Ghetarii si calotele de gheata – principalii contribuitori la cresterea nivelului oceanului planetar in secolul XXI

22 Mar 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Articol de: Daniela Mocanu

De la inceputul revolutiei industriale si pana astazi, temperatura medie globala a crescut cu 0,8º C. Nu pare mult, dar consecintele ei la nivel mondial sunt enorme. Calotele glaciare se subtiaza de la an la an, iar fenomenele meteo extreme apar tot mai frecvent. Schimbarile climatice pericliteaza deja ecosistemele si pun in pericol viata a milioane de oameni. Iar acesta e doar inceputul (www.revistamagazin.ro).

Calota glaciara s-a subtiat semnificativ in ultimii 50 de ani iar intinderea ei s-a micsorat cu 10% in ultimii 30 de ani. Observatii recente, realizate cu ajutorul satelitilor meteorologici Radarsat-1 si Envisat, releva ca ghetarii din Groenlanda au inceput sa se topeasca in apele Oceanului Atlantic, intr-un ritm aproape dublu decat cel inregistrat in deceniul trecut. Primavara, dezghetul apei dulci se produce acum, cu 9 zile mai devreme decat in urma cu 150 de ani, iar inghetul de toamna cu 10 zile mai tarziu.

Dezghetarea permafrostului a determinat lasarea solului cu aproape 5 m in unele parti din Alaska. Din Oceanul Arctic pana in Peru, din Elvetia si pana la ghetarii din Irian Jaya, Indonezia, campuri masive de gheata, ghetari gigantici si banchiza dispar rapid.

Cand temperaturile cresc, iar gheata se topeste, si mai multa apa se scurge in ocean si din calotele glaciare, iar apa oceanului se incalzeste si creste in volum. Aceasta combinatie de efecte a jucat un rol important in cresterea nivelului mediu al oceanului planetar cu 10 pana la 20 cm in ultima suta de ani, conform Comisiei Interguvernamentale privind Schimbarile Climatice (IPCC).

Cercetatorii au indicat faptul ca nivelul marilor a crescut si a scazut substantial in istoria de 4,6 miliarde de ani a Pamantului. Dar actuala rata de crestere globala a nivelului marii s-a indepartat de rata medie a ultimilor 2 000- 3 000 de ani si creste si mia rapid, cu circa 2,4 mm pe an. O continuare sau o accelerare a acestei tendinte are capacitatea de a produce schimbari izbitoare in regiunile de coasta din intreaga lume ( www.nationalgeographic.ro).

In urma unui studiu realizat de Grinsted, A., J. C. Moore, si S. Jevrejeva au publicat un studiu, intitulat ” Reconstructing sea level from paleo and projected temperatures 200 to 2100” si care estimeaza o crestere a nivelului Oceanului Planetar, cu mult maii mare decat cel prezis ce IPCC. Formulele de calcul sunt empirice, fiind deduse din observatii asupra modelelor climatice din ultimii 40 de milioane de ani.

Conform noului studiu, se pot evidentia urmatoarele aspecte:

- nivelul oceanului planetar va creste cu 1,2 m, de 3 ori mai mult decat nivelul prezis de IPCC;

- chiar daca omenirea inceteaza activitatile care contribuie la cresterea temperaturilor la nivel planetar, nivelul oceanelor tot va creste cu 20-40 cm;

- pentru a impiedica cresterea nivelului oceanelor, este nevoie de o scadere a temperaturii medii cu 0,6º C, lucru imposibil din punct de vedere tehnic;

- cel mai optimist scenariu este o crestere de 80 cm , iar el mai pesimist 135 cm. In cazul cel mai pesimistic, un sfert din populatia planetei, care traieste in zona de coasta, ar trebui relocata (figura nr.1) (www.raduboncea.ro)

Figura nr.1

Groenlanda contribuie cu aproximativ 28 % din totalul cresterii nivelului Oceanului Planetar, iar Antarctica cu 12 %. Conform studiului efectuat de echipa CU-Boulder, acestia estimeaza ca nu este de asteptat ca pana la sfarsitul secolului, Groenlanda sa egalizeze volumul furnizat de ghetari si calotele de gheata.

Insa un grup de cercetatori rusi afirma ca, ghetarii si calotele de gheata contribuie cel mai mult la cresterea nivelului oceanului, pentru urmatoarele cateva generatii, si nu cele doua mari straturi de gheata, (www.tititudorancea.com).

Vulnerabila la ridicarea nivelului marii, Tuvalu, o tara mica din Pacificul, a inceput sa intocmeasca planuri de evacuare. Megaorasele in care populatiile umane s-au concentrat in apropierea campiilor de coasta sau in deltele raurilor – Sanghai, Bangkok, Jakarta, Tokio sau New York sunt expuse riscului (www.nationalgeographic.com).

 

Topirea ghetarilor

Ghetarii sunt mase enorme de gheata persistente, formate in regiunile polare si muntoase inalte, care sub influenta gravitatiei, se deplaseaza lent de-a lungul vailor sau pe pante. Ei sunt cele mai mari rezervoare de apa dulce, iar suprafata lor insumata echivaleaza cu suprafata Americii de Sud.

Ghetarii au inceput sa se retraga peste tot in lume de la sfarsitul Micii Glaciatiuni (in jurul anului 1850), dar de cativa zeci de ani incoace, acestia au inceput sa se topeasca cu un ritm care nu poate fi explicat. Schimbarile climatice preconizate in secolul urmator vor afecta mai mult ritmul de topire a ghetarilor. Temperatura medie a globului va creste cu 1,4 – 5,8º C pana la sfarsitul secolului XXI. Numai in Alpi ( figura nr.2) s-a pierdut aproximativ o treime din suprafata ghetarilor si jumatate din volum pana in 1970.

Figura nr. 2 Muntii Alpi

 Intr-un mod dramatic, fenomenul inundatiilor cauzate de topirea ghetarilor ilustreaza posibilul impact al schimbarilor climatice la nivel local.

Desi doar o mica parte a cantitatii de gheata a planetei se afla in afara Antarcticii (figura nr.3) si Groenlandei, ghetarii sunt importanti pentru ca raspund la efectele schimbarilor climatice si pierderea lor afecteaza populatia si ecosistemele. Daca procesul de incalzire continua in acelasi ritm, topirea ghetarilor in urmatorul secol va cauza inundatii devastatoare, pierderea unor rezerve de apa de care beneficiaza milioane de persoane, iar cresterea nivelului marii ameninta sa distruga intregi comunitati costiere.

Figura nr. 3 Antarctida, topirea ghetarilor

Efectele cresterii temperaturii medii

- ameninta multe milioane de oameni cu aparitia foametei, malariei, inundatiilor, furtunilor puternice si lipsa apei potabile.

- ar duce la producerea unor valuri de caldura extrema; cele mai afectate sunt tarile sarace si cele in curs de dezvoltare, mai ales cele din America de Sud, Africa sud-sahariana si Asia. Zonele afectate de seceta s-au dublat in ultimii 35 de ani.

- provoaca topirea ghetarilor (Figura nr. 4) si a calotei glaciare, ceea ce ar duce la cresterea pericolului inundatiilor in unele zone sau la lipsa apei in alte zone. Aproximativ 30% din ghetarii Europei au disparut deja. In Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Marea Caraibelor multe insule ar putea disparea, iar in Europa sezonul de iarna ar deveni mai scurt.

- ar duce la cresterea nivelului apelor marilor, amenintand numeroase populatii de pe intreaga planeta si mai ales din zonele joase ale tarilor in curs de dezvoltare, cum ar fi Bangladesh, sudul Chinei, “tarile de jos” (Belgia, Olanda, NV Germaniei) si SE Angliei.

- ameninta marile ecosisteme, de la cele polare si antarctice, pana la cele tropicale.

Figura nr.4 Topirea ghetarilor 

- ar duce la disparitia unor paduri si specii, ceea ce va afecta viata intregii planete (1 milion de specii ar putea disparea din cauza schimbarilor climatice), costurile economice resimtindu-se mai acut in tarile sarace sau in curs de dezvoltare (www.incalzireaglobala.woedpress.com).

Cresterea nivelului marilor si oceanelor a devenit o realitate in ultimile decenii, din cauza topirii ghetarilor. Topirea acestora, acestora afirma oamenii de stiinta care au studiat fenomenul, are drept cauza incalzirea globala. Experti ai ONU au intocmit o harta de risc, aratand care sunt cele mai expuse zone din lume. Printre ele se afla si Romania (figura nr.5).

Figura nr.5 Cresterea nivelului marii si a oceanelor

Putem spune ca viitorul nostru se prezinta destul de “umed”. In sudul Louisianei, coastele se scufunda litarlmente, cu aproximativ un metru la o suta de ani, un proces numit tasare. Scufundarea coastelor, combinata cu ridicarea nivelului oceanului, produce efecte puternice.

Pentru mai multe informatii despre accelerare, africa, alpi, antarctica, Arctic, banchiza, caldura, calote de gheata, campuri, comunitati, cresterea nivelului apelor, cresterea nivelului marii, cresterea temperaturilor, efectele schimbarilor climatice, elvetia, gheata, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.