Romania are un nivel ridicat al biodiversitatii, precum si sisteme ecologice intacte.
Vastele teritorii din Delta Dunarii, densitatea mare a carnivorelor mari si suprafetele largi acoperite cu paduri din Muntii Carpati sunt unele dintre cele mai semnificative si mai cunoscute aspecte ale bogatiei capitalului natural al Romaniei. Ecosistemele naturale si seminaturale din Romania reprezinta aproximativ 47% din suprafata tarii, fiind identificate si caracterizate un numar de 783 tipuri de habitate.
Diversitatea florei si faunei se exprima prin existenta unor populatii de lupi, ursi, capre negre si rasi, care sunt considerate ca fiind cele mai numeroase din Europa, precum si prin existenta unor extinse habitate forestiere si alpine nealterate, asociate lantului muntos al Carpatilor. Aproximativ 5600 de ursi, reprezentand 60% din populatia europeana de ursi bruni, aproximativ 3000 de lupi reprezentand 40% din populatia europeana de lupi si aproximativ 1500 de rasi reprezentand circa 40% din populatia europeana de rasi, reprezinta un simbol al salbaticiei si al habitatelor naturale si pot asigura o baza pentru repopularea altor zone din Europa cu aceste specii.
Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3700 specii de plante, din care pana in prezent, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt disparute, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare.
Suprafata totala a ariilor naturale protejate din Romania este de 1.234.710 ha, reprezentand aproximativ 5,18% din suprafata tarii.
Potrivit Legii nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, in tara noastra sunt acceptate urmatoarele categorii de arii naturale protejate, definite in functie de obiectivele de management atribuite: rezervatie stiintifica; rezervatie naturala; parc national; parc natural; monument al naturii; rezervatie a biosferei; zona umeda de importanta internationala (sit Ramsar); sit al patrimoniului mondial natural si cultural; arii speciale de conservare; arii speciale de protectie.
Rezervatiile biosferei, parcurile naturale si nationale insumeaza o suprafata de 1.132.176 ha (incluzand si un numar de 134 de rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 129.643 ha). De asemenea, au fost declarate alte 693 de habitate ca rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 102.434 ha in plus fata de cele 134 continute in interiorul parcurilor nationale, naturale si a rezervatiilor biosferei.
In momentul de fata, peste jumatate din suprafata totala a ariilor protejate din Romania au structuri proprii de administrare.
Cu suportul tehnic si financiar al Consiliului Europei, s-a dezvoltat proiectul „Reteaua Smarald (Emerald) in Romania”, care vizeaza identificarea si caracterizarea unor habitate naturale si a unor specii salbatice existente in Romania.
La nivel international, trei habitate au fost declarate rezervatii ale biosferei, iar doua situri Ramsar. Din reteaua nationala de arii naturale protejate Delta Dunarii se distinge, atat ca suprafata (580.000 ha), cat si ca nivel al diversitatii biologice, avand triplu statut international: Rezervatie a Biosferei, Sit Ramsar, Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural.
Delta Dunarii reprezinta un habitat unic in felul lui datorita celor peste 300 de specii de pasari (multe dintre ele nu se mai gasesc nicaieri in alta parte a Europei) si unei ample si variate faune. Delta Dunarii este peisajul cel mai tanar si mai variat din Europa. Cuprinzand spatiul dintre bratele fluviale Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe delta este in prezent o campie plana, joasa, in plin proces aluvionar de formare, un peisaj inca in schimbare, un „laborator viu” cu o exceptionala dinamica la nivelul tuturor componentelor sale naturale. Din punct de vedere morfo-hidrografic, Delta Dunarii prezinta ridicaturi de mal sau suprafete uscate care ocupa aproximativ 13-16% din suprafata sa totala si zone temporar sau permanent acoperite de apa (incluzand bratele Dunarii, paraie, canale, lacuri mlastinoase), care reprezinta o proportie coplesitoare din suprafata totala. „Paradis al pasarilor”, Delta Dunarii este locul de intalnire al pasarilor migratoare din Egipt si din Caucaz, de dincolo de Crimeea sau din Europa Centrala si de Nord. Unele specii ca pelicanii, egreta mica si mare, porumbeii albi si rosii si altele, au fost declarate monumente ale naturii. Delta Dunarii gazduieste cele mai mari colonii de pelicani din Europa. In anul 2000, datorita starii favorabile de conservare in care se afla sistemele ecologice si speciile din Delta Dunarii, Consiliul Europei a acordat Diploma Europeana acestei rezervatii. In perimetrul ei exista cea mai vasta suprafata acoperita de stuf din Europa.
Delta Dunarii are mult mai multe specii de pasari clocitoare decat oricare alta delta sudica; acestea includ un procent major al populatiei mondiale de cormoran pitic, jumatate din populatia palearctica a pelicanului alb si 5% din populatia mondiala a pelicanului cret. Se pare ca Delta Dunarii este unul din ultimele refugii de pe continent al nurcii europene si mai exista, de asemenea, un mare numar de carnivore mici. Un numar de 18 arii strict protejate au fost delimitate in cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, acoperind o suprafata de 50.600 de hectare. Aceasta rezervatie este unica arie protejata din Romania care beneficiaza de o lege proprie, o structura administrativa proprie si de un plan de management.
Rauri si lacuri. Dunarea este colectorul principal al raurilor dispuse radial (cu mici exceptii), cele mai multe dintre ele izvorand din Muntii Carpati. Totodata, sunt importante si numeroasele lacuri, care au origini si marimi diferite. La inventarul bunurilor naturale se adauga mai mult de 2000 de izvoare de apa minerala, multe dintre acestea fiind ape termale.
Cele mai lungi patru rauri, care isi au izvoarele in Carpatii de Est sunt: Oltul, Muresul, Siretul si Prutul. La frontiera de nord curge raul Tisa, cu afluentii sai din Maramures si raul Somesul Mare.
Lacurile de munte sunt in majoritate de origine glaciara (precum Bucura si Zanoaga in Retezat), ori vulcanica, provenind din vechi cratere (Lacul Sfanta Ana in Masivul Ciomatu Mare), sau formate prin baraje naturale (Lacul Rosu in Muntii Hasmasu Mare).
Lacurile formate in regiunea de campie sunt lacuri balneare (Amara, Lacul Sarat) sau lacuri de agrement si pentru amatorii de pescuit (Snagov, Caldarusani).
Dunarea. Prin izvoarele ei din Varful Lumanarii (Kandel – 1.241 m) in Muntii Padurea Neagra, Dunarea are origine germana, dar in lungul sau drum spre Marea Neagra aceasta devine „multinationala”, primind afluenti din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Uniunea Serbia-Muntenegru, Bulgaria, Romania si Ucraina. Ea curge de la vest la est, in zona centrala a continentului, trecand prin regiuni diferite. Dunarea aduna peste 300 de afluenti de pe o suprafata de 805.300 km patrati, ceea ce reprezinta 8% din suprafata totala a Europei si se varsa in Marea Neagra printr-o delta care-i poarta numele.
Dunarea are o lungime de 2860 km, dintre care 1075 km pe teritoriul Romaniei, intre Bazias si Marea Neagra. Cele mai importante porturi sunt: Orsova, Turnu Magurele, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Cernavoda, Harsova, Macin, Braila, Galati si Tulcea. Multe dintre aceste porturi si-au dezvoltat propriile santiere navale pentru construirea sau repararea vapoarelor.
In anul 2001, Insula Mica a Brailei a fost declarata cel de-al doilea sit Ramsar, parte integranta a Sistemului Dunarii Inferioare, un complex regional de sisteme ecologice, care asigura mentinerea a peste 1688 specii de plante si 3735 specii de animale.
Exista acte normative care reglementeaza regimul ariilor protejate, al gradinilor zoologice si al acvariilor publice, organismelor modificate genetic, protectia animalelor utilizate in scop experimental sau in alte scopuri stiintifice si a fost ratificata Conventia privind protectia peisajelor europene si Protocolul de la Cartagena.
Marea Neagra. Situata in partea de sud-est a Romaniei, Marea Neagra are o suprafata de 413.488 km patrati, cu o adancime de 1.282 m, iar cea maxima de 2.245 m. Marea Neagra comunica cu Marea Marmara prin Stramtoarea Bosfor (cu o lungime de aproximativ 30 km), iar dupa aceea, prin Stramtoarea Dardanele, cu Marea Egee si Marea Mediterana.
Cu mii de ani in urma (in secolul 7 i.Hr.), navigatorii din Grecia Antica au ajuns la Marea Neagra pe care ei au numit-o Euxine (Pontus Euxinus), insemnand „prietenoasa pentru calatori”, pe care au colonizat-o. Pe tarmul romanesc se gasesc ruinele cetatilor grecesti Histria, Tomis si Callatis. Cei 244 km de litoral romanesc sunt caracterizati in partea nordica de tarmuri joase, ce sunt o continuare a bretelelor nisipoase aduse de valuri, iar in partea de sud, care se intinde de la Capul Midia la Vama Veche, atat de bancuri de nisip si plaje, cat si de tarm stancos de 40-60 m inaltime. La baza acestor tarmuri stancoase se astern plaje frumoase, nisipoase si insorite. Soarele este prezent mai mult de 10 ore pe zi, situandu-le printre putinele plaje ale Europei care au o expunere la soare atat de lunga. In general plaja este naturala, cu latime de 400-500 m la Mangalia si 50-200 m pentru restul litoralului.
Pe litoralul Marii Negre se afla Lacul Techirghiol, una din lagunele Marii Negre, cu binecunoscutul namol cu valoare terapeutica deosebita.
Parcul National Retezat – din partea vestica a Romaniei – este cel mai vechi parc national din Romania, protejat printr-o lege din 1935. Parcul are o suprafata de 38.047 ha, din care 1800 ha au fost declarate ca arie strict protejata numita „Gemenele”. Valoarea universala a parcului a fost recunoscuta de programul „Omul si Biosfera” (MAB) al UNESCO, in 1979, prin includerea sa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei.
In partea inferioara a parcului sunt vai adanci si inguste, iar spre varfuri sunt circuri glaciare cu peste 80 de lacuri glaciare. Cea mai mare padure naturala de amestec din Europa se afla la altitudini joase in aria strict protejata. Vegetatia este bogata si datorita localizarii in diferite zone.
Parcul National Rodna este cea mai mare arie protejata localizata in grupul nordic al Carpatilor Orientali, acoperind o suprafata de 46.399 de hectare, din care 900 de hectare au fost declarate, in 1979, ca Rezervatie a Biosferei in cadrul Programului UNESCO-MAB.
Masivul este dominat de formatiuni metamorfice apartinand Precambrianului sau Paleozoicului, cu pante care ating 20-35°. Carstul din partea nordica a Muntilor Rodnei este unul din putinele locuri din Carpatii Romaniei unde apar forme exocarstice tipice. Flora este semnificativa datorita prezentei endemitelor locale si carpatice impreuna cu o gama larga de relicte glaciare. Fauna este extrem de variata incluzand pasari mari, cum ar fi cocosul de munte, cocosul de mesteacan si acvilele, cat si carnivore mari (urs brun, lup, ras). In interiorul parcului exista noua rezervatii si un monument al naturii.
Starea de sanatate a padurilor este urmarita prin Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier organizat in Romania in concordanta cu metodologia comuna adoptata de toate tarile europene.
Suprafata fondului forestier al Romaniei este de 6.370 mii ha paduri, la care se adauga circa 320.000 ha terenuri cu vegetatie lemnoasa (pasuni impadurite, aliniamente etc.).
Datorita particularitatilor fizico-geografice ale cadrului natural (relief accidentat, pante accentuate, substrat litologic friabil, albii torentiale etc.) si cerintelor social-economice, circa 52% din padurile Romaniei indeplinesc functii speciale de protectie, in special hidrologica, antierozionale si protectie climatica.
Clima. Teritoriul Romaniei are un climat temperat-continental, cu influente ale Oceanului Atlantic si ale Marii Mediterane in partea de sud-vest si cu elemente excesive din est si nord-est.
Variatiile climatice la nivelul tarii sunt cauzate de situatia geografica, de pozitia principalelor lanturi muntoase, altitudine etc. Temperatura medie anuala depinde de latitudine si este de 8 grade C (45F) in nord si 11 grade C (52F) in sud, cu temperaturi de 2,6 grade C in munti si 11,7 grade C in campie. In timpul iernii anticiclonul scandinav (Arctic) afecteaza frecvent zona tarii noastre, iar clima capata caracteristici similare climei scandinave sub-polare.
Resursele de ape. In Romania managementul apelor se face integrat din punct de vedere cantitativ si calitativ si la nivel de bazin hidrografic. Cele 11 bazine hidrografice sunt: Somes-Tisa, Crisuri, Banat, Mures, Olt, Jiu, Arges-Vedea, Ialomita-Calmatui, Siret, Prut si Dobrogea-Litoral.
Data fiind importanta strategica a resurselor de apa in dezvoltarea social-economica durabila a tarii, amenajarea, exploatarea si valorificarea acestora urmareste asigurarea calitatii apelor, valorificarea cat mai eficienta a resurselor si, totodata, eliminarea sau atenuarea efectelor distructive cauzate de inundatii, exces de umiditate sau alunecari de teren.
Aspecte cantitative. Resursele de apa ale Romaniei sunt constituite din apele de suprafata (rauri interioare, lacuri naturale si artificiale, fluviul Dunarea) si apele subterane. Raportat la populatia actuala a Romaniei, resursa specifica este de circa 2680 m3/locuitor/an luand in considerare si aportul Dunarii, iar resursa specifica, luand in considerare numai raurile interioare, este de circa 1760m3/locuitor/an, ceea ce situeaza tara noastra pe pozitia 20 in Europa.
Aspecte calitative. In acest domeniu se aplica reglementarile legale in vigoare, recent armonizate cu legislatia Uniunii Europene in domeniu. Totodata, atat la nivel national cat si local, sunt unitati care monitorizeaza calitatea apei si aplica masuri punitive stabilite prin legislatia in vigoare (penalitati, suspendarea activitatii etc.) referitoare la protectia calitatii apelor.
Problemele prioritare ale Romaniei privind mediul inconjurator:
– reducerea poluarii si crearea unui sistem concret de gestiune a deseurilor
– utilizarea durabila a resurselor naturale
– refacerea zonelor degradate, protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si buna administrare a retelei de arii naturale protejate
– apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, prin dezvoltarea sistemului de control preventiv si monitoring al factorilor din mediu
– dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa
– aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene
– dezvoltarea cadrului legislativ si institutional modern in domeniul controlului activitatilor nucleare si a realizarii unui sistem sigur de gestiune a deseurilor radioactive.
Sursa: FOCUS Romania
