INCALZIREA GLOBALA – O URGENTA PLANETARA

incalzirea-globala.jpgReducerea consumului de produse animale ajuta la reducerea incalzirii globale

In acest moment este recunoscut cu unanimitate ca schimbarea climei este deja o urgenta planetara. Al Patrulea Raport de Analiza al IPCCului (Panelul Interguvernamental despre Schimbarea Climei) a revizuit si analizat o mare cantitate de date si evidente stiintifice care confirma fara nici un dubiu adevarul despre rolul omului in schimbarea climei. Zilnic, noi auzim stiri despre secete severe, valuri de caldura, furtuni, inundatii si incendii naturale, si despre topirea calotei de gheata si a ghetarilor lumii. Un raport recent a aratat ca oceanele noastre ar putea ramane fara peste pana in 2050, in timp ce speciile de plante si animale dispar cu cea mai mare rata din istorie, si se estimeaza ca jumatate din oamenii lumii vor trai in zone cu o lipsa cronica de apa pana in 2050.

Numeroase cercetari publicate dupa termenul ultimei analize au scos in evidenta ca incalzirea globala este o realitate care se intampla mult mai repede, mai puternic si mai curand decat a prevazut IPCCul in 2007 (WWF 2008). Noi nu mai avem timp mult. Unii din cercetatorii climatici, ca Dr. James Hansen de la NASA, atrag atentia ca incalzirea globala ar putea atinge un punct critic si sa iasa de sub control in cativa ani, cu consecinte dezastruoase, doar daca noi trecem la schimbari majore imediate. In februarie 2009, cercetatorii de la Asociatia Americana pentru Avansul Stiintei (AAAS) au indicat ca incalzirea globala va creste mult mai rapid decat s-a asteptat, pentru ca emisiile de gaze de sera au crescut mai repede decat s-a estimat de curand si temperaturile crescute pun in functiune alte mecanisme din ecosistemele globale care accelereaza cresterea. Dupa cum spune conducatorul IPCCului, Dr. Rajendra Pachauri: “Daca nu se face nimic inainte de 2012, va fi prea tarziu. Ce facem noi acum, in urmatorii 2-3 ani, va determina viitorul nostru. Acesta este un moment foarte important.”

Accelerarea aceasta dovedita deja a schimbarii climatice cere planuri de rezolvare mult mai rapide si ambitioase, precum si raspunsuri de adaptare. Schimbarea climei are loc deja, acum se pune problema cum sa o oprim pana nu este prea tarziu si cum sa ne adaptam la conditiile noi. Publicul trebuie informat si educat despre efectele schimbarii climei la nivel global, pentru ca indiferent de locul unde traim sau muncim, mai devreme sau mai tarziu, incepem sa ne confruntam cu schimbarile climatice catastrofale. Pentru ca traim cu totii pe aceeasi planeta, o impartim intre noi, oamenii, animalele, plantele, tot ce are viata, deci suntem resposabili pentru ceea ce se intampla cel putin in jurul nostru, si la fel si la nivel planetar. Atata timp cat respiram acelasi aer al acestei planete, ne hranim cu resurse de pe aceasta planeta, folosim pamantul acestei planete, atunci suntem responsabili pentru aceasta planeta.

Din pacate, presiunea sociala si economica a vietii de zi cu zi ne apasa cu rutina obisnuita, si marea majoritate refuzam sa ne gandim la problemele asa-zise “mai mari” decat neajunsurile de zi cu zi si castigul banilor sau al traiului obisnuit. Insa, ar trebui sa luam aminte, sa nu uitam ca natura are limite si multe dintre ele au fost atinse deja. Indiferenta nu mai este o scuza acum sau, cu alte cuvinte, ignoranta si indiferenta au un pret mult prea mare acum, ca sa ni le putem permite.

Care este situatia actuala?

Cand vorbim despre emisiile de gaze de sera, se pune mereu accentul pe dioxidul de carbon. Si este adevarat, luand in consideratie faptul ca este cel mai abundent gaz de sera din atmosfera. Insa, metanul, al doilea gaz de sera ca importanta, a dat dovada de o crestere extrem de rapida si disproportionata in istoria recenta a lumii, cresterea globala a metanului este de peste 148% in ultimii 255 de ani, din 1750, in timp ce dioxidul de carbon a crescut doar cu 35% pe aceeasi perioada de timp (Al patrulea raport al IPCCului). Luand in consideratie ca metanul este un gaz de sera mult mai puternic, mai ales pe o perioada scurta de timp – are de 25 de ori mai mare capacitatea de incalzire decat CO2, pe o perioada de 100 de ani, si de 72 de ori mai mare pe o perioada de 20 de ani (Al patrulea raport al IPCCului) – atunci cresterea sa rapida ar putea avea efecte devastatoare asupra acestei planete.

Cercetarile au aratat ca topirea stratului permafrost si eliberarea ulterioara a metanului este ca o “bomba cu ceas”. Bulele de gaz inghetate din lacurile Siberiei se sparg si elibereaza metanul cu o rata care pare sa fie “de cinci ori mai mare decat s-a estimat anterior”. Eliberarea metanului ar putea duce la un efect greu de controlat, incalzind dramatic atmosfera, care la randul sau va incalzi pamantul, lacurile si fundul oceanelor, topind mai departe permafrostul si eliberand si mai mult metan. Cand se va atinge cota limita, oamenii nu vor mai putea face nimic. (Walter et al., 2007). Cercetarile facute de oamenii de stiinta de la Univ. Alaska din S.U.A. au aratat ca o crestere cu 2-3C a temperaturii aerului ar putea face ca tundra arctica sa se schimbe de la o zona care absoarbe carbonul, la o zona care elibereaza carbon, metan si alte gaze. Anul acesta in august 2009, cercetatorii au aratat pentru prima data ca metanul este eliberat de pe fundul oceanului de langa Norvegia, ceea ce demonstreaza clar ca apa oceanului s-a incalzit, ducand la acidularea oceanului si ca urmare, distrugerea vietii marine, deja afectata sever pana acum.

Proprietatea metanului de a fi foarte distrugator ne arata insa si calea cea mai rapida si mai efectiva de a opri incalzirea globala, aceea de a reduce semnificativ metanul produs de om. Indiferent cat de puternic este, cu o durata de existenta de 8,4 ani in atmosfera si un potential redus de incalzire globala pe termen lung, inseamna ca orice reducere a metanului se traduce repede in reducerea efectului de incalzire.

Cea mai mare sursa la nivel global de metan si oxid de azot este agricultura cu animale, care produce mai multa incalzire globala decat toate celelalte gaze in afara CO2, adunate laolalta. Industria zootehnica este singura si cea mai mare producatoare de metan, responsabila de 37% din emisiile de metan produse de om. Acest gaz este produs de procesul special de digestie al animalelor si de gunoiul de pe urma lor. De asemenea, zootehnia este una din cele mai mari producatoare de oxid de azot (65%), al treilea gaz important din emisiile de gaze de sera cu un potential de incalzire de 296 de ori mai mare decat CO2 pe o perioada de 100 de ani, sau de 275 de ori mai mare decat CO2 pe o perioada de 20 de ani (FAO, 2006). La modul general, gazele de sera produse de sectorul zootehnic se ridica la 80% din emisiile din agricultura si aproape o cincime (18%) din totalul emisiilor de gaze de sera produse de activitatile umane (FAO 2006). Asta inseamna ca noi putem sa facem o mare diferenta in lupta impotriva celei mai mari crize a mediului cu care se confrunta omenirea, si este foarte simplu, sa lasam deoparte produsele animale din farfuria noastra, sa desfiintam industria zootehnica, septelul.

Una din cercetari a evaluat integral efectul emisiilor de gaze de sera al celor trei tipuri de alimentatie: un regim omnivor care include carne, lactate si vegetale, un regim vegetarian care include lactate si vegetale, si un regim vegan (de post) care contine numai produse pe baza de vegetale (Foodwatch, 2008). Acest studiu arata o diferenta marcanta la nivelul celor trei categorii, cu privire la contributia lor la emisiile de gaze de sera. Este la fel de interesant si faptul ca un regim organic cu carne creeaza de sapte ori mai multe emisii fata de un regim vegan (de post) neorganic.

Alt articol arata ca adoptarea unei alimentatii fara carne fie si numai o zi pe saptamana in Marea Britanie ar salva 13 megatone de emisii de CO2, o cantitate mult mai mare decat daca s-ar indeparta 5 milioane de vehicule de pe strazile din Marea Britanie (10,4 megatone de CO2), si este aproape echivalenta cu inlocuirea a unui miliard de becuri normale cu cele cu consum scazut (van Beukering et al., 2008).

Consumul de carne al lumii a crescut de cinci ori in comparatie cu anul 1950. Pana in 2050, consumul global de carne se asteapta sa se dubleze fata de nivelul din 1999, de la 229 milioane de tone la 465 milioane de tone, in timp ce produsele lactate la fel, sunt estimate sa se dubleze, de la 580 milioane de tone in 2001 la 1043 milioane de tone in 2050. Numarul animalelor sacrificate pe an va creste de la 60 de miliarde la 120 de miliarde pana in 2050 (FAO 2006). Desi industria de carne este un contribuitor semnificativ la emisiile de gaze de sera si este cauza principala a schimbarii climei, totusi, sectorul global zootehnic creste mai repede decat oricare alt sector din agricultura. Cresterea estimata a consumului de carne si de produse lactate scoate in evidenta posibilitatea nefasta de a continua devastarea mediului inconjurator, iar FAO atrage atentia ca: “Costul mediului pe unitate de productie zootehnica trebuie taiat la jumatate, ca sa evitam inrautatirea situatiei peste nivelul actual” (FAO 2006). In ciuda amenintarii reale la adresa planetei din partea industriei zootehnice, subventii imense sunt date acestei industrii in fiecare an, suma interventiilor din UE si sprijinul direct acordat industriei zootehnice in 2007 a fost de peste 3,5 miliarde euro. Aceasta cifra nu include si ajutorul financiar oferit producatorilor de carne pentru marketul produselor lor (Holm and Jokkala 2007).

Solutiile

Fiintele umane si natura sunt pe cale de coliziune … Este nevoie urgenta de schimbari fundamentale daca vrem sa evitam coliziunea cu spre care ne indreptam acum” – Uniunea Oamenilor de Stiinta Ingrijorati ne-a avertizat deja. (UCS, 1992). Acum, dupa aproape 17 ani, noi realizam ca suntem amenintati serios de schimbarea climei si mai avem doar cativa ani sa rezolvam criza de care suntem toti responsabili.

In acest moment, nu ne mai permitem sa nu facem aceste schimbari fundamentale si urgente. Pe langa dezvoltarea energiei sustenabile, a programelor de impadurire si a altor masuri de reducere a emisiile de carbon, noi trebuie sa folosim reducerea metanului ca sa cumparam timp pentru ca reducerea carbonului sa aiba loc. Deci, daca oprim productia de metan, atmosfera se va raci mai repede decat daca oprim productia de CO2. O tranzitie spre o alimentatie pe baza de plante este dovedita a fi cu adevarat sustenabila, o solutie efectiva si o alternativa sanatoasa, benefica din multe puncte de vedere, atat pentru oameni si economie, cat si pentru mediul inconjurator si planeta. In toata lumea, multe guverne, oficialitati, oameni de stiinta si organizatii religioase vorbesc acum despre urgenta si eficienta reducerii semnificative a productiei si consumului de carne si produse animale.

Populatia lumii este in crestere, in curand vom fi 7 miliarde de oameni pe aceasta planeta, in timp ce populatia infometata a planetei este si ea in crestere, 1 miliard la ora actuala. La fiecare 5 secunde, un copil moare de foame pe aceasta planeta. In timp ce granele lumii sunt date animalelor care apoi sunt consumate de oameni, s-a calculat ca productia de grane a lumii data animalelor ar fi suficienta sa hraneasca 2 miliarde de oameni (Foodwatch, 2008).

Desi publicul larg nu este informat in mare masura despre legatura dintre consumul de carne si distrugerea mediului inconjurator, pe de o parte, si a sanatatii oamenilor, pe de alta parte, este timpul acum sa le aducem la cunostinta oamenilor despre aceasta realitate, inainte ca situatia sa fie devastatoare. Daca toata lumea ar adopta aceasta cale simpla dar foarte puternica, o alimentatie fara produse animale, atunci noi am putea inversa efectul incalzirii globale intr-un timp foarte scurt. Atunci, noi o sa avem timp sa adoptam si celelalte masuri pe termen lung, cum ar fi o tehnologie mai verde, ca sa indepartam dioxidul de carbon din atmosfera. In realitate, daca neglijam oprirea productiei de carne, fie ca toate aceste eforturi vor fi anulate sau putem sa pierdem planeta inainte sa avem sansa sa instalam orice fel de tehnologie verde, cum ar fi energia eoliana sau energia solara sau mai multe masini hibride. Economistul irlandez de frunte Dr. Richar Tol, de la Unitatea de Economie si Cercetare Sociala din Departamentul de Economie din Irlanda a spus in 2008 ca daca esti serios cu privire la reducerea emisiei in Irlanda, atunci nu exista un viitor pentru carne si lactate in tara.

Si punct de vedere al hranei, carnea este unul din cele mai nesanatoase, mai otravitoare si neigienice lucruri care pot fi consumate vreodata de oameni. Din punct de vedere stiintific s-a dovedid ca, carnea duce la tot felul de cancere, boli de inima, hipertensiune arteriala, apoplexie si obezitate. Toate aceste boli omoara milioane de oameni in fiecare an. Milioane si milioane de oameni mor din cauza bolilor legate de consumul de carne, si alte milioane de oameni se imbolnavesc serios si ajung si handicapati. Evidente convingatoare se gasesc in cartea “Studiul China”, scrisa de profesorul T. Colin Campbell care spune: “in urmatorii 10 ani, unul din lucrurile pe care le veti auzi este acela ca proteinele animale sunt unul din cele mai toxice alimente … riscul imbolnavirii creste dramatic cand in regimul alimentar este prezenta chiar si o cantitate mica de proteina animala.” Deci si din punct de vedere medical, produsele animale trebuie eliminate pe viitor din meniurile noastre.

Exemple

Sunt si vesti imbucuratoare, pe plan international. Legatura dintre ceea ce consumam si incalzirea globala a trecut deja de la faza de “intrebare”, la faza de actiune, in multe tari. Oamenii si-au dat seama ca daca nu modificam cu adevarat felul cum ne-am obisnuit sa traim pana acum (adica hrana, apa, transport, servicii), atunci indiferent de calitatea vietii de azi, nu avem garantii multe pentru calitatea vietii de maine. Acestea sunt cateva exemple:

a) De curand, guvernul civic din Ghent, Belgia, a inceput un act fara precedent, prin a declara o zi vegetariana in fiecare saptamana, ca sa ajute la reducerea amprentei de carbon a cetatenilor. (http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/8046970.stm)

b) YuPec 2008 (European Youth Perspective on Consumption), a adunat tinerii din 30 de tari europene anul trecut in Olanda, sub umbrela “European Youth in Action Program”, cea mai puternica organizatie de tineret din UE – iar declaratia lor despre dezvoltarea sustenabila are 4 puncte: primul este consuma carne mai putina, al doilea este sa reduci gunoiul, al treilea este sa reduci consumul de energie si al patrulea este educarea si informarea. (http://www.youpec.eu/)

c) In Marea Britanie, House of Commons din Parlamentul britanic recunoaste ca este necesara schimbarea modului cum ne hranim, ca sa putem schimba emisia de gaze de sera si recomanda reducerea consumului de produse animale, mai ales carnea de vaca si produsele lactate. Raportul publicat de Tara Garnett spune ca: “doar o schimbare radicala a hranei consumate in Europa si celelalte tari dezvoltate va face o diferenta majora (in emisia de gaze de sera). National Health Service (Serviciul National de Sanatate) din Marea Britanie trece la reducerea cantitatii de carne si produse lactate din meniurile servite in spitale, ca o masura de reducere a amprentei de carbon. (http://www.environmentalleader.com/2009/01/28/uk-hospitals-cut-carbon-by-cutting-meat/).

d) Un raport similar a ajuns la aceeasi concluzie in Germania anul trecut, Agentia Mediului sfatuind populatia sa consume carne cat mai putina sau “doar la ocazii speciale”. (http://www.spiegel.de/international/germany/0,1518,grossbild-1283672-574754,00.html)

Nimic nu poate dobori solidaritatea umana, spiritul omului si vointa noastra de a crea un viitor mai bun, pentru noi si copiii nostri. Daca noi, oamenii adulti de azi, credem ca nu mai putem schimba cursul vietii noastre si destinul planetei, atunci putem sa incercam sa o facem pentru copiii nostri, pentru generatia viitoare, sa le lasam o planeta in conditii bune, un loc unde sa poata trai cel putin la fel de bine cum am trait si noi. Suntem responsabili sa facem aceste schimbari si a trecut deja ora cand ne mai putem gandi ce sa alegem si cum, acum suntem in faza in care se pune problema supravietuirii noastre ca specie pe aceasta planeta, care este in pericol. Puterea sta in mainile noastre, mai bine zis in furculitele noastre!

Referinte:

WWF 2008 “Climate Change: faster, stronger, sooner”, October 2008 http://assets.wwf.org.uk/downloads/cc_science_paper_october_2008_1.pdf

IPCC 4th Assessment, IPCC Fourth Assessment Report – Synthesis Report 2007 http://www.ipcc.ch/ipccreports/ar4-syr.htm, chapter 2 http://ipcc-wg1.ucar.edu/wg1/wg1-report.html

Walter K M, Zimov S A, Chanton J P, Verbyla D and Chapin III F S 2006 “Methane bubbling from Siberian thaw lakes as a positive feedback to climate warming”, Nature 443; 71-75, 7 Sept. 2006 http://www.alaska.edu/uaf/cem/ine/walter/publications_docs/Walter_nature05040.pdf

Ping C, Michaelson G J, Jorgenson M T, Kimble J M, Epstein H, Romanovsky V E and Walker D A “Arctic Soil May Contain Nearly Twice Greenhouse Gas Producing Material Than Previously Estimated”, Science Daily, 8 October 2008 http://www.sciencedaily.com/releases/2008/10/081008091129.htm

Atcheson J 2004 “Methane Burps: Ticking Time Bomb” Energy Bulletin, 15 Dec. 2004, http://www.energybulletin.net/node/3647

FAO 2006, UN FAO “Livestock”s Long Shadow”, Rome 2006 ftp://ftp.fao.org/docrep/fao/010/A0701E/A0701E00.pdf

Foodwatch 2008, http://www.foodwatch.de/kampagnen__themen/klima/klimastudie_2008/ergebnisse/ernaehrungsweisen/index_ger.html

van Beukering P, van der Leeuw K, Immerzeel D and Aiking H 2008 “Meat the Truth”. and “The contribution of meat consumption in the UK to climate change” Institute for Environmental Studies (IVM), VU University, Amsterdam, the Netherlands. HM Government (2006) Climate Change, the UK programme 2006 http://www.meatthetruth.nl/download/20080517_Carbon_Savings_UK.pdf

Pimentel D and Pimentel M 2003 “Sustainability of Meat-Based and Plant-Based Diets and the Environment”, Am. J. Clin. Nutr. 2003 ;78(suppl): 660S-3S. http://www.ajcn.org/cgi/content/full/78/3/660S

Ogino A, Orito H, Shimada K and Hirooka H 2007 “Evaluating environmental impacts of the Japanese beef cow-calf system by the life cycle assessment method”, Animal Science Journal, 2007 http://www3.interscience.wiley.com/journal/117979629/abstract?CRETRY=1&SRETRY=0

RIC, The Rainforest Information Centre http://www.rainforestinfo.org.au/background/rainfwld.htm

GCP, Global Canopy Programme http://www.globalcanopy.org/main.php?m=3&sm=11&ssm=79

IUCN 2007 “Species extinction” http://cmsdata.iucn.org/downloads/species_extinction_05_2007.pdf

Stockholm International Water Institute, International Water Management Institute, Chalmers, and Stockholm Environment Institute 2008, “Saving Water from Field to Fork”, May 2008 http://www.siwi.org/documents/Resources/Policy_Briefs/PB_From_Filed_to_Fork_2008.pdf

Pimentel D and Pimentel M 1996 “Food, energy and society”. Niwot, CO: Colorado University Press.

WHO and FAO 2003 “Diet, Nutrition and prevention of Chronic Diseases”, (3.4, P 21) http://www.fao.org/DOCREP/005/AC911E/ac911e05.htm#bm05.4

FAO News, 22 March 2007 http://www.fao.org/newsroom/en/news/2007/1000520/index.Html

United Nations Environment Programme (2002) Global Environment Outlook GEO-4 http://www.unep.org/geo/geo4/report/GEO-4_Report_Full_en.pdf

FAOSTAT http://faostat.fao.org/site/569/DesktopDefault.aspx?PageID=569#ancor,

World Food Programme Hunger Stats http://beta.wfp.org/hunger-stats

FAO 2008 “Food Outlook” http://www.fao.org/docrep/011/ai474e/ai474e01.htm

FAO 2008 “Crop Prospects and Food Situation” http://www.fao.org/docrep/010/ai465e/ai465e04.htm (calculated from the data therein)

US Department of Agriculture, 2008 “Oil Crops Year in Review” http://usda.mannlib.cornell.edu/MannUsda/viewDocumentInfo.do?documentID=1289 (based on data therein)

USDA 2008 Agricultral Statistics “Grain and Feed” http://www.nass.usda.gov/Publications/Ag_Statistics/2008/index.asp (extrapolated from the data therein)

Ottawa: Environment Canada, 1995 “Connections: Canadian Lifestyle Choices and the Environment” A State of the Environment fact sheet. No 95-1, P7 http://www.ec.gc.ca/soer-ree/English/products/factsheets/95-1.cfm

Campbell T C 2004 “China Study”, the most comprehensive research on diet, lifestyle and disease over the past 100 years, conducted collaboratively by Cornell University, Oxford University, and the Chinese Academy of Preventative Medicine

World Cancer Research Fund and the American Institute for Cancer Research 2007 “Food, Nutrition, Physical Activity, and the Prevention of Cancer: a global perspective” http://www.dietandcancerreport.org/

Barnard N D, Nicholson A, and Howard J L 1995 “The medical costs attributable to meat consumption”, Preventive Medicine, November 1995 http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6WPG-45R89SB-H&_user=10&_rdoc=1&_fmt=&_orig=search&_sort=d&view=c&_acct=C000050221&_version=1&_urlVersion=0&_userid=10&md5=80ba4d089f9f176bd494e695eea4f075

The Strategy Unit (UK) 2008 “Food Matters: Towards a Strategy for the 21st Century” http://www.cabinetoffice.gov.uk/media/cabinetoffice/strategy/assets/food/food_matters_es.pdf

WHO Global Strategy on diet, Physical activity and health 2004 http://www.who.int/dietphysicalactivity/strategy/eb11344/strategy_english_web.pdf

American Dietetic Association position paper on vegetarian diets http://www.eatright.org/cps/rde/xchg/ada/hs.xsl/advocacy_933_ENU_HTML.htm

Jenkins D J A et al. 2003 “Type II diabetes and the vegetarian diet”, AJCN, Vol 78, September 2003, http://www.ajcn.org/cgi/content/full/78/3/610S

Holm J and Jokkala T 2007 “The livestock industry and climate – EU makes bad worse”, Parliamentary Group (pp17-18) www.guengl.eu/upload/backup/meat_climate_report.pdf

NASA Goddard Space Flight Center 2005 “Methane’s Impacts on Climate Change May Be Twice Previous Estimates” http://www.nasa.gov/centers/goddard/news/topstory/2005/methane.html

US Environmental Protection Agency (EPA) 2006 “Global Mitigation of Non-CO2 Greenhouse Gases” EPA 430-R-06-005 http://www.epa.gov/climatechange/economics/downloads/GlobalMitigationFullReport.pdf

Mohr N 2005 “A New Global Warming Strategy”, EarthSave International, August 2005 http://www.earthsave.org/globalwarming.htm

Stehfest E et al. 2009 “Climate benefits of changing diet”, Climatic Change (DOI 10.1007/s10584-008-9534-6) http://www.springerlink.com/content/053gx71816jq2648/, http://www.newscientist.com/article/dn16573-eating-less-meat-could-cut-climate-costs.html

The Nutrition Ecology International Centre (NEIC) “Stop EU Subsidies to Livestock Industry” http://www.nutritionecology.org/news/stop_subsidies.html

The Union of Concerned Scientists (UCS) “1992 World Scientists’ Warning to Humanity” http://www.ucsusa.org/about/1992-world-scientists.html

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,212FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente