 2015.

Analiza realizata de Yves Madre noteaza:

 

  • Folosirea raspandita a plafonarii platilor, mergand mai departe de minimul reglementat, cu introducerea plafoanelor pentru ferme individuale in 8 state membre, o miscare care parea de neimaginat din 1992;
  • Inversarea abordarii in ceea ce priveste cuplarea suportului.
  • Decuplarea sistematica nu mai pare sa fie obiectivul primar. Cu exceptia Germaniei, toate statele membre au inceput sa foloseasca optiune recuplarii, oferind un raspuns generic pentru faptul ca asistenta directa necuplata a fost, prin definitie, neconectata la nevoile generate de schimbarile de piata (aceste alegeri trebuie intelese in lumina contextului economic al industrilor de lapte si carne la vremea cand decizile au fost luate).
  • Folosirea substantiala a flexibilitatii nationale in raport cu obiectivul de ecologizare de catre o majoritate a statelor membre, ceea ce ar putea introduce o sursa de distorsionare a pietei, precum si complexitate in termenii implementarii si administrarii PAC.
  • Reforma PAC a introdus de asemenea un grad de flexibilitate a prevederilor referitoare la platile de asistenta directa (primul pilon al PAC).

Aceasta nota de informare examineaza 6 componente cheie a prevederilor de implementare aduse de reforma din 2013; componente care vor avea un impact asupra pozitiilor statelor membre in viitoarele negocieri.

Intr-o scrisoare catre comisarul agriculturii, Phil Hogan, 8 grupuri europene pentru conservare au cerut implementarea deplina a zonelor de imprtanta ecologica (EFA) asa cum fusese propus in draft-urile initiale ale PAC 2014-2020:

 

In vreme ce EFA au fost menite sa protejeze si sa mareasca caracteristicile de peisaj in ceea ce priveste fermele, acest obiectiv legitim a fost din pacate diluat printr-un proces de reforma, care a lasat statele membre libere sa decida intre oferirea de adaposturi pentru biodiversitate fermelor europene sau permiterea fermierilor sa creasca recolte si sa foloseasca susbtante chimice care ataca aceiasi biodiversitate.

Scrisoarea a fost transmisa de BirdLife, Arche Noah, the European Forum on Nature Conservation and Pastoralism, the Pesticide Action Network, Slow Food, the European Environmental Bureau, Compassion in World Farming si organizatia pentru alimente organice IFOAM. In timpul dezbaterii PAC din 2013, statele baltice au facut lobby pentu armonizarea platilor pentru fermieri intre statele membre mai vechi si cele 13 care au aderat dupa 2004.

Intrebat de EurActiv daca este satisfacut de schimbari, Illar Lemetti, Secretarul General Adjunct pentru Politici Agricole si Viata Rurala in Estonia, a declarat:

 

Luand in considerare faptul ca in timpul negocierilor platfonul Estoniei pentru 2019-2020 a fost ridicat de la nivelul preliminar de 134 de milioane de euro la 169 de milioane, ar fi nerecunoscator din partea noastra, sa nu fim satisfacuti

”Chiar si asa, inca speram ca intelegerea generala (…) sa continue convergenta nivelelor de suport (…) intre statele membre dupa 2020,” a declarat Lemetti intr-un mail. Intr-o luare de pozitie din 2013, Copa-Cogeca a spus referitor la propunerea Comisiei pentru reforma PAC 2014-2020: ”O tema comuna a reformei PAC ar trebui sa fie simplificarea”.

Din pacate, in pofida acceptarii din partea Comisiei a nevoii urgente de simplificare, fiecare reforma produce o crestere a complexitatii si birocratie. Propunerile curente ale Comisiei nu sunt o exceptie. Propunerile privind respectarea recoltelor, ecologizarea, plafonarea definitiei fermierilor active, precum si propunerea de a fragmenta primul pilon, vor face sistemul mult mai putin transparent si mult mai dificil pentru fermieri si guverne. Daca o propunere nu produce o simplificare trebuie sa fie revocata intr-o maniera care sa nu creeze discriminare intre fermieri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *