Biomasa, o sursa de energie regenerabila aflata la rascruce

0
64
Energia extrasa din biomasa ridica probleme de etica, intrucat in multe zone ale lumii e nevoie mai degraba de hrana, decat de combustibili

Folosita atat pentru obtinerea de curent electric, cat si a agentului termic pentru locuinte, energia extrasa din biomasa ridica, mai nou, probleme de etica, intrucat in multe zone ale

Folosita atat pentru obtinerea de curent electric, cat si a agentului termic pentru locuinte, energia extrasa din biomasa ridica, mai nou, probleme de etica, intrucat in multe zone ale lumii e nevoie mai degraba de hrana, decat de combustibili.

Desi folosirea biomasei in scopuri energetice este una dintre cerintele Uniunii Europene, exista voci care sustin ca folosirea acestei resurse necesita precizari si reconsiderari. Motivele scepticilor sunt doua: poluarea si lipsa de hrana. Chinezii au anuntat deja ca renunta la proiectul de a produce etanol pentru automobile din porumb, intrucat – din cauza secetei – anul acesta e nevoie de toata productia de cereale pentru hrana animalelor si a oamenilor.

Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, in care se inscriu: lemnul, pleava, uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele, din care se poate face etanol. La fel ca si energiile obtinute din combustibilii fosili, energia produsa din biomasa provine din energia solara inmagazinata in plante, prin procesul de fotosinteza.

Principala diferenta dintre cele doua forme de energie este urmatoarea: combustibilii fosili nu pot fi transformati in energie utilizabila decat dupa mii de ani, in timp ce energia biomasei este regenerabila, putand fi folosita an de an.

Lemnul,inaintea carbunelui

In ultimele cateva sute de ani, omul a exploatat biomasa mai ales sub forma de carbune. Acest combustibil fosil a rezultat in urma unor transformari chimice indelungate. Combustibilii fosili sunt constituiti din aceleasi elemente chimice (hidrogen si carbon) ca si biomasa proaspata. Cu toate acestea, ei nu sunt considerati surse de energie regenerabila din cauza timpului indelungat de care au nevoie pentru a se forma. In aceeasi situatie se afla si gazele naturale si petrolul.

Azi, omenirea e obligata sa revina la folosirea energiilor regenerabile. Dupa energia solara, biomasa a fost folosita in scopuri energetice inca de cand a fost descoperit focul, pentru ca primii oameni s-au incalzit arzand lemne si abia mai tarziu au descoperit carbunii si petrolul.

Si deseurile contin energie

Deseurile alimentare si cele industriale, apele uzate si deseurile menajere sunt surse specifice de biomasa. Aceasta se prezinta sub forma solida, lichida sau gazoasa si poate avea nenumarate aplicatii. La ora actuala, energia biomasei provine in cea mai mare parte din elemente solide, precum aschiile de lemn, rumegusul, unele deseuri menajere, dar si din elemente lichide, intre care se numara in primul rand detergentii proveniti din coacerea lemnului in industria papetariei.

Biomasa prezinta multe avantaje ca sursa de energie. Ea poate fi folosita atat pentru producerea de electricitate, cat si pentru obtinerea de energie termica. Dar aici intervine problema poluarii. Ultimele studii arata ca arderea deseurilor produce mult prea mult dioxid de carbon si, prin urmare, ce se economiseste pe o parte se pierde pe alta.

Etanol si biogaz din deseuri

Astazi, cercetarile se concentreaza pe conversia biomasei in alcool, care ar putea servi drept carburant pentru suplimentarea si chiar inlocuirea benzinei si a motorinei. Alte forme lichide de energie obtinute din biomasa ar fi uleiurile vegetale. Metanolul produs prin distilarea lemnului si a deseurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport si industrie, la preturi care ar putea concura cu cele ale combustibililor obtinuti din bitum si din lichefierea carbonului.

Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este ca utilizeaza resurse alimentare, cum sunt porumbul sau graul. Daca insa etanolul s-ar obtine exclusiv din deseuri alimentare sau agricole, desi costurile sale de productie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica pentru ca se recicleaza deseurile. La alcooli se adauga si biogazul, respectiv forma gazoasa a biomasei. Acest gaz cu o putere calorica destul de slaba, continand in principal metan, se obtine din materii organice, precum apele uzate sau balegarul.

Lemnul este principala sursa bio

Exista o larga varietate de surse de biomasa, printre care se numara copacii cu viteza mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahar, rapita, plantele erbacee cu rapiditate de crestere si diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii, paiele si tulpinele cerealelor, deseurile rezultate dupa prelucrarea lemnului, deseurile de hartie si uleiurile vegetale uzate. Principala resursa de biomasa o reprezinta insa lemnul.

Energia asociata biomasei forestiere ar putea sa fie foarte profitabila noilor industrii, pentru ca toata materia celulozica abandonata astazi (crengi, scoarta de copac, trunchiuri, busteni) va fi transformata in produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere in scopuri energetice duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea inlocui o buna parte din consumul actual de petrol, odata ce tehnologiile de conversie energetica se vor dovedi rentabile.

De asemenea, terenurile putin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de taiere o data la 10 ani. Pe de alta parte, biomasa agricola (balegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe si legume si apele reziduale din industria alimentara) poate produce etanol sau biogaz.

Spre deosebire de biomasa forestiera, care este disponibila pe toata perioada anului, biomasa agricola nu este, de obicei, disponibila decat o data pe an. Biogazul provenind din balegar poate incalzi locuintele; purificat si comprimat, el poate alimenta masinile agricole. Utilizarea deseurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimizand problemele eliminarii gunoaielor si furnizarea de energie.

Biomasa, sansa pentru dezvoltarea rurala

Biomasa, ca sursa de energie alternativa, contribuie, in prezent, cu 14 la suta la consumul mondial de energie primara. Pentru trei sferturi din populatia globului ce traieste in tarile in curs de dezvoltare, biomasa reprezinta cea mai importanta sursa de energie. Obiectivul propus in Cartea Alba a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitara „Energy for the future: renewable sources of energy” presupune ca aportul surselor regenerabile de energie al tarilor membre ale Uniunii Europene sa ajunga la 12% din consumul total de resurse primare pana in 2010.

De exemplu, in Ungaria, energia obtinuta din biomasa este in crestere. Aceasta a inlocuit deja unele centrale care operau pe carbune. La un moment dat, premierul Ferenc Gyurcsany estima ca, pana in 2020, 16% din energia produsa in Ungaria va proveni din surse regenerabile. Producerea de biomasa reprezinta atat o resursa de energie regenerabila, cat si o mare sansa pentru dezvoltarea rurala durabila. La nivelul Uniunii Europene, se preconizeaza crearea a peste 300.000 de noi locuri de munca in mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei.

Romania trebuie sa incurajeze investitiile in surse alternative de energie, pentru ca ponderea energiei electrice produse din resurse alternative sa ajunga la 33 la suta pana in 2010. Desi biomasa este una dintre principalele resurse de energie regenerabila ale Romaniei, in prezent tara noastra isi obtine cea mai mare parte din energia verde care provine din resurse hidro. Exploatarea biomasei castiga insa tot mai mult teren si la noi.

Ori combustibili, ori hrana

Biocarburantii suscitau, la un moment dat, un mare entuziasm. Abandonarea combustibililor fosili in schimbul biogazului si al alcoolului a fost prezentata drept un remediu impotriva schimbarilor climatice. Oficialii de la Bruxelles cer ca 6 la suta din carburantul utilizat in 2010 sa fie biogaz si 20 la suta, in 2020. Pentru a atinge aceste obiective, guvernul britanic a redus taxele asupra biocarburantilor cu 0,30 de euro pe litru, in timp ce reprezentantii Uniunii Europene dau agricultorilor 45 de euro pe hectar pentru culturile din care se produc combustibili verzi (biogaz sau alcool).

Toata lumea este aparent multumita. Taranii si industria chimica pot dezvolta noi piete, statul poate sa-si respecte angajamentele in materie de reducere a emisiilor de gaz carbonic, iar ecologistii o pot vedea ca pe initiativa de domolire a incalzirii globale. Utilizati la scara mica, biocarburantii sunt inofensivi. Dar, sustin unii specialisti in domeniul energiei, proiectele Uniunii Europene cer crearea de culturi special destinate producerii de combustibil. Ceea ce nu reprezinta tocmai un demers ecologic. In cazul Marii Britanii, traficul rutier consuma 37,6 milioane de tone de produse petroliere pe an. Cultura de oleaginoase cea mai productiva din tara este cea de rapita, cu aproximativ 3,5 tone pe hectar.

Dintr-o tona de grane de rapita rezulta 415 kilograme de biogaz, adica 1,45 de tone de carburant pe hectar. Pentru a face sa mearga toate masinile pe biogaz, ar fi nevoie de 25,9 milioane de hectare de rapita, dar Marea Britanie nu are decat 5,7 milioane. Astfel, pentru a atinge obiectivul cel mai modest al Uniunii Europene, trebuie consacrata cvasi-totalitatea terenurilor agricole britanice, culturii de rapita.

Daca acelasi fenomen este calculat la scara europeana, se constata ca efectul asupra aprovizionarii alimentare ar fi catastrofal din punct de vedere alimentar. Si daca, dupa cum reclama unii ecologisti, experienta se va extinde la scara mondiala, atunci principalele terenuri fertile de pe planeta vor ajunge sa fie destinate producerii biocombustibilului pentru automobile, iar hrana pentru oameni ar cadea pe planul doi. Cum pe planeta exista prea multi oameni care mor de foame, o solutie mai buna ar fi sa mergem pe jos si sa cultivam cerealele necesare vietii.

Biocarburantii din a doua generatie sunt indicati

Utilizarea biocarburantilor din prima generatie ridica asadar probleme etice, cum ar fi concurenta intre produsele alimentare si carburanti. Biocarburantii din prima generatie sunt cei obtinuti din diverse culturi precum grau, porumb, sfecla de zahar pentru filiera bioetanol si din rapita, floarea-soarelui, arahide, palmier de ulei pentru filiera biodiesel.

Biocarburantii din a doua generatie sunt constituiti din deseuri lemnoase, din reziduuri alimentare si industriale. In acest sens, oamenii de stiinta sustin ca utilizarea biocarburantilor din cea de-a doua generatie este cea mai indicata din punct de vedere ecologic.

Tari precum Germania, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii au dezvoltat sistemul de biocarburanti din cea de-a doua generatie, dar costurile pentru constructia unor astfel de biorafinarii sunt foarte mari. Pe de alta parte, acesti specialisti au sugerat ca reimpaduririle si protejarea habitatelor constituie o solutie mai buna de micsorare a emisiilor de gaze cu efect de sera. Ei sustin ca padurile ar putea absorbi de noua ori mai mult CO2 decat ar putea-o face utilizarea de biocarburanti in aceeasi arie. Dimpotriva, producerea de biocarburant ar duce la alte defrisari.

Palmierul de ulei este un pericol

La nivel mondial, problemele pe care le creeaza incurajarea utilizarii biodieselului sunt si mai mari. Cultura cea mai distrugatoare de pe glob ar putea deveni palmierul de ulei. „Cererea de biodiesel din partea Uniunii Europene va absorbi cea mai mare parte din stocurile de ulei de palmier brut din Malaysia. Si asta pentru ca acest carburant obtinut din uleiul de palmier e mult mai ieftin decat altele”, scriau ziaristii cotidienelor britanice. Asociatia Prietenii Pamantului a publicat, inca din septembrie 2005, un raport asupra impactului pe care l-ar avea aceasta productie asupra mediului.

„Dupa estimarile noastre, in Malaysia, 87% din desertificari sunt provocate de dezvoltarea plantatiilor de palmieri”. La Sumatra si la Borneo, 4 milioane de hectare de padure au fost transformate in plantatii cu palmieri. Malaysienii intentioneaza sa defriseze inca 6 milioane, iar indonezienii vreo 16,5 milioane. Mii de indigeni au fost expulzati de pe pamanturile lor din aceasta cauza. Nenumaratele incendii de padure, care au avut loc in regiunile respective, au fost aprinse de plantatorii de palmieri. Tot sectorul a devenit un gigantic camp cu palmieri de ulei.

Mai mult decat atat, inainte de plantarea acestor arbori scunzi, este necesar sa se taie si sa se arda copaci mari din padurile tropicale, care ar fi putut elimina o cantitate imensa de dioxid de carbon in atmosfer

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here