Poluarea marilor si oceanelor

Cuvantul poluare vine din latina si vrea sa desemneze o actiune prin care omul isi degradeaza propriul sau mediu de viata . Marea majoritate a definitiilor ce i s-au atribuit notiunii de poluare , subliniaza raportul dintre dreptul mediului si comportamentul uman . Potrivit consiliului O.C.D.E. ( 1974 ) , poluarea este introducerea de catre om , direct sau indirect , de substante ori de energie in mediu , care antreneaza consecinte prejudiciabile , de natura sa puna in pericol sau al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale .

Deteriorarea mediului , desemneaza alterare caracteristicilor sanatatea umana , a vatama resursele biologice si ecosistemele , a aduce atingeri agrementelor , ori a impiedica alte utilizari legitime ale mediului .

Potrivit legii 137/1995 ( L.P.M. ), poluantul reprezinta orice substanta solida , lichida, sub forma gazoasa sau de vapori sau sub forma de energie ( radiatie electromagnetica ionizanta , termica , fonica ) care , introdusa in mediu , modifica echilibrul constituientilor acestuia fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului , reducerea diversitatii si rezistentei biologice a ecosistemelor naturale si antropizate , afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii , toate aceste fenomene sunt cauzate in principal de poluarea apei , aerului si solului , supraexploatarea resurselor , gospodarirea si valorificarea lor deficitara ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului .

Poluarea poate fi de doua tipuri :

• poluare naturala ;
• poluare artificiala .

Noi ne vom ocupa in continuare de poluarea artificiala .

Poluarea artificiala

Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezari urbane , sub influenta factorului antropic . Initial , produsele poluante erau putine , de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului ( bacterii si ciuperci ) . Pe masura dezvoltarii industriei , a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii , poluarea s-a extins , poluantii s-au inmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de exemplu , detergentii , pesticidele de sinteza , deseurile radioactive . Cand cantitatea de poluanti depaseste cantitatea de neutralizare a mediului , ecosistemele sufera un proces de alterare si de distrugere , rezultand zone lipsite total de viata .

I. Poluarea , in functie de natura poluantului , poate fi :

1. fizica – produsa de zgomot ( poluare sonora ) , care poate fi :

• produsa de substante radioactive ( poluare radioactiva ) ;

• produsa de apa calda , praf , particule de carbune .

1. chimica – produsa de compusi gazosi din industrie :

• ionii unor metale grele ;
• pesticidele folosite in agricultura ;
• detergentii .

1. biologica – rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni proveniti din fermentatii , eutrofizarea apelor .

II. Poluarea dupa mediul in care actioneaza poluantii , poate fi :

• poluarea aerului ;
• poluarea solului ;
• poluarea apei .

Apa , sub multiplele ei forme , reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic atat pentru utilizarea directa pentru om , cat si pentru activitatea normala a biosferei , fiind evident , indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor . Pana la inceputul sec. XX , cererea de apa , calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei , pareau probleme de importanta secundara . Insa, in a doua jumatate a sec. XX , populatia globului este intre 6 si 7 miliarde de locuitori , dintre care jumatate traiesc in mediul urban . Evident , nevoile vitale de apa vor fi pe masura acestei populatii .

Terra dispune de un imens volum de apa. Din suprafata planetei noastre , 510 milioane km2 , ceea ce reprezinta 70,8 % , iar uscatul , doar 149 milioane km2 , adica 29,2 % . Dupa datele Conferintei Natiunilor Unite asupra resurselor de apa care s-a tinut la Mar del Plata , volumul total al apei existente pe Pamant , este apreciat la 1.400 milioane km3 repartizat astfel : volumul total de apa dulce este doar de 37,8 milioane km3 si nu reprezinta decat 2,7 % din cantitatea de apa a globului . Pe langa aceasta , trebuie remarcat si faptul ca doar 0,46 % din volumul de apa dulce de pe glob poate fi utilizata direct , restul de 99,54 % se sustrage utilizarii imediate de catre oameni , deoarece este reprezentata de vaporii de apa din atmosfera ( 0,04 % ) , ghetari si calote glaciare ( 77,2 % ) , apa lacurilor si mlastinilor ( 0,35 % ) , apele subterane si umiditatea solului ( 22,41 % ) si in cursurile de apa ( 0,01 % ); ea reprezinta doar 0,04 % din totalul apei dulci de pe glob. In total apa dulce disponibila , nu reprezinta decat 0,009 % din intreaga cantitate de apa de pe pamant . Asadar , raportul dintre apa marina si cea continentala este in favoarea celei marine .

Influenta umana asupra oceanelor , variaza dramatic de la un ecosistem la altul . Cele mai afectate zone sunt recifele de corali , iarba marina , crangurile de mangrove , recifele si platformele stancoase . Cele mai putine afectate ecosisteme , sunt zonele cu fund malos si zonele de suprafata din larg .

Poluarea afecteaza toate oceanele globului , dar apele de coasta sunt mai afectate decat cele din largul marilor , deoarece acolo exista , in prezent , mult mai multe surse de poluare , de la instalatiile industriale de coasta pana la transportul maritim mai intens .

De mai bine de doua decenii , degradarea mediului marin capata un aspect global , iar in unele zone , se intensifica in mod periculos .

Amenintarea majora pentru sanatatea , productivitatea si biodiversitatea mediului marin , provine din activitatea umana desfasurata in zonele de coasta si insulare . Mai mult de 80 % din incarcatura poluanta provine din scurgeri , din evacuari ale activitatilor economice : industriale , agricole , turistice , orasenesti . Zonele de coasta si insulare reprezinta zone economice producatoare de materii prime , bunuri materiale si de interes turistic . Conform comisiei de experti in domeniul protectiei mediului marin ( GPA ) , valoarea totala a bunurilor si serviciilor din zonele ecosistemelor marine , este dubla fata de a acelora provenite din ecosistemele terestre de interior . Aproape un miliard de oameni locuiesc in mod curent in centrele urbane din zonele de coasta . Existenta lor depinde de sanatatea si productivitatea ecosistemelor costiere . Poluarea mediului marin , distrugerea habitatelor submineaza folosirea durabila a marilor , oceanelor si zonelor de coasta , afecteaza sanatatea umana prin contactul direct al populatiilor cu apele poluate sau prin consumul surselor nutritive marine contaminate .

Oamenii vor folosi intotdeauna oceanele pentru recreere , extractia de resurse si pentru activitati comerciale . Scopul protectiei mediului marin actual , este sa facem aceste lucruri intr-un mod sustenabil , astfel incat , oceanele sa ramana intr-o stare de sanatate optima si sa continue sa furnizeze resursele pe care le dorim si care ne sunt necesare .

Recunoasterea amenintarilor create de amplificarea poluarii marine , a condus la initierea in 1995 la Washington a Programului G.lobal de Actiune ( GPA ) pentru protectia mediului marin .

Programul a apreciat existenta si manifestarea a noua categorii de surse poluante :

• ape uzate de canalizare ;
• pesticide ;
• substante radioactive ;
• metale grele ;
• hidrocarburi ( produse petroliere ) ;
• nutrienti ;
• sedimente ( aluviuni ) ;
• gunoaie ( deseuri menajere ) ;
• alterarea fizica si distrugerea habitatelor .

In anul 2006 , oficiul de coordonare al programului GPA , a publicat un raport asupra starii mediului marin , raport in care se evidentiaza tendintele , masurile si progresele realizate in corelatie cu sursele de poluare mentionate si cu dezvoltarea economica in diverse regiuni ale OCEANULUI MONDIAL .

Lucrarea elaborata in continuare , prezinta efectele comparative ale celor noua surse de poluare nominalizate de GPA in urmatoarea succesiune zonala :

• OCEANUL ARCTIC ;
• ACEANUL ATLANTIC cu zona Caraibelor si zonele Africii de Vest , Centrale si de Sud ;
• OCEANUL PACIFIC cu zonele Asiei de Est ;
• OCEANUL INDIAN cu zona Asiei de Sud , zona Golfului Persic , zona Africii de Est ;
• MAREA NEAGRA

In limitele lucrarii si a literaturii consultate , nu au fost abordate zonele Atlanticului de Nord-Vest , de Nord-Est si Sud-Vest , zonele Pacificului de Nord si Centrale , a Australiei , coastele antarctice si Marea Mediterana , urmand ca acestea sa faca subiectul unor studii de perspectiva .

Istoria cercetarii in domeniul poluarii marilor si oceanelor , este legata de cercetarea in general a Oceanului Planetar , astfel , majoritatea tarilor din zonele costiere si-au infiintat de-a lungul timpului diverse forme institutionale adecvate , la diverse nivele de organizare – institute , centre , statiuni si laboratoare de cercetari marine si oceanografice . Initial profilul activitatii acestora cuprindea cercetarea in domeniile biologiei , hidrologiei fizice si chimice , resurse marine si valorificarea acestora . Intre aceste formatiuni stiintifice s-au dezvoltat relatii de colaborare , mai ales la nivel regional , dar uneori acoperind si domenii geografice mai largi – de exemplu colaborarea stiintifica intre INCDM Grigore Antipa cu institutii similare din bazinul Marii Negre : Odesa , Sevastopol , Kerci , Batumi , Instanbul , Varna , cu Institutul de Oceanografie Monaco ( pentru Mediterana ) si Institulul Oceanografic de la Woodshole SUA – Oceanul Atlantic .

Poluarea marina apare de-odata cu prezenta umana in zonele costiere , dar manifestarile pregnante apar in a doua jumatate a sec. XX . Diversitatea surselor de poluare , a efectelor acestora ca intindere si intensitate , au declansat semnalul de alarma care a condus , pe de-o parte la modificarea si adaptarea preocuparilor de cercetare la noile cerinte , iar pe de alta parte la intarirea colaborarii dintre formatiunile de cercetare care capata caracter institutionalizat in cadrul unor programe de cercetare regional , zonal , nationale si internationale .

Exemplificativ in acest sens , este evolutia si diversificarea activitatilor de cercetare la INCDM Grigore Antipa Constanta .

Initial , Institutul Roman de Cercetari Marine ( IRCM ) Constanta , a fost fondat la 30.03.1970 prin unificarea institutiilor de cercetare marina existente la acea data in Romania . Aceasta se reorganizeaza in anul 1999 ca Institut National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa ( INCDM ) . Institutul este mostenitorul unei traditii marcata prin continuitatea de 80 de ani de oceanologie , plecandu-se de la anul 1926 , apoi 1932 , momente de infiintare a primelor institutii de cercetare marina create de prof. Ioan Borcea , respectiv prof. Grigore Antipa . In prezent , se constituie intr-o institutie nationala reprezentativa , avand structura pluridisciplinara si interdisciplinara . Institutul are ca obiect principal de activitate , efectuarea de cercetari fundamentale , aplicative , de dezvoltare tehnologica in domeniile ecologiei , protectiei mediului marin , oceanografiei , ingineriei marine , precum si al gestionarii resurselor vii din Marea Neagra si din Oceanul Mondial .

Prin atributele conferite de actul de infiintare , INCDM este operatorul tehnic al retelei nationale de monitoring fizico-chimic , biologic , al apelor marine si de supraveghere a eroziunii costiere . Institutul are diverse sarcini in cadrul organismelor internationale UNESCO , CIESM , FAO , CGPM , CECAF , NATO , GEF , si ACCOBAMS .

In domeniul poluarii si protectiei mediului , Institutul are programe complete :

• Monitoringul integrat al mediului marin si costier sub coordonarea MMGA ;
• Conservarea ecosistemului marin , promovarea utilizarii sale durabile ( MedC ) ;
• Protectia si dezvoltarea durabila a resurselor marine vii ;
• Radioactivitate si radioecologie marina ( AIEA / LRM Monaco ).

Colaborarea intre institute a facut posibila si realizarea suportului organizatoric si legislativ al luptei impotriva poluarii ca fenomen , ca manifestare si a efectelor sale , iar in acest sens se mentioneaza infiintarea in 1995 la Washintong a PROGRAMULUI GLOBAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI MARIN care a stabilit categoriile de surse poluante si de la care au decurs in continuare programele zonale , regionale si internationale de protectia mediului marin .

SITUATIA ACTUALA – TENDINTE

OCEANUL ARCTIC

Fig. 1 Harta Oceanului Arctic

Marile Oceanului Arctic, aflate in vecinatatea Cercului Polar, cuprind o suprafata de 20 milioane km2 si le putem grupa in doua categorii. Prima categorie consta in ape specifice recifelor de corali , iar a doua consta in ape oceanice adanci. Marile Arctice sunt mari deschise, schimbul de apa e minim prin Stramptoarea Bering si extins in Marea Barent.

Conditiile climatice severe caracterizeaza aceasta zona. In functie de latitudine, noptile polare dureaza intre 2 si 4 luni, la fel ca si zilele polare. Temperatura medie in timpul iernii a apei variaza intre -20°C si -35°C. Cea mai mare parte a anului , Marile Arctice sunt acoperite de gheata care pot atinge 2 m grosime. In zilele noastre , datorita incalzirii globale, in fiecare vara linia de topire a ghetii se extinde progresiv spre nord.

Marile Arctice sunt influentate la scara larga de aportul de apa dulce dinspre continent. Aceasta, transporta anual peste 150 mil. tone de substante organice si minerale in suspensie sau ca solutie. In cea mai mare parte a anului , apa de la suprafata marilor din aceasta zona are temperaturi de sub 0 ºC. Datorita faptului ca temperaturile sunt atat de scazute, Oceanul Arctic poate capta poluantii atmosferici de la altitudinile mici. Poluarea in Oceanul Arctic este datorata transferului atmosferic, curentilor oceanici si aportului de ape de pe continent.

S-a determinat ca principalele surse de poluare sunt compusii organici, metelele grele si degradarea fizica, acestea avand un risc mare; cu risc mediu de poluare sunt hidrocarburile si deversarile radioactive , iar cu risc scazut sunt : apa menajera, nutrientii, sedimentele si deseurile.

Compusii organici

Tabel.1. Poluarea ( valori medii/maxime ) sedimentelor de fund (ng/g ) in Golful Kola . Poluare cu substante organice persistente. Comparatie intre anii 1994 si 2003 .

S-au inregistrat nivele relativ mari de poluare cu pesticide si poluanti industriali.

Datorita scaderii temperaturilor, compusii volatili care condenseaza in atmosfera sunt absorbiti de particule si sunt dizolvati partial in apa si retinuti in gheata pentru o perioada indelungata. Sunt afectate de compusii organici in special animalele din nivelurile superioare ale lantului trofic .

Metale grele

Tabel. 2. Componente poluante din precipitatii si apele raurilor in zona de impact Kola .

Oceanul Arctic primeste metale grele din atmosfera , din rauri, din schimbul interoceanic si din poluare locala. Particulele transportate prin atmosfera sunt principala sursa de poluare. In Rusia din cauza ca minele si topitoriile sunt situate pe coasta, sedimentele de metale ajung in oceane si sunt transportate de acestea. Aceste metale reprezinta un risc major pentru regnul animal si vegetal .

Hidrocarburi

Cel mai mare risc este poluarea accidentala in urma extractiei sau a transportului hidrocarburilor.

Substante radioactive

O importanta sursa de poluare in trecut era deversarea de substante radioactive in apa, dar aceasta practica a fost stopata.

Ape menajere si nutrienti

Acestea doua reprezinta un risc de poluare scazut datorita faptului ca aceasta zona este putin locuita. Unele comunitati deverseaza apa direct in ocean in timp ce altele au locuri speciale pentru tratarea apei. Temperaturile scazute determina o rata de descompunere scazuta, astfel in Oceanul Arctic acesti poluanti se descompun intr-o perioada indelungata .

Sedimente

Acestea intra in categoria problemelor locale si au o prioritate minima. Aceste sedimente compromit integritatea habitatelor si ameninta sanatatea comunitatilor.

Deseuri

Existenta acestor poluanti reprezinta o problema mai ales pe coasta rusa a Oceanului Arctic. Coastele nisipoase si cele stancoase aduna cantitati mari de deseuri lemnoase ingreunand si navigatia in zonele respective. O alta problema o reprezinta cantitatile mari de butoaie de fier abandonate pe coasta.

Bazandu-ne pe analiza problemei poluarii , in zonele indepartate de zonele de poluare, de navigatie si de pescuit , apa este curata , iar ecosistemele se mentin intacte. Totusi , in golfuri si in estuare , datorita activitatilor umane , exista poluare. Mediul marin a fost contaminat radioactiv prin testarea armelor nucleare si prin dezafectarea flotei nucleare rusesti .

ZONA CARAIBELOR

Fig.2. Vasta Regiune a Caraibelor si marea Insula precum si dezvoltarea statelor.

Activitatile antropice in regiunile de costa si insulare , reprezinta o mare amenintare asupra sanatatii, productivitatii si biodiversitatii mediul marin la nivel global. Situatia este aceeasi in acesta zona. Riscul de poluare a crescut si aici ca urmare a intensificarii activitatii antropogenice , nivelului de trai scazut, si dezvoltarii industriale, exploatarii excesive a resurselor naturale precum si defrisarilor produse in aceste zone.

Deseurile sunt considerate a fi cea mai mare problema cu care se confrunta autoritatile in acesta zona. Cresterea populatiei, intensificarea activitatilor industriale si turismul continua sa creeze probleme infrastructurii prin aducerea de gunoaie. Referitor la cele mai recente date , poluarea produsa din activitatile oamenilor prezinta cea mai mare amenintare pentru mediul marin si de asemenea pentru sanatatea oamenilor.

De fapt , poluarea ecosistemului acvatic include alterarea habitatelor naturale precum si intregul mediu din zona intinselor insule. Se estimeaza ca nivelul poluarii in aceasta regiune este de 80-85 %. Aceasta are in vedere deseurile provenite din activitatile agricole , industriale , alte ape reziduale care sunt transportate in mediu prin infiltarea in aerul atmosferic si in sol .

Descrierea biofizica

Marea Caraibelor are o suprafata de 1.943.000 km2 si cuprinde multe complexe productive si biologice , diverse ecosisteme cu recifuri de corali, fitoplancton, mangrove, lagune si plaje. Marea Caraibelor are multe specii de pesti, iar in zona marii traiesc foarte multe specii de pasari, toata acesta biodiversitate este afectata de factorii de poluare.

Populatia totala din regiunea SIDS ( Caribbean Small Island Developing States ) este de 33,8 mil. de locuitori cu o crestere anuala de 0,79 %. Densitatea ridicata a populatiei , in special in zona de coasta, are trasaturi comune in aceste insule mari. In cateva dintre aceste state , densitatea demografica are un excedent de 200 / km2 si creste progresiv la 580 / km2 in Barbados. Populatiile urbane concentrate mai mult in zonele de coasta a cunoscut o crestere importanta in ultima decada atat in America Latina cat si in zona SIDS .

Marile sectoare economice includ servicii industriale, agricultura, turismul, extractiile de petrol si gaze naturale. Principala sursa de castig din aceasta zona o constitue agricultura prin exportul de babane si trestie de zahar, de asemenea turismul joaca un rol important in dezvoltarea economiei. Conform cu Caribbean Tourism Association in anul 2004, 10 mil. de turisti au vizitat 12 dintre regiunile SIDS. Acest fapt are influente negative asupra habitatelor naturale. De asemenea pescuitul excesiv afecteaza ecosistemul marin.

Deversarile

Apele menajere reprezinta o importanta sursa de poluare pentru mediul acvatic si este privita ca principala cauza de degradarea a habitatelor si a distrugerii zonelor de coasta in Caraibe. Ca rezultat al cresterii demografice , cresterii ratei saraciei si a existentei unor sisteme de drenare si tratare a apei defectuoase, apele nefolositoare ajung in mediul marin si creeza principala sursa de poluare. Ca o nota estimativa se apreciaza ca numai din turism se genereaza 80 % din deseuri .

Deversarile apelor netratate produc disfunctii grave la nivelul ecosistemelor, al calitatii apei si a mediului acvatic in general. Unul dintre efectele generate de aceasta problema este cresterea numarului de alge care asfixiaza fitoplactonul si a numarului de bacterii care ajung in apa si afecteaza viata pestilor si sanatatea oamenilor… de exemplu in Portul Kingstom ajung aproape 30.000-40.000 m3 de apa menajera netratata pe zi si procentul este in crestere datorita intensificarii turismului si a activitatilor industriale, precum si de la navele care tranziteaza zona. Bacteriile care se dezvolta pun grav in pericol viata oamenilor , plantelor si animalelor care traiesc aici.

Urmele de deseuri provenite in special din apele menajere, gasite in zona plajelor arata ca acestea nu corespund sub nici o forma standardelor internationale cerute pentru protectia sanatatii . Ministerul Sanatatii din Bahamas a interzis cetatenilor sa consume anumite specii de pesti care , prin bacteriile pe care le-au luat din mediul acvatic, le-ar putea pune viata in pericol .

Substante poluante persistente

In urma unor studii facute de catre cercetatori , s-a aratat faptul ca utilizarea pesticidelor este cauza producerii poluarii cu astfel de substante. Desi organocloridele au fost interzise in multe regiuni din zona SIDS , se considera ca inca mai sunt state care folosesc aceste substante ca ingrasamant. Studiile facute au aratat de asemenea si existenta „Aldrin, ondosulfan, lindane” in sedimentele din Portland, Portul Kingston si in sud-vestul Cubei, zonele de coasta din St Lucia , dar si in viata marina din toate aceste tari.

In St Lucia , nivelul de pesticide din apa din sedimente , precum si din mediul marin testat , se afla la nivelul minim detectabil , dar care afecteaza in mare masura padurile de mangrove din regiunea Mamiku si contine 0,158 mg / kg diazinon. Pe de alta parte , o contaminare mare cu pesticide ca dieldrin, aldrin, DDT si DDE au fost descoperite in corpul pestilor dar si in mediul acvatic din bazinul raului Caroni din bazinul Trinidad. O concentratie totala de HCH 5,1 ng/l si dieldrin 4.1g/l a fost detectata in apele de suprafata de pe coastele Santo Domingo din Republica Dominicana . Multe specii de pesti au murit dotorita practicarii ilegale a agriculturii si folosirii ingrasamintelor .

Substante radioactive

Substantele radioactive constituie in continuare o mare problema pentru mediul inconjurator, deci este un mare factor de poluare. Aproape fiecare tara din acesta regiune a fost tinta activitatilor prin care s-au produs deseuri radioactive si chiar s-a constatat o crestere din 1991. Materialele radioactive patrund in zona prin transportarea de catre navele care tranziteaza zona , in special in Marea Caraibelor , dar si in Canalul Panama si reprezinta un mare risc de poluare afectand grav sanatatea oamenilor. Desi unele dintre tari au adoptat programe impotriva riscului de poluare cu astfel de substante , multe dintre ele sunt inca vulnerabile .

Metale grele

Sursele de poluare cu metale grele a mediului marin provin din activitatile industriale si mai ales industria petrolului, industria chimica , producerea si folosirea ingrasamintelor .In 1995 , doar 395 dintre marile centre industriale neutralizau apele provenite din industrie. Hg, Pb precum si alte metale periculoase au fost transportate pe distante mari prin aerul atmosferic. Metalele grele sunt foarte persistente, existenta lor simtindu-se ani de zile in soluri si in aer. Alte metale care polueaza sunt: As, Cd, Cu, Se, Zn .

Cele mai mari centre industriale in zona SIDS sunt in Portul Harbour, Golful Lisad (Trinidad), Golful Havana. Emisiile de metale grele provenite din activitatile industriale au crescut intre 1994 si 1996, cu exceptia Fe, Pb si Zn care reprezinta un mare risc pentru sanatatea si viata oamenilor .

Hidrocarburile

Extractiile de petrol si gaze naturale sunt principalele cauze de poluare precum si prelucrarea lor . Factorul de risc este foarte ridicat in unele zone din aceasta regiune cum ar fi in Trinidad care este cea mai mare producatoare de petrol si gaze naturale, apoi Aruba – Bahamas, regiune ce este de asemenea caracterizata prin traficul maritim intens si mai ales de tancurile petroliere ce cresc si mai mult riscul producerii unor dezastre .

In timp ce transportul de petrol pe mare reprezinta un mare risc de poluare si prin accidentele care se pot produce , in multe cazuri este totusi dificil de a se face diferenta intre impactul poluarii prin activitatile marine si cele provenite de pe uscat .

Nutrientii

Deversarea de nutrienti in apele de coasta este o mare problema si afecteaza mediul inconjurator precum si circulatia apei in natura. Ca urmare a deversarilor apelor netratate corespunzator atat in mediul marin cat si in soluri , ajung cantitati mari de nutrienti si alte substante care afecteaza ecosistemul. Au fost descoperite cantitati mari de nitrogen in apele de coasta si in solurile din Regiunea SIDS .

Depunerea de sedimente

Deversarile precum si dizolvarea de materiale solide provenite din agricultura , din exploatarea excesiva a solurilor , prin defrisari , dar si din activitatile casnice , au dus la intensificarea depunerilor de sedimente. In multe din tarile regiunii, exploatarea nisipului precum si constructiile din zonele de coasta , au dus la eroziunea coastelor pe portiuni mari si la sedimentarea solurilor. Exploatarea nisipurilor au produs eroziunea plajelor si a devenit o mare problema mai ales in St Kitts, St Lucia, si St Vicent. Prin eroziunea solului s-au creat pante abrupte care produc avalanse. Raurile transporta anual cca 300 mil. de tone de sedimente in Marea Caraibelor.

Materialele solide trasportate in aceasta regiune , au un puternic impact negativ asupra mediului. Pagubele produse habitatelor naturale , recifelor de corali , sunt datorate nivelului mare de sedimente. De asemenea , s-a constatat si tulburarea apei care reduce activitatea recifelor de corali si a fitoplanctonului ca urmare a patrunderii slabe a luminii solare in apa . De asemenea , biodiversitatea a avut foarte mult de suferit ca urmare a lispei de oxigen si lumina. De exemplu , in Antigua si Barbuda , nivelul ridicat de tulburare a apei din zona de coasta , precum si dezvoltarea excesiva a algelor din apa si de pe stanci , duce la distrugerea multor vietuitoare si impiedica dezvoltarea vietii marine in conditii normale. Depunerea excesiva de sedimente este o consecinta a distrugerii padurilor de mangrove care este un filtru natural ce impiedica depunerea sedimentelor din apele dulci in apele marii .

Deseurile

Marea varietate de activitati care se desfasoara in aceasta regiune, are ca rezultat aducerea de namol precum si alte materiale nefolositoare, ne-biodegradabile in mediul marin.De exemplu, in Trinidad si Tobago, cantitatea de deseuri menajere a scazut de la 44 % in 1980 la 27 % in 1994 , in timp ce plasticul a crescut de la 4 % la 20 % in 2000 . In general, deseurile sunt compuse din plastic , sticla , containere de metal , hartie si alte materiale solide . Zona Caribbean SIDS nu dispune de un sistem adecvat de colectare a apelor uzate. Ca urmare , substantele nefolositoare sunt transportate in grupurile de mangrove , in canalele de drenare si de-a lungul cursurilor raurilor si ajung in cele din urma in zonele de coasta in apele marine.

In Regiunea SIDS compozitia deseului solid continua sa schimbe tot mai mult structura substantelor organice, anorganice si nebiodegradabile . Metodele de care dispun autoritatile , nu sunt suficiente pentru modificarea compozitiei deseurilor solide, iar generalizarea problemei deseurilor este o consecinta a cresterii populatiei dezvoltarii economice, si mai ales in zona de coasta .

Degradarea fizica si distrugerea habitatelor

Padurile de mangrove , fitoplactonul precum si recifele de corali joaca un rol extrem de important in regiunea SIDS. Distrugerea acestor ecosisteme afecteaza iremediabil biodiversitatea si viata marina. Pagubele produse habitatelor naturale prin eroziunea suprafetelor de coasta , includ de asemenea si furtunile si cutremurele care se produc in zona. Distrugerea mangrovelor , a fitoplanctonului au un mare impact negativ asupra purificarii apelor dulci , a speciilor de pesti care constituie si hrana pentru populatie dar si asupra turismului. Studiile recente au aratat o tendinta acuta de degradare a recifelor de corali , lucru care afecteaza grav dezvoltarea vietii marine. Zonele cu grad de risc ridicat in acest sens sunt estul regiunii, sudul si in Antilele Mari.

De asemenea dezvoltarea excesiva a algelor produce distrugerea habitatelor de corali si acest proces a inceput intre anii 1970 – 1980. Eroziunea solurilor produce pagube majore asupra mediul marin si se produce atat prin actiunile antropice cat si prin fenomenele naturale care se produc in zona , cum ar fi de exemplu El Nino care transporta particule de praf de-alungul Oceanului Atlantic. Conform celor mai recente date , s-a constatat ca in 1983-1985 si 1987 s-au transportat cele mai mari cantitati de particule de praf , ceea ce a produs desertificarea si intensificarea climatului arid in Nordul Africii.

Mecanismul prin care particulele de praf afecteaza biodiversitatea si mai ales habitatele de corali , are in vedere dezvoltarea algelor, utilizarea diferitor tipuri de nutrienti in agricultura care interactioneaza cu sarurile de amoniu si alti nitriti si care duc la dezvoltarea in ape a multor tipuri de bacterii .

AFRICA DE VEST , CENTRALA SI DE SUD

Africa Centrala si Africa de Vest

Intinderea regiunii include coastele si apele marine din partea de Vest si Centrala a Africii, tarile (WACAF) de la Oceanul Atlantic la Desertul Sahara si de la malurile Lacului Chad si Angola la Senegal . Tarile care formeaza aceasta regiune sunt Angola, Benin, Burkina, Faso, Cabinda, Cameron, Republica Africana Centrala, Chad, Congo,Coasta de Azur, Guineea Ecuatoriala, Liberia, Mali, Mauritania, Nigeria, Niger, Senegal, Sierra Leone si Togo. Desi Insula Capului Verde face parte din Africa de Vest, bazinul sau de drenare construit de oameni , a limitat impactul asupra mediului marin .

Exista dovezi clare de degradare a mediului marin in special in regiunea Canary, Guineea .

Oricum, cea mai recenta si de incredere informatie care ar putea fi folosita pentru evaluarea extinderii poluarii , este foarte greu accesibila la nivel national si regional. Demografia , urbanizarea , industrializarea, activitatile agricole si economice desfasurate in aceasta zona au ca rezultat exploatarea de catre om a zonelor de coasta. Deversarile de substante poluante provenite de la rafinariile de prelucrare a petrolului, de la fabricile de textile, alimentare sau de la industriile de bere , reduce calitatea apei in aceasta zona. Principala problema cu care se confrunta regiunea este degradarea calitatii apei, si distrugerea habitatelor naturale afectand speciile migratoare si pe cele nemigratoare , revarsarea fluviilor in ocean, mediul din largul oceanului prin emanarea pulberilor; aducerea de noroi, poluarea plajelor; deseurile provenite din activitatile industriale si menajere.

Fig.3. Tarile de coasta ale Africii de Vest si Centrale

Degradarea calitatii apei rezulta din actiunile antropice, incluzand apele menajere, deseurile provenite din procesele industriale, agricole si de asemenea ale urbanizarii zonei de coasta .

Poluarea fizica e produsa ca urmare a dezvoltarii sistemului de habitate ca si pescuitul excesiv care afecteaza in mare masura biodiversitatea marina .

Vorbind la modul general , tarile din WACAF sunt foarte putin dezvoltate desi dispun de multe resurse naturale considerabile , ele incearca sa se apropie de noul sistem de industrializare. Majoritatea populatiei traieste la un nivel ridicat de saracie care reprezinta principalul motiv al degradarii regiunilor marine si de coasta precum si a apelor dulci. Stadiul de saracie este mai accentuat in zonele rurale ceea ce favorizeaza deplasarea masiva catre zonele urbane. Cele mai importante zone industriale sunt localizate in regiunile de coasta producand astfel degradarea mediului prin factorii poluanti.

Prin aplicarea acestui sistem agresiv de dezvoltare se produce principala sursa de poluare care afecteaza in mod continuu apele de coasta la WACAF .

Sisteme de canalizare si nutrienti

Cele mai multe orase din zona de coasta a WACAF , au un sistem deficitar de canalizare, iar in unele cazuri aceste sisteme nici nu exista , astfel incat termenul de sistem de canalizare este impropriu folosit. Astfel , in aceste circumstante se utilizeaza termenul de apa verde si apa neagra. Gana si Nigeria reprezinta doua dintre tarile care produc astfel de apa „grey water” si „black water”; exemplu , Nigeria a produs 280 de mil. de m3 de apa menajera in anul 2003 in conditiile in care nu dispune de un sistem eficient de canalizare .

Tabel 3. Apele folosite si apele uzate netratate care ajung in cateva orase de coasta din zona WACAF

Poluarea organica

Desi cateva categorii de pesticide folosite in Africa sunt produsi chimici organici cu un grad inalt de pericol de infestare , sunt aplicate rudimentar de catre oameni si in apropierea zonelor de locuit.

” Scheren and Ibe” 2002 au raportat o semnificanta actiune de poluare cu organocloruri asupra sedimentelor din WACAF .

Studiile au aratat ca regiunea Leki Lagoon prezinta cel mai inalt nivel de poluare din acest stat .

Tabel 4.Nivelurile tipice de compusi organiclorini din zonele de coasta si in sistemul lagunar din regiune

Metale grele

Cea mai importanta sursa de poluare cu metale grele sunt emisiile si deseurile provenite din procesele de industrializare. Metalele grele ce patrund in circuitul de producere a hranei , cauzeaza importante deficiente sanatatii persoanei. Neexistand un sistem eficient de prelucrarea a acestora , se produc scurgeri necontrolate . Astfel Scheren and Ibe a detectat in 2002 mari concentratii de metale grele in zonele de coasta ale regiunii WACAF acolo unde exista o mare aglomeratie urbana. Aceasta ar putea fi o consecinta a dezvoltarii limitative a industrei cu exceptia statelor bogate .

Tabel 5. Nivelurile tipice de poluanti cu metale grele din zonele lagunare din Guineea

Hidrocarburi

In acord cu multitudinea de beneficii pe care o aduce dezvoltarea industriei petrolului , trebuie avut in vedere si amenintarile emanatiilor aparute ca urmare a exctractiei si asocierea cu impactul negativ pe care il are asupra ecosistemului. Activitatile miniere din zonele de apa din apropierea coastei , precum si extractiile de petrol sunt principalele surse de poluare cu hidrocarburi, datorate , in principal, fisurilor produse in tevile de forare si infiltrarea acestora in soluri si deversarea lor in apa..

Poluarea cu petrol este una dintre cele mai frecvente si cu efectele cele mai nocive. Fiind purtate de curentii marini, scurgerile petroliere, afecteaza apele, zonele de locuit din apropierea coastei si de asemenea si alte regiuni care nu sunt producatoare de petrol .

Sedimentele

Dinamica si marimea fluxului de sedimente antrenate in regiunea WACAF nu sunt foarte bine cunoscute .

Morales , in 1979 noteaza ca o mare parte din sursele se sedimente de pe langa rauri sunt transportate si depozitate la scara larga de catre vanturile desertice care aduc particulele de praf. Mari cantitati de vapori de praf (13mil. de tone pe sezon) sunt transportate in principal din desertul Sahara si Sahelian si depozitate in apropierea marii si in regiunile din jurul oceanului Atlantic.

Exista o stransa legatura intre depunerea de sedimente , alterarea fizica a solului si distrugerea habitatelor . Mangrovele sunt capcane in calea depunerilor de sedimente .

Alterarea fizica si distrugerea asezamintelor

Alterarea fizica si distrugerea asezamintelor in regiunea de coasta WACAF , este foarte obisnuita in special in vecinatatea raurilor, muntilor si lagunelor. Este evidenta eroziunea malurilor, modificarea vegetatiei precum si a mangrovelor, modificand de asemenea sistemele hidrologice , infiltrarea apei precum si colectare apei din canale.

O estimare recenta arata ca mai mult de 50 % din regiunile cu mangrove din Nigeria , au fost distruse ca urmare a exploatarii petroliere .

Tabel 6.Totalul estimativ de deseuri solide si namoluri provenite din industrie si din gospodarie in zona Portului Harcourt (tone/an)

Africa de Sud

Fig.4. Tarile care fac parte din regiunea sudica a Africii

Fig.5. Angola

Ca o consecinta a razboiului civil , majoritatea pupulatiei din Angola s-a mutat catre coasta oceanului Atlantic unde si-au construit locuinte de-a lungul zonei de coasta . 20% din populatia totala locuieste in capitala tarii Luanda, de asemenea , exista aglomeratie urbana si in alte orase de coasta .

Cu o clima predominant semi-arida , regiunea de coasta din sudul Angolei , are o agricultura foarte putin dezvoltata , ceea ce determina orientarea populatiei sa se deplaseze catre zona de coasta a marii .

Fig.6. Namibia

Riscurile poluarii din zona de coasta a Namibiei este in general scazuta si pana in prezent reprezinta principala veriga de dezvoltare a zonei de coasta.

Pontetialele riscuri asupra mediului sunt:

• poluantii organici biodegradabili produse de uzinele de prelucrare a pestelui in Walvis Bay;
• poluarea cu petrol asociata cu traficul navelor in Walvis Bay si Luderitz;
• deseurile si scurgerile provenite din canalizari ale navelor care acosteaza prin porturi;
• accidentele de deversare a apelor menajere .

Forarea de pietre pretioase din zonele de coasta si marine , dintre Luderitz si muntele Orange River , este probabil principala activitate responsabila de modificarea habitatelor si de unele pagube produse de-a lungul coastei Namibiei .

Fig.7. Africa de Sud

Principalele riscuri de poluare marina sunt:

• transporturile maritime si posibilele accidente care pot avea ca rezultat deversari de produse chimice sau alte produse care pot afecta mediul marin;
• sistem de canalizare impropriu;
• deversarile unor produse provenite din industrie sau alti factori care provin din atmosfera.

Sisteme de canalizare

In Angola , data fiind starea accentuata de saracie , atat infrastrusctura cat si sistemele de canalizare sunt defectuoase.

Deversarile apelor menajere precum si cele provenite din alte activitati industriale , nu sunt supuse unui sistem de neutralizare, ajungand in mediul marin in vecinatatea Luandei precum si in zona altor orase de coasta cum ar fi: Benguela, Lobito, Cabinda care au avut o dezvoltare importanta in ultimii 10 ani.

In Namibia , poluarea mediului marin provenita din deversarile apelor menajere nu este atat de consistenta intru-cat densitatea populatiei nu este foarte mare de-a lungul coastei. Fiind o zona unde apa nu abunda , apele reziduale sunt tratate si de obicei refolosite .

Zonele amenajate pentru plaja din centrele urbane din Africa de Sud cum ar fi Cape Town si Durban sunt atent monitorizate de autoritatile locale. In alte regiuni este ridicata problema contaminarii apei ducand la limitarea calitatii apei si avand efecte negative asupra turismului .

Tabel 7. Volumul estimativ a fluxului de substante nefolositoare deversate in mediul marin in Sudul Africii

Poluantii organici

In sudul Africii , in zonele bazinelor de colectare a apei de langa rauri , agricultura este principala cale de indeletnicire si probabil cea mai importanta sursa de trai , iar mediul marin e afectat in principal de utilizarea ingrasamintelor.

In Angola , nivelul de trai este destul de scazut si riscul de contaminare cu substante pesticide este mai redus decat in Namibia , unde datorita urbanizarii , cresc factorii de poluare. De asemenea , in regiunile subtropicale ale Africii de Sud , unde exista invazie de tantari , se utilizeaza substante pentru combaterea lor, substante care afecteaza mediul marin .

Metale grele si hidrocarburi

Activitatile care au ca obiect metalele grele si petrolul afecteaza in egala masura mediul marin. In sudul Africii , principalele activitati care duc la alterarea mediului marin prin exploatarea acestor resurse sunt:

• apele provenite din activitatile industriale, ape care contin impuritati de hidrocarburi si petrol;
• ape menajere provenite din zonele puternic urbanizate;
• transporturile fluviale si cele maritime .

In Namibia , unii poluantii sunt introdusi in mediul marin in principal prin activitatile care au loc in porturi dar , totusi nu se poate vorbi despre pagube considerabile de-a lungul coastei.

In Angola rafinariile de petrol si alte alte activitati petroliere sunt localizate in numeroase locuri de-a lungul coastei si sunt considerate importante surse de poluare cu metale grele si hidrocarburi.

Raul Congo , aflat in partea nordica a Angolei , este considerat singura cale de navigatie in Republica Democrata Congo si prin urmare reprezinta un factor mare de poluare dar , este dificil de cuantificat in prezent care ar fi pagubele produse prin transportul continuu de petrol si metale grele .

Nutrientii

Principala sursa de poluare cu substante anorganice , nitrogenati si fosfati , asupra mediul marin din Africa de Sud include:

• sistemele neperformante de canalizare;
• navigatie fluviala si exploatarea bazinele de acumulare pentru agricultura;
• apele provenite din industrie, deversari , prelucrarea intensiva a pestelui.

Asa cum am mai discutat , factorii de poluare actioneaza diferit pe regiunile din Africa de Sud , astfel incat in Angola precum si in alte orase de coasta , datorita cresterii numarului de locuitori , se poate vorbi de un grad de poluare mai ridicat. Activitatile agricole nu se practica la scara larga, motiv pentru care poluarea cu nutrienti nu afecteaza in mare masura mediul. Studiile recente facute de World Commission on Water for the 21th Century , releva ca printre alte rauri si Raul Congo este totusi destul de putin poluat in ceea ce privesc nutrientii.

In Namibia , sursa de poluare cu nutrienti este mult mai puternica datorita sistemelor de canalizare care evacueaza apa cu impuritati provenite de la rafinarii sau alte activitati industriale . 16 fabrici in Walvis Bay si 7 in Luderitz devarsa nutrienti in mediul marin , ceea ce afecteaza destul de grav conditiile de viata subacvatice. Desi exploatarea pestelui in aceste zone este foarte mare, lucuitorii sunt oarecum dependenti de industria pestelui.

Modificarea mediului in functie de cresterea deversarilor cu nutrienti este prezentata in tabelul 8.

Miscarea nutrientilor este demonstrata prin cresterea excesiva a unor plante ce formeaza fitoplancton in estuare, mai mult decat in zonele adiacente mediului marin. Aceasta particularitate se evidentiaza in timpul sezonului uscat, cand apele raurilor se aduna in estuare si nivelul de nutrienti creste si persista timp indelungat .

Tabel. 8. Modificarea mediului in functie de cresterea deversarilor cu nutrienti

Depunerea de sedimente

Aceasta actiune a mediului include: navigatia fluviala , practicarea unei agriculturi destul de agresive, defrisarea terenurilor care duce la eroziunea solului , etc.

Fiind o zona semi-arida , multe rauri din Africa de Sud sunt condamnate reducand stratul de sedimente in mediul marin , dar pe de alta parte , practica necorespunzatoare a agriculturii duce la cresterea depunerii de sedimente in mediul marin .

Degradarea fizica si distrugerea habitatelor

In Angola , eroziunea solului este considerata a fi principala cauza de degradare fizica si de distrugere a habitatelor. Pe langa factorii naturali de eroziune cum ar fi furtunile si interventia antropica duce tot la astfel de actiuni. Cauzele sunt legate de dezvoltarea excesiva a populatiei care , pentru a-si procura mijloacele de trai , actioneaza negativ asupra mediu in general si asupra mediul in special .

Datorita climei , debitele raurilor au scazut foarte mult, rezervele de apa sunt foarte limitate si afecteaza sistemul ecologic .

In regiunea Africa de sud principalele cauze ale degradarii mediului sunt :

• cresterea populatiei care foloseste o agricultura defectuasa;
• sistemele de drenare a apei sunt depasite;
• apele deversate care provin de la activitatile industiale nu pot fi neutralizate;
• navigatia excesiva si lipsa de organizare a autoritatilor.

OCEANUL PACIFIC

Asia de Est

Fig. 9. Marile Asiei de Est

Marile Asiei de Est cuprind marile din vestul Oceanului Pacific: Marea Galbena, Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud , Marea Sulu, Marea Celebes si Marile Indoneziei. Industrializarea rapida si cresterea economica au modificat semnificativ mediul in aceste mari. Majoritatea poluantilor provin din surse de pe uscat. In majoritatea tarilor, mai mult de 60 % din habitate au fost modificate, determinand astfel pierderea diferitelor specii .

Mediul Marin

Coasta si mediul marin din regiunea de est a Asiei se confrunta cu trei mari pericole:

• poluarea, atat din surse de pe uscat cat si de pe mare;
• pericol direct asupra mediului ecologic prin pescuitul excesiv si extragerea necontrolata a resurselor;
• modificarea coastei datorita turismului si constructiilor urbane.

Vom vorbi in special despre prima categorie din cele enumerate mai sus.

Tabel. 9. Surse de poluare si contributia lor in mediile acvatice in cateva tari din Marea Chinei de Sud : ( I: inalt ; M:mediu; S:slab )

Ape menajere

Nivelul de tratare a apei menajere in aceasta regiune este scazut, astfel cantitati mari de apa menajera netratata este deversata in mediul marin. Cantitatea de apa menajera creste o data cu cresterea populatiei si a urbanizarii .

Poluanti organici

Poluarea datorata agriculturii si acvaculturii este considerata a fi a doua categorie importanta de poluare in aceste regiuni, incluzand fertilizatorii si pesticidele. In Asia de sud-est, in special in Malaezia si Thailanda, au fost descoperite sedimente de sulfati si hidrocarburi de gudron, ceea ce demonstreaza utilizarea recenta a acestor substante. De asemenea vopseaua antivegetativa folosita pentru nave este toxica pentru moluste si pentru larvele acestora .

Tabel. 10. Raportul de concentratii de Cd,Cu,Pb si Zn (µg/g).in Midia, in Perna conform studiilor din regiune.

Substante radioactive

Nu exista foarte multe informatii recente legate de acest tip de poluare, dar exista doar cazuri izolate, dependente de gradul de actiune al valurilor, de geologia coastei. In Indonezia centrelele nucleare se folosesc cu scopul de a conserva zacamintele de petrol si de gaz si pentru a inlatura pericolele poluarii datorita folosirii acestora .

Metale grele

O mare cantitate de metale grele provine din apele care strabat Vietamul si care se varsa in ocean. Mercurul industrial, in concentratie mare , reprezinta un pericol pentru organismele din Golful Thailandei. In Thailanda s-au instalat cel putin 5000 de containere unde se pot recicla bateriile si telefoanele mobile. Acestea contin metale grele, in special cadmiu, nichel si cobalt, care daca ajung in organism pot provoca boli grave. In Thailanda, anual aproximativ 9 milioane de baterii sunt aruncate in mediu, ajungand astfel in mare. S-a gasit mercur in diferite specii de mamifere marine .

Hidrocarburi

In Asia si in Oceanul Pacific , o sursa importanta de poluare este poluarea cu hidrocarburi de la bordul navelor. Sunt raportate frecvent pete de hidrocarburi deversate accidental de-a lungul rutelor de navigatie ale navelor petroliere, sau in locurile de incarcare sau descarcare a acestor tipuri de nave. In Stramtoarea Malaca au fost raportate 490 de accidente maritime in perioada 1988-1992, in urma lor rezultand cantitati mari de deversari de hidrocarburi.

In Japonia , cea mai intalnita forma de poluare a mediului marin este cea cu hidrocarburi. Anual au loc 150-180 de incidente maritime urmate de poluare cu hidrocarburi. De asemenea si de pe continent poate exista o astfel de poluare datorata densitatii populatiei, exploatarilor miniere si gradului mare de industrializare in zonele de coasta .

Tabel. 11. Cererea de petrol de tarile selectate ( barili/zi )

Nutrienti

Zonele agricole, precum si zonele urbane produc o cantitate mare de deseuri organice astfel , filtrele din zonele de coasta nu pot face fata in neutralizarea acestora . Raurile care strabat Cambodgia, China, Malaezia, Thailanda si Vietnamul aduc 636.840 tone de nitrogen in zonele de coasta.

In 1999 , in Marea Galbena, Marea Bohai si Marea Chinei de Est au fost deversate 1.500 milioane de tone de reziduuri, dintre acestea cei mai importanti poluanti fiind nitratii si fosfatii.

Distributia inegala a populatiei in zonele costale a dus la o deversare inegala a poluantilor in zonele costiere.

Se discuta urmarirea maselor de nutrienti pentru a se putea explica deplasarea acestora atat orizontal cat si vertical pe rutele navale dintre Vietnam si Filipine.

In general, eutrofizarea marina majora , in Marile Asiei de Est , s-a inregistrat doar in zonele costale si in estuarele Filipinelor si Thailandei, in special in ariile unde se deverseaza cantitati ridicate de reziduuri menajere si cele rezultate din activitatea agricola. Impactul eutrofizarii este in special vizibil in zonele cu o redusa circulatie a apei .

Tabel. 12. Circulatia nutrientilor (tone/an) din regiunea BOD, nitrogenatii si fosfatii din cateva rauri care se scurg in zona sudica a Marii Chinei

Sedimente

Sedimentele constituie un poluant major in regiune , dar in momentul de fata , se dispune de foarte putine date cu privire la cantitatea de sedimente ce intra in sistemul acvatic, sub forma de namol.

Doua treimi din totalul mondial de sedimente depozitate in ocean , se face in aceasta regiune datorita unor factori ca : miscarea placilor tectonice, precipitatiile abundente, pantele abrupte si a eroziunii solurilor. Defrisarile excesive din Indonezia, Malaezia, Filipine si Thailanda contribuie la accentuarea eroziunii in aceste zone.

Depunerile de sedimente afecteaza in special zonele coralifere si intinderile subacvatice de ierburi marine. Al doilea efect pe care il au asupra intinderilor de apa este diminuarea vizibilitatii si prin urmare a cantitatii de lumina si la adancimea la care ajunge aceasta. Chiar si schimbari mici in ceea ce priveste cantitatea de lumina ce ajunge pe fundul marilor poate influenta modul si felul de crestere al vegetatiei marine.

Diferite specii de corali pot supravietui dupa ce au fost acoperite de un strat de namol cateva ore sau chiar cateva zile pentru exemplarele adulte dar , o acoperire de lunga durata are ca finalitate moartea acestora.

In urma unor calcule , s-a demonstrat ca daunele asupra vietii marine, produse de sedimentele rezultate in urma deforestarii, depasesc cu mult profitul ce se obtine in urma acestei operatiuni.

Deseurile

Deseurile plutitoare contituie o problema majora la nivel global. Acestea sunt purtate pe distante mari de vanturi si curenti, fiind intalnite in zone izolate departe de o sursa evidenta de provenienta.

Ca in orice alta parte a lumii, deseurile din apele Asiei de Est, sunt in general produse de activitatile acvatice ce implica nave comerciale, de pasageri, de pescuit, a platformelor petroliere si a crescatoriilor de peste. Deseurile de provenienta terestra sunt produse de deversarile necontrolate a acestora in rauri sau canale, deversari ce provin de la facilitati industriale si urbane.

Populatia ce locuieste in zonele costale ale Cambodgiei, Chinei, Indoneziei, Malaeziei, Thailandei, Vietnamului si Filipinelor produce anual 66 de milioane de tone de deseuri solide.

Deseurile plutitoare sunt poluantii principali ai marilor din aceasta zona .

Tabel 13. Compozitia deseurilor colectate de pe plaja din NE Asiei

Alterarea si distrugerea fizica a habitatelor.

Aceasta se produce in cazul fenomenelor naturale cum ar fi: furtuni puternice sau cutremure, dar si din pricina modificarilor costale cum ar fi: construirea de diguri, canale, faleze sau porturi.

Zonele acoperite de mangrove sunt distruse pentru a se face loc fermelor piscicole. Zone intinse sunt folosite pentru cresterea algelor marine utilizate in industria alimentara sau farmaceutica distrugandu-se astfel ecosistemele existente in acele zone. Linia tarmului este schimbata continuu de catre escavarile facute pentru a extrage nisip, pietris sau alte materiale necesare in industria constructiilor.

20 pana la 25 % din numarul total de specii de alge marine au avut de suferit in urma produselor rezultate din industria de extragere si prelucrare a petrolului si a gazelor naturale.

In unele cazuri s-a intamplat ca din cauza furtunilor puternice si a tsunami-urilor , intregi habitate sa dispara si unele specii sa migreze spre alte zone.

Din mai multe motive, datele si informatiile despre sursele de poluare din aceasta regiune sunt insuficiente si incomplete. Acest lucru face dificil de prevazut modificarile mediului marin.

In marile Chinei de sud cele mai importante surse de poluare sunt deversarile. Datorita urbanizarii rapide, a industrializarii, conflictelor aparute, exploatarii necontrolate, marile din Asia de Est au devenit puncte de interes in lupta impotriva poluarii. De-a lungul ultimilor ani s-au facut progrese in protejarea integritatii ecologice a mediului in aceasta zona prin minimizarea deversarilor, reciclari si imbunatatirea sistemelor de tratare a apelor menajere .

OCEANUL INDIAN

Asia de Sus

Fig.13. Asia de Sud

Tarile care constituie regiunea Marile Asiei de Sud ( MAS ) au o populatie de 1.4 mii de milioane de locuitori aproape jumatate din populatia globala . Densitatea demografica ridicata , veniturile scazute , factorii sociali mai putin dezvoltati si dependenta mare fata de resursele naturale , caracterizeaza toate tarile din aceasta zona. In plus, diversele forme de instabilitate politica , religioasa , etnica si diferentele de limba contribuie la scaderea nivelului social economic pentru majoritatea tarilor. Aproximativ 500 milioane de oameni traiesc cu cu un venit de mai putin de 1 $/zi . Nivelul ridicat de poluare marina este asociat si cu saracia . Ei isi asigura existenta exploatand zonele de coasta si apele teritoriale .

Principala sursa de poluare a coastei si a apelor marine din regiunea Marile Asiei de Sud este reprezentata de densitatea si repartitia inegala a populatiei . Aceste tari au trasaturi comune si anume saracia si suprapopulatia . Dezvoltarea agresiva a activitatilor industriale, a agriculturii, cresterea numarului populatiei , nivelul scazut de salarizare sunt factori specifici pentru fiecare tara si au ca rezultat producerea poluarii . In plus putem spune ca nu exista un sistem legislativ clar de colaborare si de reglementare a problemei poluarii .

Principalele probleme care au fost identificate si cu care se confrunta in momentul de fata in regiunea ( MAS ) sunt :

– deversarile;

– sistem legislativ defectuos;

– ingrasaminte agricole;

– hidrocarburile ;

– sedimentele ;

– alterarea fizica si distrugerea habitatelor naturale .

Aceste probleme au fost studiate de catre guvern. Recent societatea civila , organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale au inceput sa joace un rol din ce in ce mai important in diminuarea poluarii. Au fost elaborate diferite puncte de vedere cu privire la deversarile provenite din activitatile industriale din zona de coasta si la impactul antropic, in urma carora s-a depistat existenta substantelor toxice persistente si s-a elaborat o lista cu prioritati pentru diminuarea efectului poluarii .

Tsunami din 26 decembrie 2004 care a afectat serios Sri Lanka , India si insulele Maldive , a demonstrat inca o data cat de nociva a fost interventia antropica asupra mediului . Acest eveniment natural a dus la transportarea 1.1 mii de milioane de tone de noroi si deseuri in aceste zone care au avut un impact semnificativ asupra habitatelor de fitoplancton si a recifelor de corali .

Apele marine din sudul Asiei

Regiunea SAS ( South Assian Sea ) include parti din Marea Bay , Marea Bengal si Arabian Sea precum si partea de nord-est a Oceanului Indian , ca de altfel si apele maritime invecinate din Bangladesh , India, Pakistan, si Sri Lanka , parti ale subcontinentului Indian . Maldive este constituita din insulele de corali .

Densitatea demografica foarte mare, dezvoltarea scazuta a indicatorilor si marea dependenta a oamenilor pentru resursele naturale , caracterizeaza toate tarile din aceasta zona. Pe langa toate acestea si sistemele politice defectuase, diferentele religioase si etnice duc catre un nivel socio-economic foarte scazut in aproape toate zonele.

Cea mai mare sursa de poluare mediului marin si a mediului inconjurator provine de la aceste tari , care prezinta o mare nepotrivire de marime si densitate. Numarul mare de locuitori si nivelul ridicat de saracie in care traiesc sunt cauze importante pentru poluarea mediului.

Principalele activitati ale oamenilor sunt industra si agricultura . Organizatiile guvernamentale si-au expus punctele de vedere cu privire la limitarea efectelor poluarii si chiar au fost stabilite unele prioritati .

De exemplu , tsunami din 26 decembrie 2004 care a afectat foarte grav Sri Lanka, India si Maldive demonstreza inca o data cat de nociva este actiunea omului asupra mediului inconjurator, fenomenele naturale de asemenea anvergura fiind declansate de defrisari si afectand sedimentele marine .

Deversarile

Deversarile sunt una dintre cele mai semnificative dintre factorii de poluare afectand mediul marin si zonele de coasta. Cu exceptia catorva regiuni , tratamentul de neutralizare a pei este inadecvat . Datorita nivelului scazut de trai , nu exista sisteme specializate de drenare a apei si de neutralizare a acesteia.

Deversarile prezinta cauza imbolnavirii populatiei, prin poluarea apei, contaminarea pestilor si a vegetatiei marine. Cu atat mai mult , apa contaminata care se devarsa in mare , afecteaza intreg ecosistemul , avand un puternic impact negativ din punct de vedere ecologic. De asemenea duce la cresterea cantitatii de nutrienti din jurul centrelor urbane, iar cantitatea mare de nutrienti favorizeaza dezvoltarea bacteriilor si a algelor daunatoare, degradarea fitoplanctonului, a recifelor de corali, diminueaza grav numarul speciilor de pesti, si creste riscul de imbolnavire al oamenilor.

Din nefericire, in foarte multe cazuri, apele deversate nu sunt numai apele menajere. Adevarata problema exista in cazul deversarilor de ape netratate sau tratate necorespunzator care provin din industrie sau alte activitati de acest fel si care patrund in apele curgatoare, ape care alimenteaza reteaua de alimentare cu apa pentru populatie.

Apele deversate contin varietati de substante toxice sau nebiodegradabile ceea ce face tratarea acestora mult mai costisitoare .

Tabel. 14. Depunerile zilnice de gunoi din SAS

Deseuri : Resturile solide si molozul marin

In regiunea SAS , deseurile solide apar din activitati interne si industriale. Cele interne provin de la spitale care ridica un mare risc de contaminare cu diferite boli transmisibile prin contact. De altfel , cea mai mare cantitate de deseuri solide la nivel modial provine din regiunea SAS si este estimata la 11.650 tone/zi. Doar o mica parte din aceasta cantitate este insa colectata si depozitata corespunzator., cealalta parte este aruncata la intamplare in zonele deschise.

Aceasta problema cu care se confrunta regiunea , afecteaza grav dezvoltarea economiei , comertul cu peste si alte activitati desfasurate in larg pentru multe tari si mai ales pentru tarile care traiesc din comertul cu peste si din turism.

Foarte multe programe au ridicat problema diminuarii riscului de poluare in acesta regiune si combaterea acesteia prin eliminarea surselor. Autoritatile au implementat programe care sa duca la eradicarea poluarii .

Tabel 15.Procentajul compozitiei de gunoi din Karachi si Kolkata

Ingrasaminte agricole

In regiunea SAS se practica agricultura la cel mai inalt nivel, India si Pakistan fiind cele mai mai mari exportatoare de cereale din lume. In ultima decada cultivarea excesiva a terenurilor a dus la ceea ce duce la folosirea la nivel inalt a produselor chimice pentru tratarea solurilor .

Practicarea agriculturii duce la acumularea unei cantitati mari de nutrienti care contin compusi nitriti si fosfati; aceste substante se acumuleaza in apele raurilor si chiar in apele marine din regiunea de coasta .

Nutrientii

Cresterea economica a dus la schimbarea drastica a tehnicilor traditionale utilizate in aceasta zona. Dezvoltarea agriculturii a fost foarte rapida , iar fertilizarea solurilor este principala sursa de poluare cu nutrienti in zona de coasta in special. Zona de coasta se confrunta cu cresterea populatiei care , pentru a-si obtine mijloacele de trai , exploateaza terenurile si actioneaza ireversibil asupra factorilor naturali, consecinta fiind degradarea grava a mediului marin.

Nutrientii patrund in apele marine prin doua cai si anume: nitrogenatii intra in mediul marin prin depunerile din atmosfera, nitritii ajung in atmosfera prin circulatia vehiculelor si de pe alta parte intra prin deversarile din sistemele de canalizare.

Deversarea de substante care contin nutrienti in asociere cu practicarea excesiva a agriculturii , este principala cauza a perturbarii ecosistemelor din acesta zona , limitand de asemenea circulatia apei in natura.

Consecintele sunt :

– dezvoltarea excesiva a algelor care reduce cantitatea de oxigen pentru pesti, un numar foarte mare de pesti au murit din aceasta cauza,

– schimbarea structurii vietii acvatice,

– reducera biodiversitatii marine.

De asemenea , distrugerea habitatelor perturba posibilitatea de reproducere a pestilor si acestea duc in egala masura la scaderea turismului .

Pesticidele

Pesticidele ( insecticidele, ierbicidele si fungicidele) sunt excesiv folosite in acesta regiune in special in agricultura. Compusii chimici patrund de-a lungul intregii coaste, in mediul marin prin rauri si prin transportul din atmosfera. Odata patrunse in mediul marin , pesticidele sunt foarte toxice si afecteaza viata organismelor, sanatatea oamenilor si hrana asigurata de mare. Efectele pesticidelor din mediu sunt influentate de substantele chimice utilizate si de cantitatile aplicate, de structura biofizica a terenurilor, de totalul vegetatiilor acoperite, de inclinatia solurilor, de drenare . Pesticidele solubile sunt mult mai periculoase intru-cat , ele pot ajunge mult mai repede in apele marii, afectand astfel mediul marin.

Frecvent inundatiile care au loc in zona Subcontinetului Indian transporta importante cantitati de pesticide in apele marii.

Desi s-au luat masuri de limitare a riscului, autoritatile au implementat un sistem de legi care sa duca la stoparea contaminarii apelor marine, totusi , pana la aplicarea exacta a lor , situatia ramane defectuasa .

Petrolul si hidrocarburile

Desi tarile din regiunea SAS nu sunt mari producatoare de petrol si gaze naturale, activitatile desfasurate in zona genereaza o cantitate mare de hidrocarburi care , de asemenea patrund in mediul marin .

Principalele surse de poluare in acest sens sunt:

-circulatia vehiculelor si celelalte servicii ;

– barcile cu motor ;

– activitatile petroliere care implica consumul de petrol , fabricile ;

– procesul de prelucrare a titeiului pentru obtinerea petrolului ;

– rafinariile din zona de coasta ;

– transportul navelor .

O contributie majora la poluarea mediului marin cu substante petroliere o are si navigatia tancurilor petroliere, o data estimativa ar fi ca prin aceasta regiune se transporta circa 500 mil. de tone de petrol anual. Activitatile nemonitorizate si ilegale care au loc in aceasta zona , duc la deversarea unor substante sub forma de smoala . Pulberile de petrol si gaze naturale emanate sunt destul de rar intalnite aici, dar cu toate acestea in anul 2003 un incident grav s-a petrecut Karaki, cand dintr-un tanc petrolier s-au deversat in mare 27.000 mil. tone de titei. In Bangladesh si India mai mult de 50 % din polurea produsa de petrol in mediul marin provine de la numeroasele nave fluviale .

Impactul poluarii cu petrol este destul de grav asupra sistemului ecologic, mediului marin , ecosistemelor si asupra speciilor de plante, animale si pesti si este in principal consecinta emanatiilor pulberilor de petrol produse prin accidentele maritime. Oricum informatiile referitoare la efectele negative pe care aceste substante le au asupra mediului marin nu sunt foarte bine stiute. Extractiile de petrol si gaze naturale continua , si se fac in mod neadecvat. Bangladeshul este principalul producator de gaze naturale .

Sedimentele

Regiunea SAS primeste o mare cantitate de sedimente din intreaga lume. Dupa Amazon , regiunea Gange-Brahmaputra-Meghna (GBM) este a doua din lume din punct de vedere hidrologic .

Marimea bazinului de drenare a apei este de 1,75 mil. km² si colecteaza apele provenite din Bangladesh, Brutah, India si Nepal si se revarsa in Golful Bengal .

India si Pakistan impart raul Indus care se varsa in Marea Araba. Sedimentele care se deverseaza in Golfuletul Bengal prin sistemul GBM constituie cea mai mare depunere de sedimente din lume. Aceasta influenteaza dinamica de coasta si chiar duce la producerea unei mici activitati seismice.

Aducerea de sedimente in mare , formeaza o importanta sursa de nutrienti. Sedimentele creeaza habitate marine cum ar fi mangrove, zone de noroi si plaje.

Habitatele formate prin depunerea de sedimente contribuie sub multe forme la dezvoltarea economica a tarii, productia naturala de hrana, turism, biodiversitate si de asemenea reprezinta o bariera naturala impotriva degradarii zonelor de coasta , aceasta demonstrandu-se in timpul ciclonilor si a tsunami-ului din 2004 .

Pe de alta parte , aducerea de sedimente poate cauza grave probleme asociate cu inundatiile si ridicarea albiilor raurilor , defrisarile in special in zonele montane , precum si alte activitati de acest fel practicate de om , expune solul si duce la ridicarea nivelului raurilor prin depunerea de sedimente. In regiunile inalte de munte dar si pe dealuri , se practica foarte mult agricultura si astfel foarte multe suprafete de padure au fost defrisate. In aceasta situatie , sedimentele nu se pot consolida, ele se devarsa impreuna cu substante de tratare a solului in rauri si apoi in mare.

Dezvoltarea agresiva a economiei in India si mai multe niveluri modeste din Bangladesh si Pakistan , au condus la dezvoltarea activitatilor mai ales in zona de coasta , prin cresterea cererii de materiale in special nisip pentru constructii care au dus in timp la subtierea stratului de sedimente marine avand un impact ecologic asupra mediului marin .

Dagradarea fizica si distrugerea habitatelor

Distribuirea si semnificatia ecosistemelor de coasta , difera de la o regiune la alta , in regiunea SAS. De exemplu , mangrovele din Bangladesh, India, Pakistan sunt semnificative, extinderea lor pe suprafete mari sunt foarte folositoare. In contrast, mangrovele care s-au extins in Sri Lanka impiedica depunerea de sedimente si formarea solurilor in jurul coastei. In aceasta tara , estuarele si lagunele nu prezinta o importanta economica foarte mare.

Distrugerea magrovelor este o problema serioasa in Bangladesh India si Pakistan, la toate acestea contribuind activitatile pentru obtinerea de cherestea, degradarea regimului hidrografic .

Magrovele necesita o mica cantitate de apa pentru dezvoltare. De aceea , in aceasta zona exista nevoia de de a se cunoaste modalitatile de conservare a resurselor de apa potabila.

Un studiu facut de Institutul International de Oceanografie arata ca , globalizarea si schimbarea tendintelor au agravat impactul antropogenic asupra habitatelor marine .

Substante toxice

Substantele toxice , care constituie o sursa de poluare , contin compusi organici si anorganici , dintre care si substantele sintetice si chimice transformate in mod natural .

Foarte multi dintre compusi persista pe o perioada indelungata in mediul acvatic si afecteaza organismele marine si implicit sanatatea oamenilor care consuma hrana din mare (peste) .

Principalele surse de poluare cu substante toxice sunt emisiile de gaze de la fabrici dar si deversarile rezultate in urma activitatilor industriale. Alti factori poluanti sunt metalele grele, hidrocarburi, dioxine, diferite tipuri de pesticide si alte substante organice si anorganice .

Zona Golfului Persic

Fig.14. Golful Persic

Fig.15. Distributia ( % ) generatoarelor centralelor electrice din Regiunea Marina ROPMyyyyyE.

Regional Organization for the Marine Environment (ROPME) – Organizatia Nationala Pentru Protejarea Mediului Marin include Golful Persic , o zona imprejmuita de 8 state: Bahrein, Iran, Irak, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite.

ROPME este o zona foarte vulnerabila in ceea ce priveste poluarea ca o consecinta a modului lor de viata; exista multe surse de poluare, adancimile mici ale apelor care asigura alimentarea populatiei si de asemene , a sistemelelor de pompare al apei uzate.

Odata cu dezvoltarea industriei si prin cresterea populatiei s-a produs un proces rapid de urbanizare astfel incat 40 % din totalul populatiei de aici traieste in zonele de coasta ale marilor. Aici exista 20 de mari centre industriale care reprezinta un mare rol pentru mediu .

Impactul pe care il are scurgerea apelor uzate (sistemul de canalizare), scurgerile provenite din industrie, in special cele provenite din industria petrochimica si cea provenita de la rafinariile de petrol este semnificativ. In plus centralele energetice cauzeaza poluarea termica. Emisiile de gaze produse de centrale produc modificarea grava a aerului atmosferic , iar modificarea nivelului de salinitate si incalzirea apei marii este o consecinta a incalzirii globale.

Drenarea si imbunatatirea pemanenta a terenurilor pentru agricultura afecteaza grav factorii de mediu .

Sursele de poluare si impactul asupra mediului marin :

Hidrocarburile si alti produsi chimici

Zona marilor RSA este considerata a fi zona cu cel mai inalt grad de poluare cu petrol si alte hidocarburi din lume. Aceasta se datoreaza in principal instalatiilor petroliere din largul marilor care foreaza petrolul , uzinelor de prelucrare si transportului de nave petroliere care tranziteaza aceasta zona.

Conform cu SOMER Oil Spill Intelligence Report , 6 dintre cele 20 de contaminari care au avut loc la nivel mondial, s-au petrecut in zona ROPME unde mai mult de 10 mil. tone de substante au fost deversate de-a lungul anilor. Incidentele poluarii cu petrol provenite din surse externe , sunt totusi la scara mica comparativ cu scurgerile de petrol provenite de la spargerea conductelor subacvatice care sunt mult mai frecvente. Aproximativ 2 mil. de barili de petrol sunt emanati in mediul marin anual de la deversarile cu apa infestata de la tancuri , precum si de la platformele petroliere si de gaz din largul marilor. (Hinrichsen 1996).

Intre 1998 si 2002 , 25 de astfel de incidente au fost raportate in zona RSA. Impactul pe care l-a avut poluarea cu petrol a putut fi observat atat in sedimentele marine si viata subacvatica, cat si in zonele plajelor si de-a lungul regiunilor de coasta. Impactul negativ a fost resimtit de mangrove, recifele de corali , fitoplanctonul si la pescuit.

Exista o nevoie urgenta de a stabili pierderile din terminalele petroliere si de a proteja mediul marin de la operatiunile de descarcare a petrolului din tancurile petroliere , nave comerciale si porturi . RMS sprijit de ROMPE , coordoneaza impreuna cu IMO fata de ratificarea Conventiei de la MARPOL , declararea zonei RSA ca „zona speciala” .

Trebuie specificat , ca desi RMS a luat hotararea de a declara RSA Zona Speciala a Marii ( Special Sea Aria ) , poluarea petroliera din transport , operatiuni offshore si activitati de incarcare-descarcare din porturi , continua .

Odata cu ratificarea MARPOL 73/78 , cu adoptarea si implementarea a altor regulamente mondiale cum ar fi: Convention on Oil Pollution Preparedness, Response, and Co-operation (OPRC), Convetion on Civil Liability for Oil Pollution Damage ( CLC ), in regiune s-au luat masuri pentru protejarea mediului marin de poluare cu petrol precum si alte forme de poluare.

Aceste implementari trebuie insa sprijinite de o legislatie solida care sa prevada clar , pedepse pentru cei care nu le respecta.

Analizele marine privind petrolul si alti compusi hidrocarbonati in diferite zone ale RSA , incluzand zonele de coasta si zonele din largul marilor, au fost facute de multi oameni de stiinta in ultimele 2 decade. Rezultatele au fost publicate in rapoarte internationale. La nivel national s-a constatat ca in Kuwait , Oman si Qatar , programele de monitorizare au aratat ca nivelul de petrol si hidrocarburi din apele teritoriale si sedimente , este ridicat .

La nivel regional , ROPME s-a afiliat cu Atomic Energy Agency pentru eliminarea contaminarii cu substante. Au fost stabilite exact regiunile care au factor mare de poluare si cele care au risc mai redus. Studiul a fost facut pe 35 de state din regiune .

Fig.16. Procentul de petrol exportat din zona maritima a Golfului Persic

Degradarea fizica

Pagubele fizice si distrugerea de habitate este principala problema din aceasta regiune. Multe proiecte de dezvoltare din acesta zona au dus la imbunatatirea unei suprafete mari de coasta. Rapida crestere a turismului si a navigatiei influenteaza aceasta regiune.

Partea nordica si estica a regiunii este caracterizata de sedimentele de noroi care sunt aduse de Tigru , Eufrat , Karun si Hileh. Partea vestica si sudica , se caracterizeaza prin sedimentele de nisip , in plus se gasesc corali si depuneri de piatra. Apele sunt putin adanci , iar curentii slabi limiteaza fluxul si refluxul. Dragarea si umplerea terenurilor ar putea duce la distrugerea habitatelor de coasta. Eroziunea coastei este evidenta in unele parti ale regiunii si este rezultatul unui proces natural si duce la schimbarea liniei de tarm.

Degradarile fizice si distrugerea habitatelor marine au impact negativ asupra recifelor de corali si bancurilor de pesti. In plus, distrugerea habitatelor datorita alterarii fizice, a schimbarii cursului raurilor , drenarea mlastinilor, dragarea, au contribuit semnificativ la micsorarea bancurilor de pesti care constituiau hrana pentru pasarile migratoare, mamiferelor, reptilelor precum si la distrugerea altor habitate ecologice cum ar fi mangrovele , bancurile de stridii . De asemenea , s-au distrus multe specii de pesti de apa dulce , pasari .

Fig.17. Distributia ( % ) a productiei centralelor privind desalinizarea

Sistemele de canalizare

Deversarea apelor se face pe doua cai si anume pe calea directa prin deversarea de ape menajere, ape provenite din activitati industriale si indirect prin aducerea de ape poluante de catre rauri.

Cantitatea totala de apa menajera care se deverseaza in mediul marin tratata sau netratata variaza intre 750-950 mil. m³ /an .

Pentru limitarea consumului de apa , autoritatile au adoptat un sistem de legi prin care s-a hotarat tratarea apei folosite si refolosirea ei.

In Kuweit aproximativ 70 % din apa tratata este deversata in mare. Exista centrale de tratare a apei nefolositoare , sase dintre ele functioneaza la capacitatea de 8.000-15.000 m³ /zi ca si in Oman , spre exemplu .Aceste centrale genereaza aproape 29 mil. de tone de apa/an , iar marea parte din apa tratata este folosita la irigatii in activitati industriale , iar 0,25 mil. m³ este deversata in mare. Fiecare stat are propriul sau sistem de drenare si tratare a apei , insa factorul de poluare este destul de ridicat datorita activitatilor intensive care se desfasoara aici .

Deversarile prin rauri sunt o alta sursa de poluare. Raurile sunt localizate in special in partea de nord si de est a regiunii RSA cu un debit anul de 3.250 m³ /s .

Centralele energetice au de asemenea un impact important asupra mediului marin. Activitatea centralelor produc emantii de substante toxice: Cu , Fe , Ni , Zn uleiuri , fosfati. Aceste deversari afecteaza grav calitatea apei in zonele de coasta si viata marina .

Nutrientii

In Regiunea RSA , cantitatea de nutrienti este destul de redusa , dar totusi inaltul nivel de productie industriala din zona raurilor din partea de nord si de est produc un oarecare risc. Cei mai toxici nutrienti in aceste zone sunt amoniacurile si nitritii. In apele teritoriale ale Kuweitului cantitatea de nitriti, fosfati si silicati este destul de scazuta , arata un studiu pentru perioada 1986-2004 .

In anul 2003 , ROPME a realizat o statie de monitorizare prin satelit , care detecteaza activitatile care au loc in zonele de coasta si efectele lor asupra mediului marin. O imagine recenta a studiului arata cresterea planctonului in nordul si estul regiunii RSA , o alta imagine arata modificarea biologica a algelor in apropierea Qatarului care ar putea fi atribuita deversarilor de ape poluante in aceasta zona .

Analizele si interpretarile acestor date si comparatia cu alte date existente , au dus la luarea unor masuri si adoptarea unor planuri pentru conservarea si protejarea mediului marin .

O alta problema importanta o reprezinta amenajarea plajelor prin limitarea actiunilor dezorganizate. Eforturile de curatire si protejare a plajelor apartin voluntarilor. Unele state au implementat deja programe pentru protejarea mediului marin .

Compusii din atmosfera

Instalatiile industriale, incluzand rafinariile de petrol , platformele petroliere si petrochimice, centralele producatoare de energie, precum si de la motoarele autovehiculelor , sunt principalele surse de poluare cu compusi din atmosfera. Cele mai semnificative insa , sunt emanatiile de gaze produse de rafiinarii, din activitatea de prelucrarea a petrolului .

Emisiile de carbon variaza intre 5,6 mil. tone in Emiratele Arabe Unite si 90,1 mil. tone in Iran cu un total de 177,5 mil. tone in intreaga regiune .

O alta sursa de poluare in RSA , o reprezinta furtunile de nisip (praf) care vin din aproape toate directiile si care de asemenea afecteaza mediul marin in timpul ultimelor doua decade . RSA a fost afectata indirect si de razboaie precum Razboiul din Golf si din Irak in care o mare cantitate de petrol a fost distrusa , iar gazele provenite din arderi au fost emanate in atmosfera, asa cum SO₂ a trecut in mediul marin. Cam 20.000 tone de SO₂ a fost emanat in Kuweit prin arderile masive de petrol care au durat aproape 7 luni .

Metalele grele

Poluarea cu metale grele a mediului marin se face prin emisia de substante prin activitatile industriale , prin cele provenite de la centralele energetice , centralele de desalinizare, prin compusii din aer si cei adusi de vant.

S-a constatat existenta unor compusi de Cu, Cd, Cr, Ni, V, arsenic, mercur, TBT, prin diferitele programe de monitorizare. Un nivel ridicat al concentratiei de metale grele , au fost descoperite in zonele puternic industrializate si in unele porturi.

O mare cantitate de Cd a fost detectat in corpul pestilor in zona de sud a Oman si o cantitatea insemnata de Hg in musculatura speciilor ce servesc ca hrana pentru pestii carnivori. In Arabia Saudita au fost raportate cantitati relative mari de Cd, Cu, si Ag rezultata din activitatile industriale .

Substante radioactive

Substantele radioactive patrund in mediul marin direct sau indirect , ca rezultat a activitatii umane in toate sectoarele si include poluarea energetica, prin prelucrarea titeiului pentru producerea combustibilului, operttiunile militare, testele nucleare si alte teste medicale . Alte activitati cum ar fi , transportul de substante radioactive reprezinta un mare risc pentru sanatatea oamenilor si asupra mediul inconjurator.

Informatiile despre substantele toxice radioactive nu sunt foarte multe in aceasta regiune. Din 1994 , s-a constatat existenta unor concentratii de Cs, Pu,Po in sedimentele colectate din Kuweit , Bahrein si UAE . Valorile variaza de la o regiune la alta , insa fiecare in parte este un mare risc de poluare si afecteaza grav mediul marin si toate ecosistemele.

Africa de Est

Fig. 18. Regiunea Africii de Est

Regiunea are un climat arid si semiarid cu poli care cad descrescator de la zona de nord Mozambic (aprox. 530mm-1140mm) la Somalia (250mm-375mm) si crescand in zonele cu altitudine mare.

In ceea ce privesc ploile, raurile se deverseaza in ocean in proportie mai mica in regiunile aride , in partea de nord Kenya, Somalia 1.8-4.95km³, pe cand in regiunile semiaride, in partea de sud , cantitatea de apa deversata este mult mai mare de , 2.9-106 km³. Astfel, zona de sud , are mult mai multe estuare decat zona de nord, ceea ce favorizeaza si existenta zonelor forestiere si a padurilor de mangrove.

Toate cele 4 tari au aderat la Esclusive Economic Zone in legatura cu Conventia Natiunilor Unite privind Legea Apelor Marine. Patrunderile de apa si in aceste zone au format mici porturi naturale care pe parcurs s-au transformat in mari porturi cum ar fi Maputo in Mozambic, Dar es Salaam in Tanzania, Mombasa in Kenya si Mogadishu din Somalia. De asemenea in aceasta regiune , traficul naval este foarte dezvoltat, mai ales pentru tancurile petroliere ; circulatia maritima are un rol important asupra mediului fizic dar si asupra mediului marin .

Populatia care traieste in zona de coasta este de cca 15.1 mil. de locuitori , densitatea este mai ridicata fata de cea care traieste in zonele care nu au iesire la mare.. nivelul ridicat de saracie 42-70% duce la o medie de viata de 42-48 ani , mortalitatea infantila este de 76-131/1000 nascuti vii, si malnutritia 22-31%. Supravietuirea depinde de exploatarea resurselor naturale care sunt insuficiente comparativ cu nevoile populatiei.

Tabel. 16. Media de deseuri calculate in zonele urbane din Golfuri , a Lagunelor si a Parcurilor Marine.

Tabel. 17. Media de deseuri calculate in apele adiacente zonelor rurale de coasta din Tana si Raul Sabaki, Kenia

Africa de Est cuprinde statele riverane Kenia , Mozambic , Somalia si Tanzania. Aceasta regiune este o linie de coasta care are circa 6845 km, are o clima semiarida spre arida, ploile sunt fie torentiale in zonele mai inalte , fie lispsesc in zonele joase , ceea ce duce la scaderea drastica a debitelor raurilor.

Principalele surse de poluare a mediul marin

Asa cum se stie , principalele surse de poluare sunt : deversarea apelor prin sisteme neadecvate de canalizare, poluarea cu metale grele , petrolul si hidrocarburile , nutrientii, sedimentele si exploatarea excesiva a resurselor naturale. Toate acestea afecteaza in egala masura ecosistemele, sanatatea populatiei. In general , cea mai mare importanta cauza de poluare o reprezinta actiunea omului asupra mediului, prin dezvoltarea economica , sociala si industriala. Cele mai intalnite activitati care afecteaza mediul sunt agricultura, pastoritul, navigatia si activitatile din porturi , urbanizarea , mineritul, industrializarea. Fiecare dintre aceste activitati are rolul ei in degradarea mediului marin.

Marea majoritate a polpulatiei traieste in mediul rural si deci principala activitate o reprezinta agricultura si pastoritul. Data fiind si clima arida , sursele de apa sunt insuficicinte practicandu-se irigatul excesiv .

Populatia care s-a deplasat catre zonele urbane practica activitati care tin de industrializare, insa nivelul de dezvoltare este foarte scazut .

Sistemele de canalizare

Apele evacuate sunt incarcate de compusi chimici si biologici, cum ar fi microorganisme, nutrienti, pesticide si alti compusi toxici proveniti din industrie .

Zonele urbane sunt cele mai mari centre care deverseaza ape in zonele de coasta si care a luat amploare ca urmare a cresterii populatiei .

Deversarile sunt colectate in niste gropi speciale de colectare , iar cand acestea sunt umplute se golesc. Datorita sistemelor de canalizare defectuoase sau lispei unui sistem care sa neutralizeze apele cu deseuri , ecosistemul marin si din jurul coastei este grav afectat ajungandu-se in unele zone la disparitia multor specii de plante si animale.

Compusi organici

Studiile cantitative au demostrat existenta unur compusi organici poluanti in Mwevura si in alte zone in 2001 si a unor reziduuri atat in sezonul uscat cat si in cel umed, pe coastele Dar es Salaam, localizate in Msimbazi si Kizinga River. Concentratia acestor compusi a fost detectata la nivel inalt atat in perioadele ploioase cat si in perioadele de seceta .

Metalele grele

Studiul privind existenta metalelor grele in aceasta regiune este inca deficitar .

Conform UNEP/FAO , cea mai mare sursa de poluare cu metale grele este industria manufacturilor , activitatile maritime din porturi .

Tabel. 18. Concentratia de metale grele in solurile din diferite golfuri si ecluze in Tana si Bazinul Raului Athi Galana

Hidrocarburile

Poluare cu hidrocarburi se datoreaza in special sistemelor defectuoase de exploatare a titeiului si prelucrarea fara respectarea normelor de securitate. Rapoartele organizatiilor care au facut cercetari in domeniu , au aratat ca poluarea cu petrol este foarte mare in aceasta zona si se extinde prin vaporii de aer si afecteaza in egala masura si plajele .

Tabel.19. Recordurile de deversari de titei in zona portului Mombasa

Nutrientii

Aceste substante afecteaza mediul marin prin emisia de nitrogenati si compusi de fosfor care provin in special din deversarile din zonele urbane, ingrasaminte, fisurile produse prin depunerea de sedimente .

Cele mai ample studii privind poluare cu nutrientii s-au facut in ultima jumatate a decadei .Concluziile la care s-a ajuns au fost urmatoarele :

– in sezonul uscat nu s-a observat modificarea nivelului de nutrienti in zona urbana a estuarului Tudor Creek, Mombasa , iar nivelul nutrientilor este similar cu cel din Creek Mounth exceptie facand silicatele .

– in sezonul umed se constata o scadere a nivelului de nutrienti in aval de gura golfului , ceea ce demostreaza ca fluxurile raurilor modifica sursa de nutrienti .

Tabel. 20. Nivelul de nutrienti din Raurile Mkurumuji si Kidogowent deversati in zona rurala a Kenyei , Gazi Mangrove Bay in sezoanele ploioase si secetoase.

Tabel. 21. Nivelul de nutrienti din zona rurala a Kenyei din Golful Mida Mangrove, prezenti in apele de suprafata si subterane in sezonul ploios si uscat

Tabel.22. Nivelul de nutrienti prezenti in recifurile de corali din apele lagunare, zona urbana din Zanzibar si Tanzania

Tabel. 23. Nivelul de nutrienti in diferite locatii de la nord la sud, din Ungwana, Ecluza Mangrove catre Kenya la Zinzabar in Tanzania.

Depunerea de sedimente

Depunerea de sedimente in albiile raurilor , este o mare problema pentru drenarea bazinelor de acumulare si este rezultatul actiunii omului asupra mediului, in special agricultura si asezamintele.

Mari cantitati de sedimente sunt transportate din rauri catre apele marilor si oceanelor. De exemplu , Raul Tana si Raul Athi-Sabaki din Kenia trasporta circa 4,9 mil. de tone pana la 9,2-14,3 mil. de tone de sedimente catre ocean anual.

In Mozambic, ca urmare a depunerilor masive de sedimente, portul din Maputo si Beira ar putea fi degradat de aducerea a 1,2 mil. pana la 2,5 mil. de tone de sedimente anual. In Delta Zambezi , sedimentele deversate de raul Zambezi au contribuit la cresterea malului cu 1 m pe an in ultimii 40 de ani .

Lipsa de organizare

Lipsa unui sistem care sa reglementeze clar problema poluarii in zonele din aceasta regiune , prezinta un grad ridicat de risc.Cresterea economica rapida impiedica autoritatile sa tina pasul cu nevoile de limitare a poluarii. Studiile de specialitate au aratat ca datorita cresterii numarului populatiei, a dezvoltarii economice si implicit a producerii de deseuri , riscul de poluare a crescut ingrijorator .

Degradarea fizica si distrugerea asezamintelor

Cum am mai discutat , un alt factor major de poluare este degradarea solului si totodata poluarea mediul marin prin interventia omului in natura. Activitatile care produc un risc mare pentru mediu sunt : modificarea mediului natural pentru a putea fi locuit, pescuitul care se realizeaza prin metode neadecvate distrugand viata marina si in special recifurile de corali, aceste metode se aplica cu predilectie in Tanzania .

Impactul distructiv pe care il au aceste metode asupra mineritului, turismului, navigatiei, exploatarea forestiera pentru cherestea si ca sursa de combustibil, a fost detaliat de catre MacClanahan. Toate aceste activitati duc la efecte nocive cum ar fi incalzirea globala, schimbarea climaterica, ploile anormale, inundatii si schimbarea nivelului marii .

Numeroasele programe, in special cele interguvernamentale , au dezbatut pe larg aceste probleme , iar concluziile nu au fost foarte bune. S-a constatat scaderea biodiversitatii, a biomasei, explozia speciilor oportuniste, contaminarea cu sunbstante chimice si cu metale grele .

MAREA NEAGRA

Fig. 19. Marea Neagra

Marea Neagra a avut mereu o balanta pozitiva de apa, cu excesele de apa dulce de 300 km³ in zona Bosfor . Incepand din 1970 si1980 , agricultura s-a dezvoltat foarte mult in regiunea Marii Negre. Tratarea solurilor cu substante anorganice au dus la cresterea transportului de nutrienti in mediul marin (nitrogen si fosfor) si alte substante organice care au ajuns in mare , dar si in fluviile care se varsa in mare. Rezultatul este scaderea cantitatii de oxigen care s-a modificat din 1974 pana in 1983 . La inceputul anilor 1970 si in 1980 , zeci de mii de kilometrii din zona marina de vest se afla in conditii de hipoxie. In consecinta, schimbarile ecologice produse se refera la descresterea semnificativa in aceasta zona a anumitor specii de fitoplancton si a altor specii care traiesc in apele de suprafata . Acest proces a dus la disparitia unor nevertebrate si a anumitor specii de pesti cum ar fi pestii carnivori ( Mnemiopsis leydi ) si care au produs alte pagube importante in toata sfera ecosistemului . In prezent , nivelul de saturatie al oxigenului a crescut considerabil . Aceasta variatie a nivelului de oxigen din regiunea vestica a Marii Negre , este in mod cert asociata cu scaderea semnificativa a activitatilor de fertilizare utilizata in partea estica a Europei , unde apele uzate care provin din activitatile industriale si agricole , sunt epurate inainte de deversare . In prezent , scaderea cantitatii de oxigen din mediul marin si inconjurator , este din ce in ce mai rar intalnita. Un ultim astfel de eveniment , s-a produs in vara lui 2001 . Totusi in nord-vestul Marii Negre , in anumite golfulete , au mai fost constatate zone cu o cantitate scazuta de oxigen , datorita deversarilor. Rezultatele sunt pozitive astfel ca speciile de nevertebrate care traiesc pe fundul marii nu au mai fost afectate dar, totusi, sistemul ecologic este vulnerabil datorita factorilor antropici .

Marea Neagra este situata aproximativ intre 410-460 latitudine nordica si 280-41,50 longitudine estica si strabate Bulgaria, Georgia, Romania, Rusia , Turcia si Ucraina .

Este considerata a fi o adevarata sursa de viata pentru ecosisteme si astfel s-au adoptat mai multe programe de limitare a riscului de poluare. Romania si Bulgaria , au conlucrat pentru implementarea unui program de protejare a mediului marin .

Deversarile

Numeroase asezari urbane exista de-a lungul coastei Marii Negre, iar in multe dintre aceste tari nu exista suficiente sisteme de limitare a poluarii. Cu atat mai mult , aceste sisteme de epurare au fost construite intre anii 1960-1970 si foarte multe dintre ele necesita remedieri. In general , foarte multe asezari din zonele rurale , nu dispun de un astfel de sistem de drenare asa cum a fost demostrat in Rusia si Romania. In Romania exista si acum asezari care nu sunt racordate la un sistem de canalizare .

Nutrientii

Apele nefolositoare provenite din deversari din marile centre urbane , sunt o mare sursa de poluare cu nutrienti pentru Marea Neagra. Alte surse de poluare reprezinta deversarile provenite din activitatile industriale si deversarile apelor raurilor .

Metale grele

Sase mostre de sedimente de suprafata au fost analizate pentru noua metale: Cd, Pb, Ni, Cu, Zn, Al si Hg. Profilul concentratiei de la sud la nord

Tabel. 24. Distributia concentratiilor unor metale grele ng/g in sedimentele prelevate din zonele litoralului bulgar , roman si ucrainian ( 2003 )

Pentru toate metodele cu exceptia Co , cele mai mari concentratii s-au observat in zona Sulina ( Delta Dunarii ). Valori ridicate pentru Co , Ni , Cu , au fost prezente in probele de sedimente din sudul litoralului bulgar . In zona Ucraina , au fost decelate concentratii maxime de As mai ales in apropierea gurilor de varsare ale raurilor Nistru si Nipru .

Apa menajera si apa provenita din activitatile industriale

Deversarile apei menajere insuficient tratate sau neutralizate din Rusia , au cunoscut o natabila scadere in ultimi ani de la 84.000 m³ in 1995 la 9.500 m³ in 2003. In Romania deversarile in Marea Neagra au fost semnificativ reduse , astfel incat , de la 200 mil m³ in 1999 la 50 mil m³ in 2003. Aceasta scadere a riscului de poluare este o consecinta a programelor implementate de tara noastra prin EBRD ( European Bank for Reconstruction and Development ) .

Este greu de facut o analiza corespunzatoare in Bulgaria , Georgia si Turcia intru-cat nu exista informatii care sa duca la o concluzie. In timp ce Georgia nu a facut nici un progres in acest sens , in Turcia , din totalul apei deversate , 50 % este tratata corespunzator. De asemenea si Bulgaria a facut un astfel progres .

Varsarea raurilor

Fluviul Dunarea , din totalul apei deversate in Marea Neagra , are cel mai semnificativ debit. O analiza asupra situatiei vietii marine a Marii Negre precum si a apelor de coasta , demonstreaza cat de mare este influenta Dunarii asupra Marii Negre si in egala masura Delta Dunarii .

Desi este destul de devreme sa facem o analiza exacta a sedimentelor si altor substante trasportate prin deversari , se poate spune ca acestea s-au facut in proportie mai mare in ultimii 10-15 ani .

Dunarea este o sursa semnificativa de poluare pentru Marea Neagra , prin aducerea de substante organice si anorganice : nutrienti si metale grele .

Dnieper , Dniester si Bug se varsa de asemenea in Marea Neagra , dar cantitatile de substante care prezinta un risc de poluare sunt mult mai mici fata de cele deversate de Dunare .

Problema poluarii provocate de sedimente si de alte substante organice si anorganice , este dezbatuta de Appendix. Rezultate au indicat impactul pe care il au deversarile apelor Dunarii pe coastele de nord-vest ale marii, prin depunerea de sedimente si in special , deversarea de metale grele .

O concetratie mare de clorati si pesticide au fost gasite in sedimentele depuse in Ucraina, dar recordul la contaminare cu aceste substante il detine Bulgaria .

Substante radioactive

Nivelul curentilor precum si tendintele de miscare ale particulelor radioactive care ar putea constitui cu risc de poluare , nu prezinta o amenintare pentru mediul acvatic din Marea Neagra, desi valorile masurate sunt de doua ori mai mari ca cele din Marea Mediterana. De la accidentul din Cernobil, nivelul de radioactivitate a scazut foarte mult, fiind acum aproape de nivelul existent inainte de accident.

Studiile facute de IAEA ( Marine Enviromental Assessments of the Black Sea ) au aratat faptul ca nivelul de radioactivitate nu este semnificativ si nu prezinta risc pentru sanatatea si siguranta populatiei.

Oricum datele obtinute referitoare la nivelul de poluare al marii cu astfel de substante , sunt foarte corecte si sunt rezultatul atentiei monitorizari facute de institutiile abilitate .

In ceea ce priveste poluarea cu petrol i hidrocarburi , se poate spune ca analizele facute au demonstrat existenta unor scurgeri de petrol in apele marii provenite de la tarile situate de-a lungul coastei marii, cam 57.400 tone. In plus , scurgerile accidentale de particule de petrol , provin si de la deversarea fluviului Dunarea aducand un total de 110.840 tone/an. Trebuie specificat insa ca in ultimii ani s-a observat o tendinta de scadere a nivelului poluare in sedimentele marine .

In ciuda faptului ca tendintele sunt in scadere , poluarea cu petrol din Marea Neagra , este in continuare principala preocupare pentru ca a crescut riscul accidentelor pentru tancurile care transporta petrol.

Cheltuielile de transport rezultate in urma transportului de petrol din Asia Mijlocie catre Azerbaijan sunt detul de ridicate, de asemenea Georgia transporta cantitati mari de prtrol si alte hidrocarburi , iar riscurile de contaminare a apei se refera la eventualele accidente sau poluarea cu pulberi de gaze.

Numeroase accidente au loc in timpul acestor tranporturi, de exemplu 16 accidente au fost inregistrate in portul Constanta intre anii 2000-2002 cand au fost deversate 0,42 tone apa menajera, 0,55 tone combustibil, 0,1 tone titei si 0,3 tone petrol mineral, dar oricum zona afectata a fost destul de mica.

In 2000-2003 si in Bulgaria s-au produs astfel de accidente , numai prin unul singur s-au deversat 0,17 tone de hidrocarburi , insa tot pe zone limitate. Astfel de accidente s-au produs si in Rusia.

In 2003 , Bulgaria , Romania, Turcia au semnat Black Sea Conttingenty Plan in cadrul protocolului pentru combaterea poluarii pe Marea Neagra .Georgia , Rusia si Ucraina au aderat si ele la Plan in 2005 – 2006

Exploatarea plajelor marine este ilegala in Marea Neagra si totusi datorita dezoltarii defectuoase a turismului , in unele state si a unei legislatii precare , aceasta problema exista.

Scopul problemei si adevaratul impact pe care il are exploatarea plajelor , nu a fost inca analizat desi exista cuprins in Conventia de la Bucuresti .

CONCLUZII

1. Pe baza literaturii consultate , lucrarea prezinta situatia ecosistemelor marine din Oceanul Planetar in ultimul deceniu al sec. XX si inceputul sec. XXI , incepand cu Oceanul Arctic, apoi Oceanul Atlantic – Zona Caraibelor si zonele Africii de Vest , Centrale si de Sud – ; Oceanul Pacific cu zona Asiei de Est ; Oceanul Indian cu zonele Asiei de Sud , Golful Persic si Africa de Est ; la care s-au adaugat separat referintele despre Marea Neagra .

2. Referintele examinate , au oferit date si informatii despre starea ecosistemelor marine in zonele cu tari dezvoltate , tari in curs de dezvoltare si tari subdezvoltate . Observatiile au cuprins examinarea efectelor celor noua categorii de surse poluante stabilite in 1995 de PROGRAMUL GLOBAL DE ACTIUNE ( GPA ) – Washington – SUA. Caracteristica comuna a acestor zone este reprezentata de importanta mediului costier si marin – prin resursele lor – asupra dezvoltarii economico – sociale . In majoritatea zonelor exista o dependenta stransa intre mijloacele de subsistenta , de supravietuire a populatiilor umane si resursele naturale . Dependenta este mult mai pregnanta in tarile sarace .

3. Analiza comparativ a starii zonelor mentionate pe baza listei de surse poluante prezentate de GPA arata :

– apele uzate si alterarea , distrugerea habitatelor , se manifesta in majoritatea zonelor investigate; efectele acestora sunt urmate ca intensitate , de poluarea cu pesticide , produse petroliere , nutrienti , gunoaie ;

– poluarea radioactiva a fost semnalata in doua zone : Oceanul Arctic si zona Caraibelor ;

– zona Caraibelor ( Atlantic ) , zona Africii de Est ( Oceanul Indian ) si marile din Asia de Est ( Pacfic ) sunt cele mai afectate , deoarece intrunesc si suporta efectele tuturor surselor de poluare indicate de GPA ;

– prin comparatie, Africa de Vest , Centrala si de Sud, cuprinde zone mai putin afectate de poluanti industriali , dar se manifesta efectele poluarii cu nutrienti si gunoaie ;

– Marea Neagra nu este lipsita de prezenta si manifestarea poluantilor din categoriile mentionate , dar , nu au fost relatate observatii si masuratori privind poluarea radioactiva , poluarea cu gunoaie si degradarea fizica a habitatelor ;

Nota : Contrar celor mentionate in literatura , se cunosc problemele de la litoralul romanesc al Marii Negre , legate de degradarea plajelor si starea igienico-sanitara a acestora ; probabil magnitudinea efectelor nu se ridica la nivelele observate in alte tari .

4. ZONELE FIRBINTI – reprezinta acele localizari in care pericolul si amenintarea determinata de poluanti este foarte puternica si ale caror efecte se raporteaza la sensibilitatea arealelor cu o biodiversitate abundenta si ancestrala sau cu o productivitate naturala mare . Din punct de vedere geografic , acestea sunt reprezentate de suprafetele semi-inchise , golfuri , estuare , gurile raurilor .

Intre zonele examinate , doua se prezinta ca ” zone firbinti ” in integralitatea lor : zona Caraibelor si Marile Asiei de Est .

5. Caracterizarea de ansamblu a tendintelor din ultimii ani de observatie 2000 – 2006 , arata urmatoarele aspecte in succesiunea importantei lor :

– cresterea continua a populatiilor umane in zonele costiere reprezinta unul din cei mai importanti factori de generare a poluarii prin majoritatea categoriilor de surse poluante examinate ;

– exista anumite imbunatatiri fata de situatiile relatate in 1995 , dar numai in cateva zone ; totodata in multe situatii , absenta unor planuri concrete , a unor indicatori adecvati , a unor date si informatii , fac dificila aprecierea de imbunatatire in termeni concreti . Aceasta apreciere se refera la monitoring , calitatea si cantitatea informatiilor colectate , adoptari legislative , a intelegerilor internationale , dezvoltarea planurilor de management integrat al zonelor costiere ; micsorarea producerii deseurilor prin reciclarea , reutilizarea si recuperarea acestora . Toate acestea sunt reflectate de diversele realizari la nivel local , national , regional si international .

– Ca revers al acestor aspecte de progres , este cunoscut faptul ca in multe tari in curs de dezvoltare , realizarea programelor de monitoring integrat si pe termen lung , este impiedicata de absenta resurselor financiare , a personalului calificat si institutiilor de specialitate . La acestea se mai adauga atitudinile potrivnice de indiferenta ale guvernelor implementare , tardiva sau lenta a masurilor de protectie , eforturi slabe si nesustinute .

6. In ceea ce priveste Marea Neagra , se fac observatii conform carora : regenerare acesteia se va face intr-o durata mare de timp si in conditiile implementarii tuturor masurilor prevazute de PLANUL STRATEGIC de ACTIUNE al MARII NEGRE si a altor masuri de viitor. Intre prioritatile guvernelor tarilor din bazinul Marii Negre , trebuie sa se accentueze pe sustinerea dezvoltarii sociale si a bunastarii populatiei din zonele costiere prin actiuni comune care sa vizeze activitatile industriale, agricole , municipale .

Eforturile nationale si internationale vor avea o tinta imediata , legata de prevenirea si atenuarea presiunii antropice si una strategica pe termen lung – restaurarea in Marea Neagra a conditiilor naturale asemanatoare celor din anii anteriori anului 1960 .