Climatolog: Dupa a doua jumatate a secolului XXI, va fi normal sa avem aproape o luna cu peste 35 de grade Celsius

Climatolog: Dupa a doua jumatate a secolului XXI, va fi normal sa avem aproape o luna cu peste 35 de grade Celsius

Climatolog: Dupa a doua jumatate a secolului XXI, va fi normal sa avem aproape o luna cu peste 35 de grade Celsius

Clima se schimba si omenirea nu mai are mult timp pentru a indrepta situatia. Emisiile de dioxid de carbon au atins niveluri record fapt ce a dus la o crestere a temperaturii medii globale cu aproape un grad doar in ultimul secol. Efectele incep sa se simta nu doar in topirea ghetarilor, ci si in Romania.

Ghetarii se topesc in ritm alert. Metropole ca New York, Tokyo, Rio de Janeiro sunt inghitite de ocean, in timp ce in alte tari resursele de apa sunt aproape epuizate. Incep razboaie pentru controlul resurselor vitale. Sute de milioane de oameni migreaza pentru a supravietui. Incendiile distrug ce-a mai ramas din paduri si zeci de mii de specii sunt pe cale de disparitie. Printre ele, omul. Acestea sunt, deocamdata, doar franturi ale celui mai pesimist scenariu inaintat de oamenii de stiinta pentru un viitor nu chiar atat de indepartat: generatia copiilor si a nepotilor nostri.

Pe de alta parte, nici prezentul nu pare rupt din rai. 2015 a fost cel mai calduros an inregistrat vreodata. Numai in India si Pakistan valurile de caldura fara precedent au luat mii de vieti. California a fost lovita de cea mai cumplita seceta din ultimul mileniu, iar in Oceanul Pacific are loc unul dintre cele mai intense fenomene „El Nino” de cand se efectueaza masuratori. Acum zece ani, cercetatorii nu se puteau pune de acord daca planeta se incalzeste sau se raceste. Astazi, dovezile incontestabile i-au convins pana si pe cei mai sceptici ca „incalzirea globala” nu mai este doar terenul de joaca al ecologistilor.

Roxana Bojariu, climatolog la Agentia Nationala de Meteorologie: „Toate aceste observatii vin sa aduca informatii ca intr-un puzzle si piesele puzzle-ului nu pot fi imbinate altfel decat cu aceasta imagine a incalzirii globale, oricat ai incerca”.

Paris, orasul indragostitilor de mediu

La sfarsitul anului trecut, lideri din toate statele lumii s-au reunit la Paris pentru cea de-a XXI-a Conferinta a Partilor. A fost probabil cea mai importanta intalnire din istoria recenta a lumii, cu un singur subiect pe agenda: schimbarile climatice. De la Barack Obama si Vladimir Putin, pana la presedintii insulelor Vanuatu sau Noua Caledonie, toti politicienii au parut sa inteleaga miza. Acordul negociat la Paris este poate ultima sansa a civilizatiei umane, asa cum o stim noi. Romania a fost reprezentata de ministrul Mediului, Cristiana Pasca Palmer. Mai mult decat atat, ministrul roman a fost vocea Uniunii Europene in negocierile cu celelalte state ale lumii.

Cristiana Pasca Palmer, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor: „Atmosfera a fost extraordinara si foarte entuziasta intr-un fel. Am participiat efectiv in negocieri nopti in sir pana la 7.00 dimineata si a fost o reusita istorica, cum s-a spus”.

Pentru prima data in istorie, negocierile au fost finalizate cu succes. Toate cele 195 de state ale lumii, inclusiv Statele Unite ale Americii si China, cei mai mari poluatori la nivel global, au fost de acord cu scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera. Practic, fiecare stat trebuie sa adopte masuri care, impreuna, sa pastreze tendinta de incalzire globala sub 2 grade Celsius fata de perioada pre-industriala.

Cristiana Pasca Palmer: „Am simtit ca pentru prima data comunitatea globala a reusit sa se puna de acord asupra unui subiect care practic ne priveste pe toti. Schimbarile climatice nu cunosc granite, ne vor afecta mai tare pe unii decat pe altii, dar in mod real toti vom fi foarte afectati”.

O schimbare unica in istorie

In prezent, conform ultimelor date furnizate de departamentul pentru clima al NASA, temperatura medie la nivel planetar a crescut cu aproape un grad fata de anul 1890. Cele mai pesimiste scenarii arata ca, daca emisiile poluante nu vor scadea, temperaturile medii risca sa creasca cu pana la 4 grade Celsius in urmatoarele secole. Consecintele unei astfel de modificari ar putea duce la un dezastru.

Roxana Bojariu, climatolog la Agentia Nationala de Meteorologie: „Daca faci referinta la nivel global e foarte mult pentru ca, ganditi-va, intre un maxim glaciar si o perioada interglaciara, diferenta temperaturii medii globale este de cateva grade. Patru, cinci grade, va dati seama. Intre aceste perioade de obicei ai zeci si sute de mii de ani diferenta. Or, noi, practic in 200 si ceva de ani am ajuns aproape la un grad”.

Roxana Bojariu este unul dintre cei mai respectati climatologi din Romania si face parte din Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice, care a castigat in 2007 Premiul Nobel pentru pace.

Roxana Bojariu, climatolog la Agentia Nationala de Meteorologie: „Factorul principal in aceasta schimbare climatica a devenit omul, acest ucenic – vrajitor, necontrolat, a reusit sa isi puna amprenta pe sistemul climatic, si lucrul acesta l-a facut prin emisia necontrolata de gaze cu efect de sera”.

Rapoartele NASA arata ca nivelul de dioxid de carbon a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii 650.000 de ani. Iar cea mai accentuata crestere a avut loc in ultimul deceniu.

Roxana Bojariu, climatolog: „Ar trebui sa fim ingrijorati pentru ca schimbarea actuala are o dinamica extraordinar de rapida. Daca celelalte schimbari climatice aveau scari de timp de la 100.000 chiar la milioane de ani, acum practic in 200 si ceva de ani avem o crestere a concentratiei de CO2 cu peste 40% fata de nivelul preindustrial”.

Dioxidul de carbon sau, dupa formula sa chimica, CO2. Este principalul gaz cu efect de sera regasit in atmosfera terestra. Intr-o concentratie normala, are un rol benefic, deoarece stocheaza o parte din energia solara si creeaza astfel conditiile pentru dezvoltarea vietii pe pamant. Intr-o concentratie mai mare, pastreaza din ce in ce mai multa caldura in interiorul sistemului. Acest lucru duce la incalzirea oceanelor, la dezechilibre atmosferice majore si la amplificarea efectului de sera. Dioxidul de carbon este produs in mare parte prin arderea combustibililor fosili: carbune, petrol si gaze naturale.

Roxana Bojariu, climatolog:Si in 200 si ceva de ani noi am ars combustibili fosili care au fost generati de natura in sute de milioane de ani. Va dati seama cum am iesit din scara geologica?”.

Carbunii incalzesc planeta

In Romania, sectorul energetic a devenit principalul emitator de gaze cu efect de sera. Acum, aproximativ 56% din dioxidul de carbon emis in tara noastra este produs de termocentralele pe baza de carbuni, pacura sau gaze naturale.

O echipa Digi24 a filmat la complexul energetic Oltenia, cel mai mare producator de energie electrica pe baza de carbuni din Romania.

Ion Pisc, director sucursala Rovinari: „Sunt cele mai mari grupuri clasice termo din industria producatoare de energie a Romaniei”.

Carbunele este in momentul de fata cea mai ieftina sursa de energie conventionala, dar si cea mai poluanta. In ciuda investitiilor de sute de milioane de dolari care s-au facut in ultimii ani pentru a scadea cantitatea de noxe, la Turceni, Rovinari, Isalnita si Craiova, zeci de milioane de tone de dioxid de carbon sunt emise in fiecare an. Asta pentru ca instalatiile moderne de purificare capteaza doar sulful si azotul rezultat in urma arderii, nu si carbonul.

Un simplu calcul arata ca, intr-un singur an, doar centrala de la Rovinari arde aproximativ sase milioane de tone de lignit. Ceea ce inseamna ca in atmosfera se degaja o cantitate de CO2 echivalenta cu cea eliberata de un milion de masini care inconjoara Terra pe la Ecuator.

Ar putea fi rezolvata problema dioxidului de carbon?

Ionel Ilie, director la Directia Oferte Vanzare CE Oltenia: „CO2-ul nu poate fi redus decat prin reducerea consumului de combustibil. Inca nu s-a inventat o metoda de a capta CO2 din aer, pentru ca el este ca si sifonul, se amesteca cu apa dupa care se degaja din nou in atmosfera”.

In lunile de iarna, aproximativ o treime din necesarul de curent electric este asigurat de centralele pe lignit. Daca s-ar inchide, independenta energetica a Romaniei ar fi compromisa.

Ionel Ilie, director la Directia Oferte Vanzare CE Oltenia: „De unde sa vina energia asta? De unde? Cand astazi, de exemplu, noi am dat energie in Ungaria, dam energie catre Turcia prin Bulgaria, dam catre Serbia. De unde sa vina aceasta energie?”

Energia produsa prin tehnologii verzi, panouri solare, parcuri eoliene sau hidrocentrale, asigura maximum un sfert din consumul intern. Asta in conditiile in care Romania are un mix energetic peste media europeana. Tintele stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2020 cer ca energia verde sa aiba o pondere de 20% din totalul consumat, iar la noi in tara s-a ajuns deja la 24%. Doar ca, in perioade de seceta prelungita, in lipsa soarelui sau a vantului, carbunele este singurul care poate suplini cererea din piata.

Ionel Ilie, director la Directia Oferte Vanzare CE Oltenia: „Cu siguranta daca desfiintam termocentralele astazi, nu vom mai avea ziua de maine. Nu veti mai avea traiul de astazi, maine”.

Desi rezultatele financiare estimate pentru anul 2015 sunt dezastruoase, cu o pierdere de aproape un miliard de lei, la Rovinari exista planuri pentru constructia unui nou grup energetic in colaborare cu un consortiu din China. In ciuda faptului ca organizatiile pentru protectia mediului sunt din ce in ce mai vocale impotriva folosirii combustibililor fosili in energie.

Ioana Ciuta, Bankwatch Romania: „Suntem inversunati ca organizatie de protectia mediului pe productia de energie pe baza de carbune in anul in care lumea intreaga a ajuns la concluzia ca incalzirea globala nu mai e deloc nesigura, e o certitudine, efectele sunt vizibile deja. Sigur, nici noi, nici o alta organizatie din lume nu spune ca aceasta trecere ar trebui sa aiba loc peste noapte. Vorbim de un orizont de timp pana in 2050”.

Ioana Ciuta coordoneaza campaniile in domeniul energiei ale ONG-ului Bankwatch. De cativa ani urmareste atent situatia din zona Olteniei, care nu se limiteaza doar la efectele schimbarilor climatice.

Ioana Ciuta, Bankwatch Romania: „Un studiu din 2013 al Aliantei pentru Sanatate si Mediu din Europa a aratat ca pentru Romania, in fiecare an se inregistreaza peste 8.000 de decese premature din cauza expunerilor la emisiile din termocentralele pe lignit”.

Chiar daca s-ar gasi solutii pentru a renunta de tot la carbune, ramane problema celor peste 15.000 de oameni care lucreaza in minierit. O problema pe care Romania trebuie, dar nu este inca in stare sa o gestioneze.

Ioana Ciuta, Bankwatch Romania: „Cred ca o sa sune cinic ce spun, 15.000 de oameni care lucreaza intr-un sector, dar daca ne uitam la nivel global, impactul acestor schimbari climatice se rasfrange asupra milioane, chiar miliarde de oameni. Exista solutii, s-au inchis mine si in trecut, s-au dezvoltat noi tehnologii inlocuindu-le pe cele vechi, important e sa existe o strategie in acest sens, ceea ce lipseste la nivel national”.

In lipsa unor solutii viabile atat pentru sectorul energetic, cat si pentru oamenii care lucreaza aici, zilele centralelor pe baza de carbuni nu par sa apuna prea curand.

Romanul nu mai e frate cu codrul

Un aliat natural impotriva dioxidului de carbon in exces este vegetatia. Un hectar de padure de conifere absoarbe 50 de tone de CO2 intr-un singur an. Spre exemplu, pentru a echilibra efectele centralei de la Rovinari, ar fi nevoie de aproximativ 116.000 de hectare impadurite. Doar ca, in Romania, situatia padurilor este atat de grava incat in ianuarie 2016 a fost promulgata o lege prin care defrisarile ilegale au devenit un atentat la siguranta nationala. Asta deoarece, anual, 25.000 de hectare de padure sunt rase de pe fata pamantului.

O echipa Digi24 a fost impreuna cu ministrul Mediului in Parcul National Piatra Craiului, o zona in care 2.000 de hectare de padure au fost defrisate ilegal.


Cristina Palmer, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor: „Ce se intampla cu padurile in Romania este o situatie pe care o vad in clipa de fata destul de grava, si ca atare masurile pe care le vom lua anul acesta, in care padurile sunt una din prioritatile mele, e sa continuam, sau sa intarim foarte mult partea de reglementare si de control”.

Una dintre primele masuri care vor fi implementate anul acesta se refera la sporirea atributiilor de control ale Garzilor Forestiere.

Cristiana Pasca Palmer, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor: „In Ministerul Mediului in clipa de fata, ce am gasit, este ca nu exista o directie de control pe partea de paduri, de regim silvic, dar mi se pare foarte important ca cel putin departamentul de paduri sa aiba un directorat general strict pe partea de control. Si atunci toate aceste garzi forestiere vor raporta aici, si se va putea asigura si coordonarea si controlul dansilor daca isi respecta atributiile de serviciu”.

Doru Mitrana este directorul asociatiei Mai Mult Verde, o organizatie care are drept scop protejarea padurilor, plantarea de puieti in zonele defrisate si educatia ecologica.

Doru Mitrana, directorul asociatiei Mai Mult Verde: „Daca Romania avea in 1990 cam o treime din suprafata tarii era acoperita de paduri, acum vorbim de mai putin de un sfert. Toata aceasta suprafata a fost pierduta in ultimii zece ani”.

Una dintre primele paduri plantate de membrii asociatiei se afla la periferia Ploiestiului.

Doru Mitrana, directorul asociatiei Mai Mult Verde: „A fost plantata in 2009, sunt zece hectare de padure. Zona a fost aleasa din doua motive. O data pentru a contribui la o bariera verde in jurul orasului Ploiesti, cu rol pe de o parte de imbunatatirea calitatii aerului, viciat de rafinariile din zona, pe de alta parte de folosire intr-un mod util a terenului respectiv”.

Defrisarile in exces au fost si sunt un fenomen in toata tara. Una dintre cele mai afectate zone este judetul Harghita. Csibi Magor este director de programe al World Wide Fund Romania si ne spune cat de mult conteaza padurile atunci cand vorbim despre incalzirea globala.

Csibi Magor, coordonator WWF Romania: „Cand vorbim de schimbari climatice, padurile pot fi o sansa extraordinara, avand in vedere ca, am invatat si la scoala, padurile fac fotosinteza, respira, adica absorb CO2 din atmosfera si ne dau oxigen curat in schimb. In acest moment se estimeaza ca la nivel mondial, toate despaduririle, toate taierile ilegale, convertirea padurilor in pamant pentru agricultura, cauzeaza sau genereaza cumva 20% din totalul emisiilor de CO2. Deci ne dam seama cat de mare este impactul. In momentul in care padurile vor disparea, solul nu mai are calitatea, se va degrada, iarasi precipitatiile nu vor avea acel circuit normal, cum au avut tot timpul. Biodiversitatea asta extraordinara va disparea”.

Incalzirea globala se ascunde in detalii

Efectele schimbarilor climatice au inceput deja sa se vada si in Romania. Desertificarea accentuata din sudul tarii, perioadele de seceta tot mai mari si fenomenele extreme sunt doar cateva dintre ele.

Roxana Bojariu, climatolog la Agentia Nationala de Meteorologie: „Ati vazut cum am avut coduri de canicula, in care maxima zilei depaseste 35 de grade. Daca e normal acum sa ai cateva zile intr-o luna, atunci in cateva decenii de-acum incolo, sa zicem dupa a doua jumatate a secolului XXI, va fi normal sa ai aproape o luna cu temperaturi maxime care depasesc ziua 35 de grade. Inseamna foarte mult”.

Unul dintre cele mai evidente efecte ale schimbarilor climatice l-am gasit la Miercurea Ciuc. Csibi Magor s-a nascut in orasul cunoscut drept polul frigului de la noi din tara.

Csibi Magor, coordonator WWF Romania: (Reporter: Cand erai tu copil, ai prins asa o luna ianuarie?) N-am de unde sa-mi aduc aminte toate lunile, dar cred ca pe 8 ianuarie polul frigului nu merge sa spui la Miercurea Ciuc. Ar trebui sa fie frig, adica cel putin n-am putea sa stam fara sapca, n-am putea sa stam intr-un singur strat pe noi. Acum putem sa vedem valori pozitive. Nu e ceva caracteristic sau cel putin nu e ceva cu care eu eram obisnuit. Uite, dealul Suta pe care ne aflam in acest moment, aici sa nu fie zapada pe timpul iernii era ceva destul de greu de imaginat. Acum putem sa vedem cam in ce stare este”.

Datele oferite de Administratia Nationala de Meteorologie arata ca temperatura medie a lunii ianuarie a crescut in Miercurea Ciuc cu aproximativ 2 grade fata de perioada 1960 – 1991.

Csibi Magor, coordonator la WWF Romania: „Ceea ce stim si putem sa vedem e ca natura are un raspuns la acest lucru. Adica exista o schimbare a naturii, a vegetatiei, a habitatelor, a migratiei animalelor, a obiceiurilor si la aceste schimbari trebuie sa avem capacitatea de a le prezice si de a ne adapta la aceste schimbari. Vorbim de temperaturi, vorbim de zapada, vorbim de foarte multe lucruri care pot parea abstracte pentru oameni, mai ales cand vorbim de migratia plantelor, dar o sa vin cu un exemplu foarte concret legat de migratia plantelor.

De exemplu, toata copilaria mea am fost gelos pe verii mei care intotdeauna au avut struguri. Pentru mine era ceva inimaginabil, in patria cartofului, in Miercurea Ciuc, sa avem struguri. Si uite acum, in curtea in care am copilarit, avem vie”.

In toamna anului 2015 in casa familiei Csibi a avut loc o premiera. Vinul servit la masa a fost facut din struguri productie proprie.

Csibi Laszlo, tatal lui Magor: „Eu, in copilarie, nici nu stiam ca exista struguri. Nici n-am vazut, nici n-am mancat, nici n-am gustat. (Via e foarte pretentioasa, nu?) Cum sa nu? Aici cum erau -30 de grade iarna, nu rezista. Ingheta. Nici nu am incercat. Asta are cred ca are 10-11 ani si anul asta am facut primul vin din propria recolta. (De ce credeti ca se intampla asta?) Se stie din toate sursele ca se incalzeste global pamantul si atunci la noi se simte tare. Se schimba, pacat, se schimba vremea. Se incalzeste si n-avem ce sa facem”.

Vinul de Miercurea Ciuc este poate unul dintre putinele lucruri bune pe care schimbarile climatice le-au adus.

O schimbare, deocamdata, reversibila

Totusi, exista lucruri pe care fiecare dintre noi le-am putea face pentru ca generatiile urmatoare sa poata locui in continuare pe Terra. Scaderea risipei ar fi primul pas.

Un raport al WWF arata ca mancarea aruncata in fiecare an este produsa pe o suprafata de teren cat China, Kazahstan si Mongolia la un loc. In Romania, unul din cinci pachete alimentare este aruncat fara ca vreodata sa fie desfacut. In medie, un roman arunca 100 de kilograme de mancare pe an. Traim ca si cand am avea la dispozitie o planeta si jumatate.

Doru Mitrana, directorul asociatiei Mai Mult Verde: „De exemplu, foarte multa din energia pe care o folosim e de fapt energie risipita. Nu cred ca este foarte greu pentru cineva, de exemplu, dupa ce si-a incarcat telefonul, sa scoata incarcatorul din priza. In masura in care el ramane in priza, consuma in continuare. Pozitia de stand-by a televizorului sau a calculatorului consuma in continuare cam 80% din energia pe care ar consuma-o daca ar fi pornit. Sunt lucruri pe care le consideram firesti, fac parte din confortul nostru zilnic, dar daca vrem sa atingem tintele alea mari, globale si ambitioase, trebuie sa facem schimbari”.

O astfel de schimbare a facut si Gabriel Decu, director de operatiuni la cea mai mare firma de distributie din Romania. La inceputul anului 2015 a decis ca intreaga flota de 450 de turisme a companiei sa fie schimbata in decurs de trei ani cu autovehicule hibrid.

Gabriel Decu, director de operatiuni la o firma de distributie: „Am ales tinand cont in primul rand de cat speram sa fie de fiabile, cat speram sa ne ajute sa ne facem treaba. Am ales in functie de cat speram sa ne ajute sa economisim, sa consumam mai putin, sa ne coste mai putin si nu in ultimul rand am ales si gandindu-ne la viitor, pentru ca noi credem ca tehnologia asta va fi dominanta nu in foarte mult timp”.

Jumatate de milion de euro in plus costa o asemenea investitie, dar impactul redus pe care noile tehnologii il au asupra mediului fac din masinile hibrid o solutie viabila. Intr-un singur an, sunt economisiti 160.000 de litri de combustibil.

Gabriel Decu: „Din datele pe care le prezinta producatorii, o masina de genul asta fata de echivalentul ei cu motor diesel, asa cum foloseam pana acum, are emisii reduse cu peste 30%. Deci una peste alta, inmultind asta cu 450 de masini credem ca impactul este semnificativ”.

Pamantul, o mostenire toxica

Felul in care va arata Pamantul in viitor, depinde foarte mult de modul in care ne vom gestiona resursele.

Doru Mitrana, director la Mai Mult Verde: „Am incredere in umanitate, sa-i spun asa, si poate in spiritul ei de conservare si supravietuire”.

Roxana Bojariu, climatolog: „Schimbarea climei si adaptarea nu trebuie sa ne forteze sa ne ducem inapoi in pesteri. Nu. Va trebui sa traim chiar cu o calitate mai buna in conditiile schimbate”.

Csibi Magor, director WWF Romania: „Eu cred ca cel mai important lucru e sa nu cream aceasta idee ca nu se mai poate face nimic, pentru ca in acel moment ne dam seama, ne relaxam, si orice am face nu conteaza. Cred ca conteaza foarte mult, nu neaparat ce vom face pe termen mediu si lung, inclusiv ce vom face pe termen imediat”.

Bataia de aripi a unui fluture astazi, poate produce maine un uragan in cealalta parte a lumii. Acest concept se numeste efectul fluturelui. Transpus in realitate ar putea insemna ca si cel mai marunt gest al fiecaruia dintre noi conteaza. Fie doar ca scoatem televizorul din priza sau calatorim mai mult cu tramvaiul, in detrimentul masinii personale. Orice bataie din aripi poate insemna enorm pentru felul in care va arata planeta noastra peste 100 de ani.

Reportaj semnat de Alex Varninschi, Ionut Duinea si Cristina Cileacu

 

 

Subiectul fierbinte al viitorului. Climatolog: Dupa a doua jumatate a secolului XXI, va fi normal sa ai aproape o luna cu temperaturi de peste 35 de grade



7 Feb 2016 - Sursa: Digi24



Articole recente:
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
Colectare Deseuri
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016
Protectia Mediului
Alimentatie
16 februarie 2016
Energie regenerabila
16 februarie 2016
Biodiversitate
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
16 februarie 2016
Biodiversitate
Acvila țipătoare Arlie se întoarce în Brașov. Vine din Namibia și parcurge 25.000 de kilometri
16 februarie 2016
Sanatate
Cum sa-ti prepari pasta de dinti BIO acasa
16 februarie 2016
Stop Abandonului
Masini ecologice
16 februarie 2016
Case Pasive
A stat 10 ani in India si a venit in Moldova cu ideea unei case ecologice: O locuinta din paie
15 februarie 2016
Alimentatie
Ministrul Agriculturii: O parte dintre produsele pe care le consumam sunt otravite
14 februarie 2016
Controlul poluarii
Peste 5,5 milioane de decese premature, cauzate de poluarea aerului în 2013
14 februarie 2016